x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O carte la care revii periodic...

0
Autor: Claudia Daboveanu 21 Oct 2009 - 00:00
O carte la care revii periodic... Ionel Cucu/

Literatura nu-i subiect, nici politologie, nici document sociologic. Ea fundamentează dimensiuni umane în care ne regăsim într-o altă realitate, care are doar aparenţele realităţii. Iată ce crede prozatorul Constantin Stan despre romanul "Moromeţii".



Jurnalul Naţional: Când aţi făcut cunoştinţă cu lumea Moromeţilor şi ce aţi descoperit nou cu fiecare nivel al lecturii, prin timp?

Constantin Stan: Sunt întâmplări probabil înscrise în destin, pentru că altfel nu le găseşti o explicaţie raţională. Eram în clasa a IV-a când am întins mâna, în biblioteca şcolii, după o carte cam groasă şi cam urâţică, în culorile ei galben cu negru, pe care am văzut că scria "Moromeţii". Am citit-o în două nopţi, cu lanterna, sub plapumă, neurmărind cuvinte: cele citite le vedeam, glasurile le auzeam distinct. Mai târziu, doar pe Dostoievski l-am mai citit în acelaşi fel, scufundat în lumea lui, dincolo de cuvinte. La vârsta aceea nu îmi trecea prin cap că voi urma filologia, nu visam să ajung scriitor şi nici măcar nu îmi imaginam că aveam să-l cunosc vreodată pe Marin Preda. Cred că nici nu credeam că există scriitori vii, adică oameni în carne şi oase, cu care să te poţi întâlni pe stradă, să-i vezi şi să-i auzi şi să încerci să ghiceşti pe feţele lor semne scriitoriceşti. Apoi, o bună parte din drumul meu spre şi în literatură a fost marcat de întâlniri cu Marin Preda: mi-am dat licenţa de absolvire a Filologiei cu o lucrare intitulată "Nivele de lectură în opera lui Marin Preda", am fost şi sunt prieten cu nepoţii lui - Sorin şi Marin -, dar şi cu fratele său Saie, l-am cunoscut şi am făcut un revelion la Mogoşoaia cu Marin Preda, am debutat cu romanul "Carapacea" la Cartea Românească, la care era director Marin Preda. La 16 mai 1980, fiul meu împlinea un an şi, înainte de a-i spune lui "la mulţi ani", a sunat telefonul care m-a anunţat că Marin Preda s-a sfârşit în condiţiile ştiute la Mogoşoaia.
"Moromeţii" este cartea la care am revenit periodic, în diverse etape de formare, semn că am simţit nevoia de a mă întoarce la ea spre a regăsi acea plăcere a primei lecturi (şi am găsit-o, şi o găsesc şi-acum), dar şi pentru că ştiam că voi afla şi alte înţelesuri cu fiecare nouă lectură.

Ce motivaţie ar avea un tânăr născut după 1990 să citească "Moromeţii"?


Teoria mai nouă a "databilităţii literaturii" - şi în general a operelor culturale - reprezintă, în opinia mea, o scuză a lipsei lecturii. Cititul nu-i obligatoriu, iar motivaţia lecturii nu poate fi una legată de subiect, pentru că, în sine, literatura nu-i subiect. Cu subiecte dintre cele mai banale, cum ar fi "ea îl iubeşte pe el, el o iubeşte pe ea, dar se opun părinţii", s-au creat opere rezistente în timp. Marile opere au dimensiuni umane perene, în care se regăsesc lectorii oricăror vremuri sau spaţii. În cazul "Moromeţilor", ca de altfel şi în cazul multor altor opere ale literaturii române, se produce reacţia adversă faţă de tot ceea ce este obligativitate. Manualele noastre de literatură, orele de literatură ar trebui să dezvolte gustul pentru lectură. Dacă Rebreanu va tot fi prezentat ca mare romancier pentru că a scris despre răscoala de la 1907 şi despre drama ţăranului din Ardeal fără pământ, apoi sigur că nu-l va mai citi nimeni. Marin Preda zicea mereu: "Dacă vrei să omori un scriitor, bagă-l în manuale".

În ce constă forţa narativă a lui Marin Preda? Multe dintre romanele sale - inclusiv "Moromeţii" - au avut parte de ecranizări reuşite şi datorită impactului vizual şi descriptiv al scriiturii sale.

Filmele făcute după Marin Preda nu sunt filme de acţiune, ci de atmosferă. Forţa narativă a lui Preda este în fapt excepţionala putere de evocare. "Moromeţii" este o evocare. Începe cu o marcă a subiectivităţii - imperfectul este timpul rememorării, al evocării (spune Tudor Vianu în "Arta prozatorilor români") - şi cu o inducere a unui narator: "Timpul părea că are nesfârşită răbdare cu oamenii". Nu e vorba despre timp în sine, ci despre durată, durata fiind încărcătura subiectivă a timpului. Din acest punct de vedere, "Moromeţii" se apropie de un alt mare prozator român, Ion Creangă. Imperfecţiunile de construcţie romaneşti - găsite de unii critici - pleacă de la premisa greşită a unui roman tradiţional. Prima parte a "Moromeţilor"" se petrece între sâmbătă după-amiază şi duminică spre noapte, iar scenele au nu numai autonomie epică, dar ele pot fi şi uşor interşanjabile fără ca asta să dăuneze întregului. Preda rezolvă problema credibilităţii înlănţuirii episoadelor prin alegerea unei duminici speciale: duminica Rusaliilor. Satul, pe de o parte, îşi duce viaţa lui obişnuită de duminică, iar pe de altă parte, întâmpină Căluşul, se pregăteşte de seceriş, are loc serbarea şcolară. Aici, timpul pare că are nesfârşită răbdare, se dilată. Pentru ca în a doua parte să se precipite, nemaiavând decât un singur moment al unei frumuseţi fără timp: plecarea căruţelor satului către câmp, la seceriş.

O lume puternic conturată


Care sunt personajele cel mai bine conturate din roman?


Marin Preda are o excepţională putere de a crea din orice personaj unul memorabil: nedumerirea tâmpă a lui Nilă la exerciţiile de la premilitară, familia Pisică şi înşiratul tutunului, cotorul de măr viermănos cu care Guica momeşte copiii şi-i trage de limbă, Ion al lui Miai - protejatul umil al lui Ţugurlan sunt trasate în câteva tuşe, dar care fac personajele pregnante, imediat vizibile, ţi se impregnează pe retină, în toate simţurile. Ilie Moromete este atât de puternic, pentru că are o lume la fel de puternic conturată în jurul său.

Între "... se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare" şi "timpul nu mai avea răbdare" se derulează "saga" unei familii de ţărani din Câmpia Dunării. Deşi cu valoare documentară, romanul aparţine totuşi beletristicii şi abundă în simboluri...

Literatura nu are valoare de document, ci de simbol. Cine vrea să ştie despre ţăranii din Câmpia Dunării dinaintea celui de-al doilea război mondial să se adreseze documentelor, studiilor agrare, sociologice, politice, presei vremii ş.a.m.d. Zice un critic că Preda e subminat de ideologia comunistă, pentru că nu aşa vorbeau ţăranii despre Maiestatea Sa în poiana fierăriei lui Iocan! Pe mine nu mă interesează în literatură cât de corect politic este un autor, ci câtă credibilitate există în constructul realităţii sale. Ţăranii din Siliştea-Gumeşti, ţăranii lui Preda din Siliştea-Gumeşti sunt absolut credibili când vorbesc despre politică, despre Maiestatea Sa în poiana fierăriei din romanul "Moromeţii". Văd mai degrabă în viziunea distinsului critic un reflex întârziat de proletcultism în judecarea literaturii! Mă văd nevoit să repet: literatura nu-i subiect, literatura nu-i politologie, literatura nu e document sociologic. Ea fundamentează dimensiuni umane în care ne regăsim, ne regăsim într-o altă, nouă realitate, o realitate ficţională, care doar are aparenţele realităţii, care este unică, de neaflat înaintea scrierii sale şi de nerepetat!

Dacă aţi alege o singură scenă reprezentativă pentru întreg romanul, care ar fi aceea şi de ce?

Fără îndoială aş alege scena tăierii salcâmului, comparabilă cu o altă secvenţă la care ţin enorm, din Rebreanu - scena naşterii. Dar nu pentru că este axa romanului, lumea lui Moromete, ci pentru că induce o poveste de dragoste excepţională, de o discreţie pe care tot încerc să o relev. Singura fiinţă care-l înţelege pe Ilie este Catrina. Ea are dimensiunea tragică a prăbuşirii esenţei bărbatului pe care l-a iubit, pe care, poate, îl mai iubeşte. "Aşa de rău am ajuns, Ilie?!", zice Catrina atunci când casele, satul, Ilie însuşi păreau că s-au făcut mai mici. A-l înţelege profund în drama şi metafizica existenţei sale pe cel de lângă tine este singurul semn de iubire. Restul - convenţie şi convenţionalitate socială.

Uliţa Moromeţilor


Viaţa satului a fost o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru Nicolae Grigorescu.

În toate etapele creaţiei sale, lumea rurală a fost o muză care a făcut din el un pictor naţional, aşa cum este perceput de întreaga conştiinţă românească. Lucrarea "Uliţă de sat" (1893-1900), ulei pe lemn, 26,7 x 45 cm, oferă privitorului o perspectivă idilică asupra satului românesc. Două căsuţe de lemn într-o atmosferă senină, dominată de calm şi detaşare. Un colţ de sat unde timpul s-a oprit. Imaginea ne transpune foarte uşor pe o uliţă din Siliştea-Gumeşti, într-o după-amiază liniştită de vară. Lucrarea este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. (Valentina Iancu)

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fascinanta cultură română a strălucit la Europalia timp de patru luni

Fascinanta cultură română a strălucit la Europalia timp de patru luni
Galerie Foto Vizibilitate internațională excepțională. Retrospectiva Brâncuși, vizitată de peste 1 milion de persoane Festivalul a cuprins peste 250 de evenimente din domeniile cinematografice, al artelor vizuale, al...

Blurred Is the New ID - Expoziție de grup Galeria Estopia, București

Blurred Is the New ID - Expoziție de grup Galeria Estopia, București
Galerie Foto Galeria Estopia București invită publicul joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la vernisajul expoziției Blurred Is the New ID, la aniversarea de 1 an de la deschiderea galeriei. Evenimentul aduce în atenție...

79 DE ANI DE LA POGROMUL LEGIONAR DE LA BUCUREŞTI

79 DE ANI DE LA POGROMUL LEGIONAR DE LA BUCUREŞTI
Galerie Foto Teatrul Evreiesc de Stat comemorează 79 de ani de la Pogromul de la Bucureşti din 21-23 ianuarie 1941.  Desfăşurat pe fondul Rebeliunii Legionare – conflictul deschis dintre generalul Ion Antonescu şi...

Cea mai mare orgă din sud-estul Europei răsună la Sala Radio!

Cea mai mare orgă din sud-estul Europei răsună la Sala Radio!
Galerie Foto Joi, 23 ianuarie (19.00), publicul bucureștean va avea ocazia să asculte cea mai mare orgă din sud-estul Europei (7600 de tuburi): orga Sălii Radio, construită în Cehia, în 1960.  ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO...

30 de ani, din dragoste pentru Romania

30 de ani, din dragoste pentru Romania
Pe 18 ianuarie 1990, Majestatea Sa Margareta venea în România, alături de sora sa, Alteța Sa Regală Principesa Sofia. Era pentru prima dată, după o întrerupere de 42 de ani, când un membru al Familiei Regale...

Premiera „Camino Real”, trei reprezentații cu casa închisă la Sibiu

Premiera „Camino Real”, trei reprezentații cu casa închisă la Sibiu
Următoarele reprezentații programate pe 6 și 7 martie 2020   Cel mai nou spectacol al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, „Camino Real”, de Tennessee Williams, regia Cosmin Chivu se va juca...

Gala de balet „Carmen Sylva”. Balerinii Oleg Ivenko și Marina Minoiu, pe scena TNB, într-un moment original dedicat Reginei Elisabeta a României

Gala de balet „Carmen Sylva”. Balerinii Oleg Ivenko și Marina Minoiu, pe scena TNB, într-un moment original dedicat Reginei Elisabeta a României
Gala de balet „Carmen Sylva” aduce publicului din București momente îndrăgite ale baletului clasic, care primesc interpretări noi. Celebra Iana Salenko va dansa „Moartea lebedei”, iar Marina Minoiu va...

Câștigătoarea Ursului de Aur revine la BERLINALE cu noul său proiect de lungmetraj

Câștigătoarea Ursului de Aur revine la BERLINALE cu noul său proiect de lungmetraj
La doi ani de la câștigarea Ursului de Aur și a Premiului pentru cel mai bun debut cu Touch Me Not la Berlinale 2018, regizoarea Adina Pintilie revine în atenția profesioniștilor de cinema din întreaga lume cu...

Mariah Carey, printre artiștii incluși în Songwriters Hall of Fame 2020

Mariah Carey, printre artiștii incluși în Songwriters Hall of Fame 2020
Cântăreaţa Mariah Carey se află printre artiştii care vor fi incluşi în Songwriters Hall of Fame, cu prilejul unei ceremonii desfăşurate pe 11 iunie la Marriott Marquis Hotel din Manhattan. Pe lista...

"Miss Americana", documentarul cântăreței Taylor Swift va fi lansat pe Netflix

"Miss Americana", documentarul cântăreței Taylor Swift va fi lansat pe Netflix
Cântăreaţa americană Taylor Swift prezintă documentarul "Miss Americana", inspirat din cariera sa muzicală, care va fi lansat pe platforma de streaming Netflix la 31 ianuarie. Artista a postat pe reţelele de...

Monica Bellucci și Christophe Lambert vor juca în cel de-al 50-lea film al regizorului francez Claude Lelouch

Monica Bellucci și Christophe Lambert vor juca în cel de-al 50-lea film al regizorului francez Claude Lelouch
Actorii Monica Bellucci şi Christophe Lambert vor fi protagoniştii celui de-al 50-lea film al regizorului francez Claude Lelouch, informează bfmtv.com. Claude Leloch, în vârstă de 82 de ani, a făcut acest anunţ...

Un Weekend de Oscar la Cinema Elvire Popesco, în perioada 17-19 ianuarie

Un Weekend de Oscar la Cinema Elvire Popesco, în perioada 17-19 ianuarie
Galerie Foto Programul Oscar Weekend, care va avea loc la Cinema Elvire Popesco weekend-ul acesta, 17-19 ianuarie, cuprinde proiecțiile unor filme aflate pe lista scurtă a celor nouă preselectate în cursa pentru Oscar,...

TRANZIT, în regia Anei-Felicia Scutelnicu, selectat la Berlinale Co-Production Market

TRANZIT, în regia Anei-Felicia Scutelnicu, selectat la Berlinale Co-Production Market
TRANZIT, primul lungmetraj al regizoarei Ana-Felicia Scutelnicu de după încheierea studiilor, a fost selectat pentru a participa în februarie, anul acesta, la Berlinale Co-Production Market. Mobra Films și Weydemann...

Cate Blanchett va prezida juriul Festivalului de la Veneția

Cate Blanchett va prezida juriul Festivalului de la Veneția
Actriţa australiană Cate Blanchett va prezida juriul celei de-a 77-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care se va desfăşura în perioada 2 - 12 septembrie 2020. Juriul internaţional al...

Rosalia și Camila Cabello vor cânta live la gala premiilor Grammy

Rosalia și Camila Cabello vor cânta live la gala premiilor Grammy
Artista spaniolă Rosalia şi vedeta cubanezo-americană Camila Cabello vor cânta live la viitoarea gală a premiilor Grammy, unde ambele sunt nominalizate alături de alţi artişti precum Ariana Grande, Taylor Swift,...
Serviciul de email marketing furnizat de