x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O existenţă superioară de om şi creator

0
Autor: Clara Margineanu 25 Oct 2010 - 00:00
O existenţă superioară de om şi creator
Vezi galeria foto

Viaţa lui Eminescu a fost privită cu lupa, a fost disecată, analizată, interpretată, exagerată, inventată. Posteritatea i-a contabilizat iubirile, a decis că doar fiind nebun putea fi genial, iar după moarte i-a cântărit creierul.



"S-a constatat, că bani, atâţia câţi i-ar fi trebuit, a avut, dar a fost risipitor; s-a constatat dimpotrivă, că a fost sărac şi umilit şi neînţeles de societate, deşi după moartea lui chiar şi cei care nu-l văzuseră susţineau că l-au văzut cu ochii. S-a constatat că a putut studia la Berlin. S-a constatat că nu a putut studia la Berlin. S-a constatat că poezia «Atât de fragedă» a scris-o pentru o femeie, dar a dăruit-o la trei; s-a constatat că era elegant. Că nu era elegant. S-a constatat că era beţiv. S-a constatat că nu era beţiv. În general, i s-a acreditat o viaţă de om ultrasensibil, trist şi, şi din punct de vedere al fericirii intime, de ratat." (Nichita Stănescu, "Amintiri din prezent", Editura Sport-Turism, 1985)

"Dragă Titi" sau "Eminul meu drag şi iubit" îl numea Veronica Micle, ea însăşi admirată sau osândită, funcţie de ochii privitorului. Unii au văzut în ea femeia-floare de zăpadă, rănită crud de încorsetarea căsniciei, poeta sortită unei iubiri tragice şi imposibile. Alţii au văzut în ea o fri-volă şi o nestatornică, indiferentă la dragostea poetului. "Nu numai că ne lipseşte orice element de judecată, dar niciodată faptele unei femei nu pot fi măsurate altfel decât prin logica mişcătoare a sensibilităţii sale, care însă mai întotdeauna ne scapă printre degete. Dacă cei care au trăit în preajma femeii exaltate sau hulite au putut avea impresiuni aşa de potrivnice, cu atât mai greu ne este nouă să judecăm o fiinţă şi o dragoste cu o fotografie înainte şi câteva scrisori banale." (G. Călinescu "Viaţa lui Mihai Eminescu", (B.P.T., Editura "Minerva", 1983).

Ca întotdeauna, cei fără de păcat ridică primii piatra. Tot G. Călinescu este cel care explica simplu şi concludent: "În aşa oglindă, aşa portret". Frumuseţea sau urâţenia este de cele mai multe ori după chipul şi asemănarea celui care priveşte. Doamna Catinca Slavici, în casa căreia a locuit o vreme Eminescu, oripilată şi înspăimântată de ciudăţeniile şi tulburările poetului, i-a scris în anul 1883 un bilet lui Titu Maiorescu. Şi-a pecetluit locul în istoria literară atunci când a scris cu mâna şi cu sufletul domniei sale, clar, exact, despovărat de orice eufemism, următorul text: "Stimate domnule Maiorescu, luaţi-mi-l de pe cap pe domnul Eminescu, căci a înnebunit de tot!".

În Piaţa Amzei există o placă de marmură, pe care scrie: "Aici a locuit marele nostru poet Mihai Eminescu, găzduit de prozatorul Ioan Slavici". El, domnul acestei ţări, Mihai Eminescu, a scris între multe altele, "Luceafărul", "Odă în metru antic", "Glossa", "Kamadeva", "Sărmanul Dionis", "Cezara"... Un contemporan al său a scris, între altele, o epigramă nefericită şi dureroasă: "Un X... pretins poet - acum/ S-a dus pe cel mai jalnic drum.../ L-aş plânge dacă-n balamuc/ destinul său n-ar fi mai bun,/ Căci până ieri a fost năuc/ Şi nu e azi decât nebun". Da, rândurile acestea i-au atras autorului indignarea şi dezaprobarea unanimă, dar, Dumnezeule, era el însuşi poet...! Unul dintre aceia care nu înţeleseseră că Eminescu mai avea un singur dor, în liniştea serii.

Eminescu a scris proză între 18 şi 28 de ani. Scrisă sub semnul romantismului, proza eminesciană a fost publicată parţial în timpul vieţii autorului. Tudor Vianu era de părere că poetul Eminescu l-a umbrit mult pe prozator. Cu toate acestea, în "Arta prozatorilor români" (Editura pentru literatură, 1966) scrie: "Proza lui Eminescu merită însă a fi citită pentru ea însăşi. Câteva dintre frumuseţile cele mai de seamă ale artei româneşti de-a povesti au căzut din condeiul poetului. Valori noi îşi află aici începutul drumului lor prin lume". Despre "Sărmanul Dionis" s-a spus că este un poem romantic în proză.

Personajul este torturat de o dorinţă nesăbuită, aceea de a pătrunde tainele lumii. Deschide o carte de astrologie, face un semn magic şi se trezeşte în alt secol. Dionis evadează din timpul său şi devine călugărul Dan din vremea lui Alexandru cel Bun. Descins în plin Ev Mediu, are impresia că doar a visat existenţa sa din viitor, cea a lui Dionis. Se simte trăsnit şi pierdut în nemărginire. Povestirea înlănţuie simboluri, viziuni cosmice, mistere. Cititorul rămâne nedumerit. Nu se dezleagă nici o enigmă, veridicitatea rămâne sub semnul întrebării şi al miracolului. Dan şi Dionis se înşurubează în personalitatea aceluiaşi personaj, filosof şi demiurg, denumit la un moment dat "un tânăr demon". Dragostea pentru Maria, "înger ce n-a cunoscut niciodată îndoiala", este singura certitudine a gânditorului.

Antinomia "înger-demon" există şi în povestea de dragoste numită "Cezara", cea care se îndrăgosteşte violent şi iraţional de frumosul ascet Ieronim. Contesa Cezara arde sub impulsul dorinţei de dragoste, tânărul călugăr Ieronim este deasupra acestor ispite şi de aceea îi respinge iubirea. "Făt-Frumos din lacrimă" a fost scris pe când Eminescu se afla la Viena. Poetul i-a dat mână liberă lui Iacob Negruzzi să pună la punct şi să şlefuiască manuscrisul. Făt-Frumos se întruchipează din lacrima unei icoane vechi şi este un model al perfecţiunii, hărăzit cu toate calităţile posibile în basme. El îşi îmbracă trupul împărătesc cu haine de păstor şi porneşte să se bată de unul singur cu oştirile împăratului care îl duşmănea pe tatăl său, se luptă cu adversari fabuloşi, restabilind în final echilibrul lumii.

"Eminescu, cu geniala lui alcătuire, a trăit o serie întreagă de stări pe care nu le putea folosi în poezie, sinteză de clipe supreme. Proza ni-l arată în ipostazele întregitoare şi explicative pentru personalitatea şi creaţia lui. (...) Iar peste tot, puritate, elevaţie, aspiraţie spre dragoste şi frumuseţe, încercare de refacere a sistemului de valori, adică tot ce justifică o existenţă superioară de om şi creator." (Zoe Dumitrescu Buşulenga, prefaţă, "Mihai Eminescu. Proză", Ed. Albatros, 1976)

5986-134740-bpt84_tipar.jpgExistenţa terestră a lui Mihai Eminescu a îndurat din partea posterităţii delaţiuni, rechizitorii, fantasmagorii, tot soiul de bârfe. Nu avea cum să fie înţeles, de aceea, probabil, a fost coborât la nivelul celui care îşi dădea cu părerea. Nichita Stănescu, poetul care îşi ridica interlocutorii la nivelul său spiritual, înfrumuseţându-i, a scris despre Eminescu: "Pe un pat al viziunilor îşi odihneşte poetul sentimentele. Ce dorea el? El dorea să fie iubit". Poate că acum, în timp ce i se reeditează şi i se citesc volumele, Eminescu visează că este iubit.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Spectacole din Italia, Grecia, Serbia și Portugalia prezente la Cluj!

Spectacole din Italia, Grecia, Serbia și Portugalia prezente la Cluj!
Galerie Foto Cea de-a 18-a ediție a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa continuă cu spectacole care vorbesc despre farmecul comunicării prin necuvinte, despre eternul război al sexelor, lumea rurală, onoare și...

„Zavera”, de Andrei Gruzsniczki, premiera mondială sâmbătă în competiția Festivalului Internațional de Film de la Cairo

„Zavera”, de Andrei Gruzsniczki, premiera mondială sâmbătă în competiția Festivalului Internațional de Film de la Cairo
Galerie Foto Lungmetrajul „Zavera”, regizat de Andrei Gruzsniczki, cu Dorian Boguță, Șerban Pavlu și Ioana Flora în distribuție, va avea premiera mondială sâmbătă, 23 noiembrie, în competiția internațională a celei...

Mozart, Haydn și Bartók la Sala Radio

Mozart, Haydn și Bartók la Sala Radio
Galerie Foto O călătorie prin clasicismului muzical austriac prin doi compozitori al căror nume a marcat istoria muzicii: MOZART și HAYDN, dar și una dintre cele mai cunoscute lucrări semnate de apreciatul compozitor maghiar...

Între 21 și 27 noiembrie la ZILELE FILMULUI GERMAN #ZFG14 te poți întâlni cu realizatorii filmelor din selecție

Între 21 și 27 noiembrie la ZILELE FILMULUI GERMAN #ZFG14 te poți întâlni cu realizatorii filmelor din selecție
Organizată de Goethe-Institut, cea de-a 14-a ediție a ZILELOR FILMULUI GERMAN va avea loc între 21 și 27 noiembrie la Cinema Elvire Popesco. Selecția de anul acesta este realizată de Andrei...

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România 2019 Lansări de carte și sesiuni de autografe, Editura RAO

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România 2019  Lansări de carte și sesiuni de autografe, Editura RAO
Galerie Foto VINERI, 22 NOIEMBRIE   –        15,00 - Manual de luptă împotriva Francmasoneriei. Scurt excurs conspirativ, MARIAN...

Kira Hagi joacă într-un nou spectacol de teatru ce va avea premiera pe 26 noiembrie, la Teatrul Nottara

Kira Hagi joacă într-un nou spectacol de teatru ce va avea premiera  pe 26 noiembrie, la Teatrul Nottara
După premiera și reprezentațiile din 2018 și 2019, jucate cu succes de public la București și la Constanța, montarea Martha. Povestea romanțată a unei prințese, scrisă de Ileana Răducanu, revine în...

Gaudeamus, la deschidere

Gaudeamus, la deschidere
Galerie Foto Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, s-a deschis ieri, în pavilionul B2 din Romexpo, în Capitală. În 5 zile, peste 250 de expozanţi îşi vor prezenta ofertele, şi vor avea loc peste 900 de...

Bucurați-vă de operă!

Bucurați-vă de operă!
Galerie Foto  „Don Giovanni”-ul lui Mozart, în luna noiembrie pe scena Operei Naționale București   Opera Națională București prezintă joi, 21 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don...

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus

Antologia „A fost odată comunism“ va fi lansată la Gaudeamus
Radio România Cultural și Editura Casa Radio  lansează la Târgul de Carte Gaudeamus, duminică,  24 noiembrie,  de la ora 12.30, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate,...

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn

Trei muzicieni, Horia Andreescu, Daniel Ciobanu și Jacob Reuven, propun o „abordare exotică” a muzicii lui Mendelssohn
Galerie Foto Joi, 21 și vineri, 22 noiembrie 2019, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu", condusă de maestrul Horia Andreescu, va avea în program Concertul în re...

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"

Actrița Emilia Clarke s-a simțit inconfortabil în timpul scenelor nud din "Game of Thrones"
Actriţa britanică Emilia Clarke a spus că s-a simţit inconfortabil în timpul filmărilor la unele dintre scenele nud din serialul de televiziune ''Game of Thrones'', relatează Press Association....

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019

Noutățile Grupului Editorial Trei la Gaudeamus 2019
Galerie Foto Între 20-24 noiembrie 2019, centrul evenimentelor culturale din București se mută, pentru 5 zile, la Romexpo, unde va avea loc Târgul Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învățătură. În standurile TREI și...

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)” la Galeria ICR Viena

Expoziţia „Arhitecţi vienezi & austrieci la Bucureşti (1830-1930)”  la Galeria ICR Viena
Expoziția tematică „Arhitecți vienezi & austrieci la București (1830-1930)”, proiect realizat de Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul Cultural Român Viena, va fi prezentată în...

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!

Papagalul mut... va întâlni peste 900 de spectatori pe seară!
Galerie Foto Revenind în teatru după o îndelungată absenţă, timp în care s-a făcut cunoscut printr-o carieră fulminată în cinematografie, regizorul Nae Caranfil a realizat nu demult, pe scena Sălii Studio a Teatrului...

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor

Sibiu Magic Show: comedie explozivă și magie din viitor
Galerie Foto Cea de-a doua zi a programului Sibiu Magic Show propune o experiență teatrală unică și incredibilă, în care imposibilul devine posibil prin două spectacole de neratat, ce combină arta magiei cu muzica live, come...
Serviciul de email marketing furnizat de