x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Octavian Paler, jucătorul de şah orb

0
Autor: Rozana Mihalache 29 Sep 2009 - 00:00
Octavian Paler, jucătorul de şah orb I. CUCU/

Scriitorul şi jurnalistul Octavian Paler este una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii culturale şi mediatice din România, regretul pricinuit de dispariţia sa din 2007 dăinuind încă în vieţile celor care l-au îndrăgit şi l-au respectat.



Un poet discret şi delicat, un eseist impecabil şi un romancier-memorialist extrem de apreciat, Octavian Paler a reuşit performanţa de a fi pe placul cititorilor de toate vârstele, începând cu adolescenţi care-i parcurg textele pe furiş în timpul orelor la liceu, până la seniori nostalgici, care găsesc alinare în scrierile sale.
Astfel că nu e deloc uşor să vorbeşti despre un asemenea om, fără teama de a cădea în derizoriu, de a nu te ridica la înălţimea aşteptărilor.

Printre oamenii care l-au cunoscut şi i-au fost aproape maestrului se numără şi editorul său, Georgeta Dimisianu, care ne împărtăşeşte cu generozitate experienţe şi amintiri mai mult sau mai puţin fericite din viaţa aceluia care a adorat să joace şah orb cu el însuşi şi a rămas în final cu o singură pasiune: "Încrederea în ceea ce e frumos".

"VIAŢA PE UN PERON" - ÎNTRE AUTOBIOGRAFIE ŞI FICŢIUNE
Octavian Paler, spune Georgeta Dimisianu, a avut cu cele două romane ale sale, "Viaţa pe un peron" şi "Un om norocos", câte o întâmplare, ce ar fi putut periclita apariţia cărţilor. Dacă lumea ar citi "Viaţa pe un peron" cu multă atenţie astăzi, ar putea să vadă că nu s-a scris nimic mai violent la adresa totalitarismului în literatura română, iar faptul că a apărut ţine, cred, de norocul acelor cărţi bune ce trebuie neapărat să apară.

A fost întotdeauna obsedat de ceea ce se întâmplă cu destinul unui om într-o societate dominată de frică şi de teroare. Cei care citesc cărţile lui observă că scriitorii cu care Paler se simte înrudit sunt cei preocupaţi de această temă. Camus, de pildă. Pentru acesta, scriitorul român avea un adevărat cult. "Robespierre cât era de vină? Pentru faptul că a declanşat teroarea, cei din jurul lui nu erau de vină? Toţi au contribuit la asta", scria Paler în '80. Când citiţi aceste pagini, recunoaşteţi asemănarea cu situaţia din România.

În "Viaţa pe un peron" evident că se ratează totul. Şi viaţa unui om, şi o mare iubire, totul. Absolut totul se ratează într-o lume în care eşti supus terorii şi fricii. În toate cărţile lui Paler este vorba despre o ratare. Este o temă de care era preocupat şi Marin Preda.

Cărţile lui Paler sunt autobiografice într-un fel sau altul. Dacă "Autoportret într-o oglindă spartă" sau "Deşertul pentru întotdeauna" sunt declarate autobiografice, "Viaţa pe un peron" şi "Un om norocos" exprimă ideile, spaimele şi coşmarurile lui, fără a fi neapărat autobiografice.

"NU M-AM PRICEPUT SĂ CĂLĂTORESC PRIN VIAŢĂ..."
Nu aş putea să spun că personajul din gară este chiar el. Dar cu siguranţă sunt ideile, gândurile sale. Nu se poate niciodată ca un scriitor "să cadă" perfect pe personajul cărţilor sale.
Gara aceea fără trenuri este un liman, un refugiu. Procesul Revoluţiei Franceze include deopotrivă şi pe cel al comunismului. Octavian Paler lărgeşte înţelegerea terorii din jur. Când Paler spune "când laşi să gândească un singur om, laşi să înceapă teroarea...". Adresa este fără echivoc.

Octavian Paler nu s-a numărat printre cei capabili să "stea în mlaştină şi să surâdă" şi a dat din mâini, încercând să iasă la suprafaţă, asumându-şi totodată riscul de a se scufunda. Aşadar, ca o consecinţă (dureros de spus) "firească" pentru acele vremuri, maestrul nu a fost ocolit de cenzură înainte de '89 şi nici de acţiuni directe împotriva sa pentru că a îndrăznit să-l contrazică pe şeful statului.

Obiceiul era ca înainte de a fi difuzată, o carte să mai primească un referat de la altcineva decât lectorul de carte. Se numeau referate de difuzare. Pe cel de la "Viaţa pe un peron" l-a făcut un domn de la Departamentul Consiliului Culturii. Când l-am citit, am încremenit. Domnul acela se opunea difuzării cărţii din pricina ideilor ce erau conţinute în ea. Cartea era un proces al totalitarismului de orice fel şi în special al celui comunist.

Aluziile erau extrem de vizibile. Cartea a apărut în cele din urmă cu un referat semnat de mine în care scriam că este un elogiu adus Revoluţiei Franceze, exact pe dos. Scriitorul a aflat de toate aceste lucruri de-abia după ce a apărut cartea.

"... NICI SĂ IAU DIN EA DOAR PERONUL"
Octavian Paler era un om extrem de vulnerabil. Dacă ar fi aflat aceste detalii, ar fi fost foarte afectat. Aşa cum s-a întâmplat peste ani la "Un om norocos", unde a ştiut din primul moment ce se întâmplă şi a fost martor la procesul cărţii sale cu şedinţe de demascare de către muncitori. La Iaşi, studenţii convocaţi pentru acelaşi lucru nu numai că n-au criticat cartea, dar i-au adus elogii ei şi autorului.

Ceauşescu l-a scos pe Paler din viaţa publică de două ori. O dată de la televiziune şi o dată de la "România Liberă", unde era redactor-şef. Paler este cel care împreună cu colegii săi de la televiziune au iniţiat "Cerbul de Aur". În momentul în care a sosit juriul concursului din care făceau parte şi străini, scriitorul le-a cerut să nu favorizeze pe nimeni: "Domnilor, noi nu vrem să daţi interpreţilor români premii dacă ei nu merită", lucru care de altfel s-a întâmplat. Drept pentru care au fost chemaţi toţi şefii televiziunii publice în faţa lui Nicolae Ceauşescu.




"A fost o porcărie", s-a auzit dinspre Cabinetul 1. Singurul care a avut curajul să-l contrazică pe dictatorul român a fost Octavian Paler cu al său: "Daţi-mi voie să vă contrazic, nu sunt de acord cu dumneavoastră şi daţi-mi voie să vă argumentez de ce". Drept urmare a intervenţiei sale, a fost scos din televiziune şi întors la radio.

"ACESTA E OMUL, DOMNILOR. REZISTĂ LA MULTE, DAR CĂTEODATĂ ÎL DOBOARĂ GOLUL DIN JUR"
Octavian era, ca om, bun şi foarte generos. Îmi povestea poetul Florin Mugur că, la un moment dat, prin '58-'60, nu avea drept de semnătură. Şi aproape murea de foame. S-a dus la o cunoştinţă de-a sa de la Radio ca să se plângă, iar Paler, care a auzit discuţia, a fugit după el şi l-a întrebat: "Nu ai un prieten bun cu numele căruia să semnezi?". Aşadar, Florin Mugur a ajuns să primească bani săptămânal de la Radio pentru textele sale pe numele unui prieten.

Sau, de exemplu, la "România Liberă" s-a descoperit că doi dintre redactorii lui Paler erau copii de legionari. Trebuiau daţi afară pe motive de origine nesănătoasă, dar s-a zbătut şi nu i-a lăsat pe cei de la Comitetul Central să-i dea afară. Este o poveste şi cu Vadim Tudor. Acesta lucra tot la "România Liberă". La un moment dat, acesta a publicat în ziar un articol plagiat după o revistă, "Sinteze", scoasă de Ambasada Americană, care a protestat la Comitetul Central.

A doua zi, Paler a fost chemat la CC, iar când s-a întors i-a spus lui C.V. Tudor: "Uite, mi-au cerut să te dau afară, o să întârzii, dar aici nu mai pot face nimic. Găseşte-ţi în câteva zile de lucru". Octavian Paler a povestit aceste lucruri într-un număr al revistei "Flacăra" din '82, când Vadim Tudor l-a înjurat în revista "Săptămâna". în cele din urmă, acesta a plecat la Agerpres prin transfer şi nu a fost dat afară.

I-A AJUTAT PE MULŢI SĂ NU FIE DOBORĂŢI
Octavian Paler a devenit în timp un reper pentru români. I-au citit articolele, l-au ascultat la radio, i-au urmărit dezbaterile de la televizor şi într-un fel sau altul le-a marcat modul de gândire şi de percepere a lucrurilor.

Aşa este perceput acum. Mă întâlnesc cu foarte mulţi oameni care îmi spun ce tare le lipseşte Paler în momentele acestea. Absenţa lui este simţită ca lipsa unui sprijin moral. Cu el, dacă ieşeai pe stradă, era imposibil să circuli. Toată lumea voia să vorbească cu el. Devenise încă de atunci vocea interioară a tuturor. Şi asta fiindcă era considerat ca un om liber în gândire şi expresie. Şi atunci toţi îl recunoşteau. Emil Hurezeanu povestea odată că îl cunoştea pe Paler încă de pe timpul când era elev, de la emisiunile pe care acesta le ţinea la Radio. Octavian Paler avea o gândire limpede şi un talent remarcabil de a şi-o exprima. Este întotdeauna recognoscibil.

Ca ţipătul femeii de la frizerie care îl obseda pe bărbatul care îşi trăia "viaţa pe un peron", România, cu tot ceea ce cuprinde, cu tot ceea ce reprezintă, îl preocupa teribil pe maestrul Paler. Îi auzea ţipătul de disperare şi spera că dacă vorbeşte, caută şi încearcă să găsească soluţii, o va putea salva.

Octavian Paler era interesat de ceea ce se întâmpla cu România. După '89, toată lumea l-a perceput ca pe un om foarte interesat de viaţa politică. Nu, ieşirile sale în public nu aveau legătură cu cine guverna.
Cu Paler a murit totodată poate un patriot adevărat. El iubea această ţară în sensul în care o iubea şi Cioran. Era în stare să spună lucruri dure despre România din dragoste şi disperare. Octavian Paler nu ieşea pe sticla televizorului, pentru că-l interesa ce face Iliescu, Constantinescu sau Băsescu. Pe aceştia îi judeca în raport cu ceea ce au făcut pentru România.

"UN OCHI DE-AL MEU A FOST MEREU ÎNTORS SPRE ÎNLĂUNTRUL MEU"
El ar fi vrut să mai scrie câteva romane, avea planuri în acest sens înainte de '89 pe care din păcate nu le-a dus la îndeplinire, iar asta îl indispunea. Avea idei pentru mai multe cărţi care au rămas la nivel de fragmente. Eseistica însă îl pasiona atât de mult, încât nu a mai avut nici starea, nici timpul să le continue.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de