x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Pădurea spânzuraţilor" s-a născut dintr-o fotografie

0
05 Mai 2010 - 00:00
/Muzeul Literaturii Române
Vezi galeria foto


Împreună se topesc într-unul dintre cele mai frumoase şi mai tulburătoare romane care s-au scris în literatura română. Despre toate acestea, despre cum s-a născut povestea lui Apostol Bologa, vă oferim Mărturisirile lui Liviu Rebreanu, adunate în volumul îngrijit de Aurel Sasu şi Mariana Vartic, "Romanul românesc în interviuri" - Editura Minerva, 1986.

"«Pădurea spânzuraţilor» s-a născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten la sfârşitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzuraţi în dosul frontului austriac dinspre Italia. Prietenul pleca la conferinţa păcii, unde fotografia avea să demonstreze cum au fost trataţi cehii de conducătorii monarhiei austriece.

Fotografia m-a impresionat puternic şi m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuţii similare ar fi suferit şi mulţi români. Mi se povestise că chiar la Bistriţa, deci în ţara mea, au fost spânzuraţi mai mulţi preoţi şi ţărani români bucovineni.

Aveam o nuvelă proaspătă, «Catastrofa», al cărei erou, român şi ofiţer în armata austriacă, e adus de împrejurări să lupte contra armatelor româneşti. Sub impresia fotografiei cu cehii spânzuraţi, m-am hotărât să reiau pe eroul meu din «Catastrofa» pentru un roman care să se cheme «Pădurea spânzuraţilor». Anecdota romanului s-a închegat singură şi repede: voi face o asemenea pădure cu spânzuraţi în Bucovina, unde oamenii executaţi vor fi toţi români. Eroul meu, văzând atâţia români ucişi de înşişi conducătorii patriei pentru care el luptă şi-şi primejduieşte viaţa, se revoltă şi sfârşeşte în ştreang, în aceeaşi pădure, după ce zadarnic a încercat să treacă dincolo, la români. (...)

Câteva luni mai târziu, am aflat că un frate al meu, despre care familia mea credea că ar fi prizonier undeva prin Rusia, că acel frate al meu, student devenit ofiţer artilerist în armata austriacă, adus să lupte pe frontul românesc împotriva românilor, a încercat să treacă la români; a fost însă prins, condamnat şi executat prin ştreang încă din mai 1917. Nu se ştia nici localitatea unde a fost executat, necum împrejurările sau oarecare amănunte. În epoca aceea tulbure, când ostilităţile la noi încă nici nu încetaseră de tot, n-aveai nici de unde să iei informaţii.

A trebuit să mai treacă câteva luni până ce am putut descoperi aproximativ regiunea unde s-a întâmplat tragedia aceasta a unui tânăr de 22 de ani. Între timp, isprăvisem transcrierea lui «Ion» şi acum, în toate nopţile, în faţa biroului, mă zbuciumam cu «Pădurea spânzuraţilor». Am început romanul de vreo patru ori, câte 10-30, până la 50 de pagini. Simţeam însă că n-am găsit nici ritmul, nici atmosfera. Mă înverşunam în fiecare noapte şi lucrul era în zadar. În schimb, în vreme ce scriam, în liniştea apăsată, am început să percep nişte bătăi uşoare în fereastra mea, delicate ca ale unor degete imateriale. Deschideam, cercetam întunerecul... Nu era nimeni şi nimic...





Când însă bătăile acestea misterioase s-au repetat nopţi de-a rândul, insistent - fiindcă sunt, repet, credincios şi superstiţios - mi-am zis că nu poate fi decât sufletul fratelui meu, care cere îngrijirea creştinească ce nu i-a fost desigur acordată.

Şi atunci, am pornit să caut şi să găsesc negreşit, orice ar fi, mormântul fratelui spânzurat. Şi după multe cercetări şi destule peripeţii l-am descoperit în sfârşit la Ghimeş, într-o livadă, la marginea fostei frontiere. Locul nu era nici măcar însemnat. De-abia cu ajutorul groparului din sat am putut stabili unde a fost executat şi îngropat.

Am fost în casa primarului de pe vremuri, unde a fost judecat şi osândit. Am fost în odăiţa în care şi-a petrecut ultimele ceasuri şi de unde a plecat la supliciul suprem. Am trecut în satul vecin, în Făget, unde a avut ultima reşedinţă. Am cunoscut pe preotul român care-i fusese prieten, dar care n-a fost admis să-l însoţească la moarte. Am vorbit cu o fată de ţăran, sprintenă, frumuşică, la care am găsit câteva răvăşele de-ale lui. Primarul mi-a dăruit şapca lui fără cozoroc, pe care a trebuit s-o schimbe cu o pălărie civilă când a pornit pe ultimu-i drum pământesc...

L-am dezgropat apoi şi osemintele le-am mutat dincoace de pârâul care fusese graniţă, pe pământul vechi românesc, aşa cum ceruse el în ultimele momente şi cum nu i se admisese.
Şi de-atunci am putut scrie liniştit la «Pădurea spânzuraţilor». Au încetat bătăile misterioase în geam, am găsit un început care m-a mulţumit şi o semnificaţie pentru eroul romanului...

Apostol Bologa însă n-are nimic din fratele meu. Cel mult, câteva trăsături exterioare şi poate unele momente de exaltare. Tragedia lui mi-a prilejuit doar cadrul în care se petrece romanul şi puţine personagii localnice: preotul, groparul, Ilona etc. Pentru zugrăvirea militarilor, am utilizat cunoştinţele şi prieteniile mele cu ofiţerii noştri. Klapka, de pildă, are multe asemănări cu un ofiţer român, azi colonel.

În Apostol, am vrut să sintetizez prototipul propriei mele generaţii. Şovăirile lui Apostol Bologa sunt şovăirile noastre, ale tuturora, ca şi zbuciumările lui. Numai un astfel de om putea să fie personagiul central al unui roman în care lupta dintre datorie şi sentiment ameninţa mereu să degenereze în frazeologie goală, patriotardă.

Subiectul «Pădurii spânzuraţilor», o construcţie cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viaţa reală şi cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, «Pădurea spânzuraţilor» sau n-ar fi ieşit deloc, sau ar fi avut o înfăţişare anemică, livrescă, precum au toate cărţile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie şi înviorătoare pe care numai experienţa vieţii o zămisleşte în sufletul creatorului..."
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   liviu rebreanu,   pădurea spânzuraţilor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...

Orchestra Națională din Lille și Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg, cu dirijorul Vassily Sinaisky, în cadrul Festivalului George Enescu

Orchestra Națională din Lille și Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg, cu dirijorul Vassily Sinaisky, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto Programul zilei de 18 septembrie debutează cu concertul Orchestrei Naționale din Lille, dirijată de Vlad Vizireanu, pe scena Ateneului Român, de la ora 17:00. Soliștii concertului sunt Serghei Khachatryan, la...

Marion Cotillard la București, alături de Orchestra Națională din Lille, într-un un spectacol care sfidează clasificările

Marion Cotillard la București, alături de Orchestra Națională din Lille,  într-un un spectacol care sfidează clasificările
Galerie Foto Jeanne D’Arc au bûcher, de Arthur Honegger, pe 19 septembrie, la Ateneul Român, de la ora 16.30    Jeanne D’Arc au bûcher este un oratoriu dramatic semnat de compozitorul francez de origine...

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir
Galerie Foto Opera Moise și Aron, un nou spectacol în premieră din categoria rarităților pe care le favorizează Festivalul Internațional “George Enescu”, va avea loc pe 20 septembrie, pe scena Sălii Palatului, începând...

Începe Sibiu Opera Festival. Peste 400 de artiști lirici prezenți la Sibiu

Începe Sibiu Opera Festival. Peste 400 de artiști lirici prezenți la Sibiu
Galerie Foto Filarmonica de Stat Sibiu organizează în perioada 17-26 septembrie cea de-a XVIII-a ediție a proiectului Sibiu Opera Festival. Opt evenimente sunt programate în această perioadă, pe scenele din Sibiu urmând să...

Dialog teatral între cultura europeană și cea japoneză. „Povestea prințesei deocheate“ se joacă la EUROPALIA

Dialog teatral între cultura europeană și cea japoneză. „Povestea prințesei deocheate“ se joacă la EUROPALIA
Galerie Foto Spectacolul „Povestea prințesei deocheate“ / „The Scarlet Princess“, cu regia și scenariul semnate de Silviu Purcărete, va avea trei reprezentații în „Les Halles de Schaerbeek“, la Bruxelles, pe 17, 18...

Cinci teatre din România prezente la Reuniunea Teatrelor Naționale de la Chișinău

Cinci teatre din România prezente la Reuniunea Teatrelor Naționale de la Chișinău
Galerie Foto Cel mai ambiţios şi mai amplu eveniment al anului teatral din Republica Moldova reunește la Teatrul „Mihai Eminescu" din Chișinău, în perioada 16-29 septembrie 2019, numeroase teatre cu spectacole...

Recomandările TNB

Recomandările TNB
Galerie Foto Expoziția Democrație și Protest Avem deosebita plăcere să vă invităm la vernisajul expoziției fotografice Democrație și Protest, din data de 17 septembrie 2019, ora 18:00, care se va desfășura în...

Turneul „Vioara lui Enescu” – începe o nouă călătorie la Teatrelli, pe 18 septembrie

Turneul „Vioara lui Enescu” – începe o nouă călătorie la Teatrelli, pe 18 septembrie
Turneul Vioara lui Enescu revine în această toamnă pe scenele din România, în perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2019, iar primul concert va avea loc la Sala Teatrelli, pe 18 septembrie, de la ora...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....
Serviciul de email marketing furnizat de