x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Pădurea spânzuraţilor" s-a născut dintr-o fotografie

0
05 Mai 2010 - 00:00
/Muzeul Literaturii Române
Vezi galeria foto


Împreună se topesc într-unul dintre cele mai frumoase şi mai tulburătoare romane care s-au scris în literatura română. Despre toate acestea, despre cum s-a născut povestea lui Apostol Bologa, vă oferim Mărturisirile lui Liviu Rebreanu, adunate în volumul îngrijit de Aurel Sasu şi Mariana Vartic, "Romanul românesc în interviuri" - Editura Minerva, 1986.

"«Pădurea spânzuraţilor» s-a născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten la sfârşitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzuraţi în dosul frontului austriac dinspre Italia. Prietenul pleca la conferinţa păcii, unde fotografia avea să demonstreze cum au fost trataţi cehii de conducătorii monarhiei austriece.

Fotografia m-a impresionat puternic şi m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuţii similare ar fi suferit şi mulţi români. Mi se povestise că chiar la Bistriţa, deci în ţara mea, au fost spânzuraţi mai mulţi preoţi şi ţărani români bucovineni.

Aveam o nuvelă proaspătă, «Catastrofa», al cărei erou, român şi ofiţer în armata austriacă, e adus de împrejurări să lupte contra armatelor româneşti. Sub impresia fotografiei cu cehii spânzuraţi, m-am hotărât să reiau pe eroul meu din «Catastrofa» pentru un roman care să se cheme «Pădurea spânzuraţilor». Anecdota romanului s-a închegat singură şi repede: voi face o asemenea pădure cu spânzuraţi în Bucovina, unde oamenii executaţi vor fi toţi români. Eroul meu, văzând atâţia români ucişi de înşişi conducătorii patriei pentru care el luptă şi-şi primejduieşte viaţa, se revoltă şi sfârşeşte în ştreang, în aceeaşi pădure, după ce zadarnic a încercat să treacă dincolo, la români. (...)

Câteva luni mai târziu, am aflat că un frate al meu, despre care familia mea credea că ar fi prizonier undeva prin Rusia, că acel frate al meu, student devenit ofiţer artilerist în armata austriacă, adus să lupte pe frontul românesc împotriva românilor, a încercat să treacă la români; a fost însă prins, condamnat şi executat prin ştreang încă din mai 1917. Nu se ştia nici localitatea unde a fost executat, necum împrejurările sau oarecare amănunte. În epoca aceea tulbure, când ostilităţile la noi încă nici nu încetaseră de tot, n-aveai nici de unde să iei informaţii.

A trebuit să mai treacă câteva luni până ce am putut descoperi aproximativ regiunea unde s-a întâmplat tragedia aceasta a unui tânăr de 22 de ani. Între timp, isprăvisem transcrierea lui «Ion» şi acum, în toate nopţile, în faţa biroului, mă zbuciumam cu «Pădurea spânzuraţilor». Am început romanul de vreo patru ori, câte 10-30, până la 50 de pagini. Simţeam însă că n-am găsit nici ritmul, nici atmosfera. Mă înverşunam în fiecare noapte şi lucrul era în zadar. În schimb, în vreme ce scriam, în liniştea apăsată, am început să percep nişte bătăi uşoare în fereastra mea, delicate ca ale unor degete imateriale. Deschideam, cercetam întunerecul... Nu era nimeni şi nimic...





Când însă bătăile acestea misterioase s-au repetat nopţi de-a rândul, insistent - fiindcă sunt, repet, credincios şi superstiţios - mi-am zis că nu poate fi decât sufletul fratelui meu, care cere îngrijirea creştinească ce nu i-a fost desigur acordată.

Şi atunci, am pornit să caut şi să găsesc negreşit, orice ar fi, mormântul fratelui spânzurat. Şi după multe cercetări şi destule peripeţii l-am descoperit în sfârşit la Ghimeş, într-o livadă, la marginea fostei frontiere. Locul nu era nici măcar însemnat. De-abia cu ajutorul groparului din sat am putut stabili unde a fost executat şi îngropat.

Am fost în casa primarului de pe vremuri, unde a fost judecat şi osândit. Am fost în odăiţa în care şi-a petrecut ultimele ceasuri şi de unde a plecat la supliciul suprem. Am trecut în satul vecin, în Făget, unde a avut ultima reşedinţă. Am cunoscut pe preotul român care-i fusese prieten, dar care n-a fost admis să-l însoţească la moarte. Am vorbit cu o fată de ţăran, sprintenă, frumuşică, la care am găsit câteva răvăşele de-ale lui. Primarul mi-a dăruit şapca lui fără cozoroc, pe care a trebuit s-o schimbe cu o pălărie civilă când a pornit pe ultimu-i drum pământesc...

L-am dezgropat apoi şi osemintele le-am mutat dincoace de pârâul care fusese graniţă, pe pământul vechi românesc, aşa cum ceruse el în ultimele momente şi cum nu i se admisese.
Şi de-atunci am putut scrie liniştit la «Pădurea spânzuraţilor». Au încetat bătăile misterioase în geam, am găsit un început care m-a mulţumit şi o semnificaţie pentru eroul romanului...

Apostol Bologa însă n-are nimic din fratele meu. Cel mult, câteva trăsături exterioare şi poate unele momente de exaltare. Tragedia lui mi-a prilejuit doar cadrul în care se petrece romanul şi puţine personagii localnice: preotul, groparul, Ilona etc. Pentru zugrăvirea militarilor, am utilizat cunoştinţele şi prieteniile mele cu ofiţerii noştri. Klapka, de pildă, are multe asemănări cu un ofiţer român, azi colonel.

În Apostol, am vrut să sintetizez prototipul propriei mele generaţii. Şovăirile lui Apostol Bologa sunt şovăirile noastre, ale tuturora, ca şi zbuciumările lui. Numai un astfel de om putea să fie personagiul central al unui roman în care lupta dintre datorie şi sentiment ameninţa mereu să degenereze în frazeologie goală, patriotardă.

Subiectul «Pădurii spânzuraţilor», o construcţie cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viaţa reală şi cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, «Pădurea spânzuraţilor» sau n-ar fi ieşit deloc, sau ar fi avut o înfăţişare anemică, livrescă, precum au toate cărţile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie şi înviorătoare pe care numai experienţa vieţii o zămisleşte în sufletul creatorului..."
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   liviu rebreanu,   pădurea spânzuraţilor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma se încheie printr-un concert organizat în cadrul MUSEI IN MUSICA 2019

Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma se încheie  printr-un concert organizat în cadrul MUSEI IN MUSICA 2019
Sâmbătă, 14 decembrie 2019, ora 20:30, 21:30 și 22:30, în Sala Esedra di Marco Aurelio – Musei Capitolini (Piazza del Campidoglio 1), Accademia di Romania in Roma, Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din...

GALA REMEMBER ENESCU - 20 de ani de excelență în muzica clasică la Odeon. Recital extraordinar Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu

GALA REMEMBER ENESCU - 20 de ani de excelență în muzica clasică la Odeon. Recital extraordinar Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu
În acest an Fundația Culturală „Remember Enescu” sărbătorește 20 ani de excelență în Sala Majestic a Teatrului Odeon. Joi, 19 decembrie, ora 19:00, violonistul Alexandru Tomescu și...

CRĂCIUNUL LA SALA RADIO: Crăciunul tradițional din satul românesc, alături de colindele cântate de Corul Academic Radio

CRĂCIUNUL LA SALA RADIO:  Crăciunul tradițional din satul românesc,  alături de colindele cântate de Corul Academic Radio
Galerie Foto Vă este dor de Crăciunul de odinioară, așa cum se trăia sărbătoarea nașterii Domnului în satul românesc, de la colindatul cu steaua, la mere coapte și miros de cozonac proaspăt? Lumea plină de farmec a...

„Prometeu înlănțuit”, un spectacol emblematic pentru perpetua luptă a omului cu multiplele forme de oprimare

„Prometeu înlănțuit”, un spectacol emblematic pentru perpetua luptă a omului cu multiplele forme de oprimare
Galerie Foto „În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar”, scria George Orwell. La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Teatrul Național din Timișoara dezvoltă prin spectacolele sale...

Cine este Maurizio Cattelan?!

Cine este Maurizio Cattelan?!
Galerie Foto „În artă, ca şi în realitate, lumea apare ca şi când ar fi fost în mâinile unui zeu nebun, în timp ce zeul adevărat rămâne în afara jocului. Sunt un pesimist, dar cred că în lume sunt şi consolări...

Cristian Mandeal – finalul integralei Brahms la Filarmonica din Braşov

Cristian Mandeal – finalul integralei Brahms la Filarmonica din Braşov
Pe 12 decembrie va avea loc la Sala Patria din Braşov ultimul concert din seria integralei Brahms susţinut de Cristian Mandeal cu Orchestra simfonică a Filarmonicii din Brașov, concert ce are în program Uvertura Aca...

Tezaur național, în Licitația de Iarnă de la Artmark. Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba sau Ghenie, licitați la cel mai important eveniment al anului dedicat artei românești

Tezaur național, în Licitația de Iarnă de la Artmark. Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba sau Ghenie, licitați la cel mai important eveniment al anului dedicat artei românești
Galerie Foto Capodopere ale artei românești, semnate de cei mai importanți artiști, din colecții istorice, sunt adunate, pentru prima dată, într-o licitație festivă. Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza,...

Văduva rockerului Chris Cornell a dat în judecată trupa Soundgarden

Văduva rockerului Chris Cornell a dat în judecată trupa Soundgarden
Vicky Cornell, văduva rockerului Chris Cornell, solistul trupei Soundgarden, care s-a sinucis în mai 2017, a dat în judecată grupul american, de la care solicită despăgubiri în valoare de câteva sute de mii ...

Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră semnat de Dumitru Capoianu, creatorul muzicii pentru "Omulețul" lui Gopo, interpretat de ALEXANDRU TOMESCU

Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră semnat de Dumitru Capoianu,  creatorul muzicii pentru "Omulețul" lui Gopo, interpretat de ALEXANDRU TOMESCU
Galerie Foto Vineri, 13 decembrie, la Sala Radio, violonistul ALEXANDRU TOMESCU - care se bucură de privilegiul de a cânta  pe celebra vioară STRADIVARIUS Elder-Voicu - va interpreta, alături de ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO,...

Reîntâlnire cu Shakespeare, Cehov şi David Doiashvili la TNB

Reîntâlnire cu Shakespeare, Cehov şi David Doiashvili la TNB
Galerie Foto Două dintre cele mai apreciate montări ale Teatrului Naţional din Bucureşti, Regele Lear şi Livada de vişini, ambele purtând semnătura regizorului georgian David Doiashvili revin în scenă la finalul acestui...

Romanian Design Week 2020 propune ca temă SCHIMBAREA

Romanian Design Week 2020 propune ca temă SCHIMBAREA
Galerie Foto Ediția cu numărul opt a Romanian Design Week va avea loc în intervalul 15-24 mai, la București. Începând cu 2020, RDW propune o nouă arhitectură de festival și va aborda anual o temă diferită în jurul...

Prezentarea unei fascinante cărți a lui Riccardo Calimani: „Istoria Republicii Veneția: Serenisima de la origini până la prăbușire”

Prezentarea unei fascinante cărți a lui Riccardo Calimani: „Istoria Republicii Veneția: Serenisima de la origini până la prăbușire”
Pe 11 decembrie 2019, la orele 17.30, va avea loc, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, prezentarea unei cărți recent apărută, semnată de Riccardo...

Premiile „Dimitrie Cantemir” 2019, acordate pentru prima dată la Istanbul

Premiile „Dimitrie Cantemir” 2019, acordate pentru prima dată la Istanbul
Trei specialişti în domeniul culturii de la Istanbul, dr. Mehtap Demir (conferenţiar în cadrul secției de Muzicologie a Conservatorului de Stat, Universitatea Istanbul, și membru fondator al Departamentului de...

Miercuri, 11 decembrie, Jurnalul îţi aduce cartea "Șarpele lui Nicodim și alte simboluri misterioase ale românilor"

Miercuri, 11 decembrie, Jurnalul îţi aduce cartea "Șarpele lui Nicodim și alte simboluri misterioase ale românilor"
Patrimoniul simbolic al românilor include o serie de elemente fascinante, care, în timp, s-au transformat în legende. De la stindardul antic al dacilor și terifiantul său șuierat, la crucile vii de la Dervent,...

Lansare album Doina Lavric-Parghel

Lansare album Doina Lavric-Parghel
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 11 decembrie 2019, de la ora 18.00, în Mansarda sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la evenimentul de lansare a albumului „Povestea soarelui” al...
Serviciul de email marketing furnizat de