x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Poetul care a cântat luptând şi a luptat cântând"

0
Autor: Monica Andronescu 06 Oct 2010 - 00:00
Arhiva Muzeului Literaturii Române/

Despre Octavian Goga şi versurile sale, despre viaţa sa hulită şi adulată deopotrivă, am stat de vorbă cu unul dintre cei mai importanţi cercetători ai operei poetului, criticul literar Ion Dodu Bălan, prefaţatorul ediţiei publicate acum în colecţia BPT. Am căutat împreună răspunsul la câteva întrebări: cât de vii i-au rămas astăzi versurile şi cui i-e dor de poezia lui Goga...

● Jurnalul Naţional: Cum l-aţi descoperit pe Goga şi cum v-aţi îndrăgostit de poezia sa?

Ion Dodu Bălan: Întâi de toate vreau să-mi exprim recunoştinţa pentru Jurnalul Naţional, care face aceste acte de cultură într-o vreme când cultura a devenit o Cenuşăreasă sau o marfă. Goga mi-a fost toată viaţa un poet de suflet şi ştiam versuri din el înainte de a le vedea tipărite. Seara, feciorii din sat de la noi cântau poezii de-ale sale, ascultam versuri puse pe muzică la liceul din Orăştie unde am fost în primii ani. Mai târziu am simţit că nenumărate poezii de-ale lui Goga parcă erau scrise de mine, şi nu numai de mine, de tot tineretul din Ardeal... Intrase în sufletul meu întâi poezia sa. Pe urmă m-am întâlnit şi cu volumele sale... Dar n-am mai apucat să aud nici un vers când am venit la Liceul "Sf. Sava". Între timp se produsese reforma învăţământului şi începuseră să-i ardă cărţile. Parcă văd şi acum cum în groapa de gunoi ardeau cărţi din biblioteca liceului, un liceu extraordinar, cu mari profesori... cu cărţi de referinţă. Mi se părea că văd oameni arzând în groapă... Pocneau mari poeţi, mari prozatori. Apăruse o listă de cărţi care trebuiau interzise, scoase din biblioteci. Atunci, în '46, el începuse să fie contestat, urât... Şi dacă te prindeau cu o carte de-a sa făceai câţiva ani de închisoare...


●Dar apoi, Goga a fost şi-n manuale...

Da, faţă de Goga au existat două poziţii. Una iconodulă, de admiraţie fără margini, fără nuanţele necesare şi care a fost cea mai puternică, dar şi una iconoclastă, care venea mai cu seamă din partea unor scriitoraşi de pe la reviste de stânga, muncitoreşti... Din nefericire a mers multă vreme. Din '44 până târziu, aproape în '64, a fost interzis. Pe urmă a intrat şi-n manuale. La un moment dat, a apărut dorinţa reală de rupere de Uniunea Sovietică în rândul mai marilor comunişti şi atunci au fost reabilitaţi o serie de scriitori, printre care şi el. De-aia spunea Lovinescu că-i pare rău de Goga că face politică, pentru că oameni politici găseşti câtă frunză şi iarbă, poeţi mai puţin. Şi avea dreptate...


●Ce v-a făcut pe dumneavoastră să vă apropiaţi de Goga, să vă opriţi la literatura sa?

Tot universul poeziei sale din volumul "1905", cum v-am spus, l-am trăit înainte de a-i citi opera. Am văzut totul cu ochii mei: bunica, părinţii mei, mama a murit cu ochelarii citind ceaslovul, tipologiile din lumea satului le aveam şi la mine în sat, crâşma din dealu' mare pe toate le auzeam cântate şi la mine-n sat... Toamna, "văl de brumă argintie mi-a împodobit grădina"... vedeam şi eu bruma asta la noi în grădină. Bunicul meu a fost în armata austro-ungară... Se asemăna cu cei cărora le scria "dăscăliţa" scrisori. Şi un anume fel de a judeca lumea, o anumită omenie, o anumită reacţie faţă de natură, timp, faţă de marile atribute ale fiinţei umane le-am trăit pe toate acolo. Cu atât mai mult m-am bucurat când le-am găsit exprimate cu o expresie genială în poezia lui Goga. Pe urmă, trebuie să mărturisesc cinstit că nu ştiam nimic despre viaţa sa politică.

Ştiam că a fost un luptător pentru Unire, în care şi eu, şi toţi elevii din Ardeal eram trup şi suflet implicaţi, dar nu citisem încă nici un articol de-al său. Apoi am început să urmăresc revista "Ţara noastră". În politică însă a dat greş de multe ori. Generalul Prezan a vrut să scoată o revistă în timpul războiului, numită "România" şi să-l pună pe Goga redactor-şef. Dar el a zis că vrea să meargă pe front şi să lupte cu arma-n mână ca fratele său, Eugen Goga, care a fost un mare publicist şi care şi-a pierdut un braţ pe front. Goga aşa a vrut, să lupte şi el cu arma în mână... Iar contribuţia mea la cartea care apare acum în Colecţia BPT a fost să aduc o idee nouă. Despre Goga a spus profesorul său de latină "poetul pătimirii noastre" şi de atunci toată lumea l-a numit aşa. Acum, eu aduc ideea că e poetul pătimirii, dar şi al izbăvirii noastre.


● Ce anume v-a tulburat cel mai mult din biografia lui Goga?

Povestea căsătoriei sale. El era copil de oameni săraci, tatăl, preot de ţară, mama, învăţătoare, cu mulţi copii. Şi se ştie c-au dus-o greu. La un moment dat, el s-a căsătorit cu Hortansa Cosma, fata celui mai bogat om din Ardeal. O frumuseţe, o artistă, un înger de femeie. Naş a fost Vlahuţă, care a spus la nunta sa că e "poetul care a cântat luptând şi a luptat cântând". Din închisoarea de la Seghedin, unde l-a vizitat Caragiale, şi din perioada asta am găsit multe scrisori scrise lui Dundel. Şi m-am întrebat multă vreme cine e Dundel... Scrisorile le-am văzut mai târziu la dna Veturia Goga... Între timp, începuse o relaţie amoroasă cu viitoarea sa soţie şi a părăsit-o pe Hortansa, asta după ce familia Cosma îi ajutase enorm, pe el şi toată familia sa. S-a spus mai târziu că a lăsat-o că nu era în stare să-i aducă copii.

Asta pe mine m-a tulburat cumplit, această trădare a sa. A intrat apoi în relaţii cu Veturia, care era căsătorită pe-atunci cu un funcţionar la Mitropolia din Sibiu, pe care-l chema Triteanu. Şi, la un moment dat, au ajuns la concluzia că nu mai vor iubire pe ascuns. Veturia era o inteligenţă diabolică, de necrezut, un mare talent... un caracter ciudat, s-a implicat şi-n politica lui Antonescu. Şi atunci ea i-a spus aşa: "Divorţez, pe soţul meu îl faci episcop, şi el va fi mulţumit. Ne căsătorim şi viaţa merge înainte". Astea sunt legende, le ştiu de la apropiaţii lui Goga. Zis şi făcut. Iar relaţia cu ea a avut şi părţi pozitive, i-a deschis multe uşi. Pe ea am cunoscut-o foarte bine. Mi-aduc aminte că era aici în Bucureşti şi m-am dus la un moment dat să o văd. Stătea într-un colţ de cameră, mică, îmbrăcată ca o călugăriţă în negru... Nu ştiam cum să-i vorbesc, eram foarte tânăr... Şi pe urmă am simţit cum, ca o vietate mitologică, boţul ăla de călugăriţă învie şi devine o fiinţă care mă copleşeşte...


● Cum vorbea de Goga?

Cu mare admiraţie. Cu iubire, cu intimitate. Dar nici ea n-a avut copii, au înfiat o fetiţă, care a făcut şi închisoare mai târziu, pentru că a fost fata lui Goga... Iată absurdităţile vieţii. Dar din toată viaţa lui asta m-a tulburat cel mai mult. Divorţul de prima lui soţie, pentru că divorţa de fapt de o lume a Ardealului, de o etapă, de o mitologie a Ardealului...
Şi mai e ceva care m-a tulburat şi m-a făcut să nu scriu anumite lucruri şi să trec pe lângă ele. Ataşamentul lui la un moment dat faţă de Carol al II-lea. Pe urmă a regretat teribil că s-a lăsat păcălit. Un vers de-al lui şi spune: "Nu câte-au fost îmi vin în minte, ci câte-ar fi putut să fie..." Ar fi putut să fie lucruri mult mai frumoase în viaţa sa, au şi fost unele, dar a murit de un atac cerebral la 58 de ani. Fusese la Cluj, luase masa cu primarul oraşului, apoi a venit la Ciucea, unde a avut atacul. Valetul lui, care pe urmă a ajuns chelner la casa Universitarilor, mi-a povestit cum Goga a cerut înainte o bucată de brânză cu ceapă. Apoi s-a produs acest atac cerebral, în timp ce răsfoia o carte şi-şi tot pipăia inelul, apropo de relaţia cu Veturia, care era atunci la Bucureşti...


● Ce ar trebui să se ştie despre Goga şi nu se ştie sau e trecut în uitare?

Adevărul. Care, oricâte umbre s-ar plimba peste personalitatea sa, de naţionalism exagerat, xenofobie, totuşi a avut un rol esenţial în istoria şi cultura românilor. Rol pe care i-l recunosc toţi marii critici. A fost un om care efectiv şi-a jertfit viaţa, a făcut închisoare pentru articolele scrise şi pentru atitudinile sale, a fost condamnat la moarte la un moment dat, a fost unul dintre puţinii oameni politici de mare valoare care n-au cedat nimic în faţa ideii naţionale, care acum pare puţin desuetă...


● Apropo de asta, cât de viu mai e astăzi tot ce-a scris Goga?

Este viu faptul că oameni care nu i-au citit opera îi cântă versurile: "De ce m-aţi dus de lângă voi, de ce m-aţi dus de-acasă...". Cum iau un pahar cu vin, la o petrecere, încep să cânte... "Sus la crâşmă-n dealu' mare...".


● Spuneţi-mi câteva versuri care credeţi că-l reprezintă cel mai bine pe Goga.

Versurile îl reprezintă în diverse faze, că nici o viaţă nu e liniară... Dar iată câteva care mă tulbură pe mine teribil, dintr-una din ultimele sale poezii: "Îmi cântă moartea la fereastră,/ Ca o vecernie-n surdină, /Îmi cântă-ncet povestea noastră, /Un joc de umbre şi lumină..."

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...
Serviciul de email marketing furnizat de