x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poetul care a tratat umorul cu seriozitate

0
Autor: Claudia Daboveanu 12 Mai 2010 - 00:00
Poetul care a tratat umorul cu seriozitate Muzeul Literaturii Române/
Vezi galeria foto

Cosmin Ciotloş este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de litere din foarte tânăra generaţie. Din 2006, deţine rubrica de cronică literară în revista "România literară". Este semnatarul prefeţei volumului "Balade vesele şi triste", de George Topîrceanu, care apare astăzi în colecţia Biblioteca pentru toţi.

● Jurnalul Naţional: Spuneţi, în încheierea prefeţei volumului de faţă, că problema nu e că Topîrceanu ar fi un "minor". Întrebarea e: avem o literatură atât de mare încât să ne permitem luxul de a-l ignora? Renumiţi critici literari, de-a lungul vremii, s-au împărţit în tabere adverse: Garabet Ibrăileanu şi G. Călinescu îl plăceau, E. Lovinescu şi Pompiliu Constantinescu nu-l agreau. Ce-l face pe Topîrceanu să reziste probei timpului ?

Cosmin Ciotloş: Vorbind în prefaţă despre relaţia complicată dintre un minor (veţi vedea cine poate fi el) şi o majoră (veţi vedea de asemenea cine poate fi ea) am încercat să mă joc un pic cu un vers celebru aparţinându-i chiar lui Topîrceanu. Dar am făcut-o cumva în răspăr, tocmai pentru că nu cred că noţiunile acestea două sunt de vreun folos în literatură.

Critica literară, din câte ştiu, se publică în gazete pe foi normale, nu pe hârtie milimetrică, aşa încât, dacă un scriitor ne place sau ne displace, e o chestiune în primul rând de gust şi de expertiză, nu de calibrare. Autorii se împart în valoroşi şi irelevanţi, nu în mari şi mici. Despre Topîrceanu, ca să revin la el, s-a zis că ar fi fost minor. Iertaţi-mă, dar o astfel de încadrare mie unuia îmi sună a fugă de răspundere. Spui asta despre un autor numai când conştiinţa nu-ţi dă voie să spui că e slab.

Călinescu a intuit excelent sofismul şi a găsit o replică aşa cum numai el putea găsi, analizând universul minor (cu alte cuvinte miniatural) din "Balade..." şi din celelalte volume. A speculat avocăţeşte faptul că o formulare ca aceasta admite recurs şi a câştigat în cele din urmă procesul pe termen lung.


● E departe de a fi în vecinătatea tripletei de aur a poeţilor noştri - mă gândesc la Eminescu, Blaga, Arghezi -, dar nici de inserat printre nume ca Al. Bilciurescu, Dinu Lance ori Eugen Todie nu e. Topîrceanu are, mai mult decât succes de critică, acces la publicul larg. Se studiază-n şcoli, versurile sale-s puse pe muzică, prozodia face ca poeziile sale să fie lesne învăţate pe de rost. Ce-i lipseşte, totuşi, să fie un mare poet ?

Îi lipseşte, ca să răspund ca un critic de modă veche, o relaţie conflictuală cu limbajul. Eminescu, pe care tocmai l-aţi pomenit, a sucit gâtul stilisticii folosind, cel dintâi în poezia română, metafora în înţelesul ei tare. Versul său "Braţ molatic ca gândirea unui împărat poet" întorcea pur şi simplu pe dos termenii discuţiei, pentru că transforma o viziune de-o concreteţe certă într-una abstractă şi în tot cazul diafană.

Arghezi dădea încă o dată peste cap sintaxa prin nişte formulări care întrerupeau la tot pasul lectura comodă. Câţi nu s-au împiedicat în epocă de acuzativele lui imposibile! Dau un singur exemplu, faimos, din poezia "Prinţul": "Din depărtare, calul că-i nechează,/ Care prin adieri l-a cunoscut." Mai aproape de noi, Nichita Stănescu a fost şi el un astfel de reformator al verbului. Or, din punctul acesta de vedere, Topîrceanu e mai degrabă un protocolar.

El ştie limba de zi cu zi atât de bine încât nu face nici un efort s-o mai înveţe de la capăt, să-i mai strângă sau să-i mai lărgească din şuruburi. Singurele "impertinenţe" pe care şi le permite derivă chiar din impertinenţele morale. Când se enervează şi împunge câte un confrate, când ia de guler din senin câte-o instituţie care nu l-a nominalizat la premiile ei anuale, autorul acesta atât de blând devine parcă în mai mare măsură el însuşi.



● În volumul "Amintiri de la Viaţa românească", M. Sevastos povesteşte că Topîrceanu era un om retras, timid, cu o fire închisă. Totuşi, multe dintre poeziile sale-s pline de umor. Parodiile după creaţiile altor poeţi au făcut casă bună cu autopersiflarea. A vrut să scrie chiar un tratat despre râs, iar problema umorului n-o lua deloc "à la légère", preocupându-se la modul serios de chestiuni considerate neserioase. Ne-ar fi prins bine nouă, românilor, finalizarea proiectului "Problema râsului şi humorul românesc"?

Apropo şi de întrebarea precedentă, ştiţi ce e foarte curios la tratatul acesta? Topîrceanu găsise câteva metode standard, gramaticale aproape, de producere a umorului. O conjuncţie ici, un adverb colo şi gata poanta! "Foarte văduvă", e unul din exemplele pe care le dă. Nu s-a gândit însă că tot aşa, cu forţa, se poate construi şi o imagine poetică. "Nişte zid", scria negru pe alb Arghezi undeva. Între cele două găselniţe, diferenţa de substanţă e minimă.

Numai că dacă unul trage toată spuza pe turta râsului, celălalt e mai eficace şi converteşte totul în tensiune lirică. Prin urmare nu-i exclus ca, finalizat, studiul doct al lui Topîrceanu să fi fost nici mai mult nici mai puţin decât un involuntar "vademecum" de poezie modernă.


● Care sunt primele poezii sau primele versuri care vă vin în minte când spuneţi Topîrceanu?

Când eram încă în clasele primare, am dat peste bijuteria asta de stil insinuant, trimisă de Al. O. Teodoreanu (Păstorel care va să zică) lui Topîrceanu:
"Ai ajuns un tip ridicol,
Fiindcă-ai scris într-un articol,
Mai demult, ca recenzent,
Că un critic mare
N-are
Lecuţică de talent.

Tu, deşi nu l-ai numit,
Toată lumea a ghicit,
Când ai vrut să-i dai la cap,
Că te repezeai la melcu
Cel cu
Ochelari şi cioc de ţap

Ce te legi aşa de el?
Milă nu ţi-a fost defel
Să loveşti o oală spartă?
El, demult scrâşnind din falcă,
Calcă
Tot alăturea de artă.

Când, scriind, de păr se trage,
şi de neputinţă rage,
Caraghiosul tău erou,
Eu l-aş compara cu-o vacă,
Dacă
Lumea n-ar ţipa că-i bou.

El în cap la alţii cată
Au sau n-au talent? Şi, iată.
De atâţia ani în şir,
Se întreabă ce-i mai mare
Oare:
Eftimiu sau Shakespeare?"

Şi mi-am zis că un poet care primeşte aşa ceva în plic trebuie să fie un tip foarte interesant, mai interesant decât îl făceau să pară, la vremea aceea, fabulele pentru copii pe care le ştim cu toţii.


● Primăvara asta, totuşi, nu-i decât o copie?

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, timpul cald s-apropie...

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi,   george topîrceanu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de