Poftiti in calatorie de nunta!

S-a implinit un an de cand "Tramvaiul Popescu" pleaca din Statia Sf. Gheorghe, intr-un experiment teatral de zile mari. Festivalul National de Teatru a programat, sambata si duminica, trei "iesiri".

Este aproape ora 15:00. Asteptam cu totii sosirea tramvaiului Popescu cu un sentiment de curiozitate, dar si cu prudenta. Teatru experimental. Unii dintre noi stiu ce se va intampla, insa asta nu ne impiedica sa devenim usor paranoici atunci cand un trecator, sprijinit in carje si cu ochelari negri, de orb, se vantura pe peron. Cum dom’le: si orb, si olog? Trebuie sa fie din piesa...

ADAPTARE. Spectacolul "Un tramvai numit Popescu" este prezentat de Teatrul National Radiofonic al Societatii Romane de Radiodifuziune si este o adaptare dupa opera poetica a lui Cristian Popescu, disparut prematur dintre noi in 1995. Scenariul si regia ii apartin lui Gavril Pinte. Spectacolul se desfasoara pe traseul tramvaiului 26, cu plecare din Piata Sf. Gheorghe, si dureaza circa 90 de minute.

NUNTA SI INMORMANTARE. Harmalaie. Muzica de nunta cantata la vioara. Un tramvai alb, cu aspect fantomatic, mortuar, apare ca din senin dupa colt. Un cuplu de miri sta suspendat in partea din fata a tramvaiului. Pe trotuar coboara nuntasii. Fetele albe, cadaverice, sunt in contrast flagrant cu muzica vesela, care te imbie sa urci. "Poftiti in calatorie de nunta!", suntem imbiati. Nunta sau inmormantare? Te apuca o jena, pentru ca nu stii cum sa reactionezi. Si poate tocmai de asta reactionezi bine.

Cu scrasnete de macaze, tramvaiul se urneste din statie, sub privirile celor care au ramas jos, pentru ca nu au mai putut urca, si ale trecatorilor care se uita la tramvai... "ca la nunta". Nici nu trecem bine de prima statie, ca se aud sirene. Paranoia revine, dar nu poti sa crezi ca masina de politie, precedata de cea de pompieri, care trece vijelios prin fata, ar putea sa aiba de-a face cu spectacolul.

NUNTA. Cuplul de miri sta suspendat in fata tramvaiului

SPECTACOLELE. Timp de o ora si jumatate, telespectatorii fac cunostinta cu poetul Cristian Popescu, cel care vrea sa-si ia ultimul model de tramvai 26, pentru a-si scoate, duminica, familia la plimbare si a benchetui. Facem cunostinta cu familia Popescu: mama, tatal, sora, matusa, bunicul si, in final, cu aleasa inimii - Arta Popescu. Metaforele sunt dense, multe. "Timp de noua luni, cat l-am avut in pantec, am avut parte de multe vise. Iar el statea treaz, se uita la ele." Spectatorul trebuie sa fie atent, pentru a nu pierde nici macar un fragment din spectacol. Spectacole, de fapt. Exista spectacolul actorilor. Exista spectacolul regizoral si al costumelor. Exista apoi - de fapt, in primul rand - spectacolul metaforei lui Cristian Popescu. Mai exista spectacolul... spectatorilor, aflati in stanga si dreapta culuarului in care se joaca, care, provocati de actori, reactioneaza divers. Mai exista apoi spectacolul trecatorilor, al celor care descopera cu surpriza tramvaiul ivit din neant.

APOCALIPSA. Piata Traian, Foisor, Colegiul "Iulia Hasdeu", Piata Obor, Tei... Oameni surazatori. Oameni uimiti. O baba isi face cruce. Se citeste pe fata ei ca se astepta ca Apocalipsa sa arate cu totul si cu totul altcumva. Un cersetor olog isi face avant sa urce. Isi da seama ca ceva nu e in regula si renunta, privind chioras la tramvai. O bunica ne face cu mana, absent si surazator. Probabil ca tot asa facuse in august 1969, cand Nixon il vizitase pe Ceausescu. O mama isi ridica fetita de trei ani pentru a vedea mai bine. Mama rade, insa fetita este speriata si izbucneste in lacrimi.

Piesa urmeaza cand trista, cand vesela. Viata lui Cristian Popescu se scurge. Ne apropiem de final. De fapt, de locul din care am pornit. Oameni care plang.

ACTORII

"Un tramvai numit Popescu" este un spectacol de teatru dupa opera poetului Cristian Popescu Din distributie fac parte: Mihai Marinescu, Liliana Pana, Silvia Codreanu, Bogdana Darie, Anne-Marie Ziegler, Simona Popescu, Catalin Panaite, Adrian Anghel si violonistul Gheorghe Draghici. Scenografia: Roxana Ionescu. Scenariul si regia: Gavril Pinte.

FRAGMENTE DIN PIESA "UN TRAMVAI NUMIT POPESCU" POPESTII "Or fi multi Popesti pe lumea asta, dar si mai multi or fi pe lumea cealalta..." MOARTE "Sicriul nu era batut in cuie. Era legat intr-o funda mare, ca un cadou" DRAGOSTE "N-as mai vrea decat o solnita cu sare uscata din sudoarea femeilor pe care le-am iubit" CARAGIALE "Caragiale n-a existat. Putem eventual sa-l citim ca pe propriul nostru horoscop"