„Așa este, dacă vi se pare“, la Institutul Cultural Român

Expoziția Așa este, dacă vi se pare realizată de Gabriela Culic va fi vernisată, marți, 19 martie, la ora 18.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, în prezența artistei, a curatorului Mălina Ionescu, a interpretei de jazz Maria Răducanu și a invitaților.

„Noul proiect expozițional al Gabrielei Culic – Așa este, dacă vi se pare - marchează o schimbare de atitudine care operează pe mai multe planuri. O nouă tematică coincide cu un nou raport între suprafață, materialitate, element grafic și o modificare la nivel profund a dinamicii dintre reprezentare și ambivalența/ plurivalența de sensuri ale motivului. Expoziția surprinde punctul de întâlnire dintre etape diferite din creația sa: seria expresiei gestuale abstracte, seriile dedicate zborurilor (aripilor), se întâlnesc cu noua serie - începutul unei alte etape în creația sa - în care artista, redefinindu-se pe sine, intră într-un nou tip de dialog cu privitorul – mai puțin direct, dar în același timp mai deschis și mai participativ“, afirmă curatorul expoziției Mălina Ionescu.

Laitmotivul expoziției este lupul, iar titlul este inspirat de numele unei piese de teatru, Așa e (dacă vi se pare), scrisă de celebrul dramaturg italian Luigi Pirandello.

„De ce am ales lupul ca laitmotiv al expoziției multimedia Așa este, daca vi se pare? În acest timp al globalizării, al cuceririi și mutațiilor în spatiu, se simte tot mai acut senzația de goană, anularea timpului personal, noi forme de aviditate, noi forme de agresiune. Se spune că în om există doi lupi, unul alb și altul negru. Unul e în față, altul e în umbră, după colț. Unul e hrănit mai bine, altul e mai slab, depinde de intenția noastră, a fiecăruia. Realitatea fiecăruia se clădește pe o percepție individuală, subiectivă, ca în lucrarea reflectată cu multiple sensuri, deformări, ce constituie cheia expoziției. Așa este, daca vi se pare este un titlu care vorbește de puterea intuiției și, în final, de puterea alegerii“, declară artista.

Gabriela Culic este licențiată a Universității Naționale de Artă București, secția Pictura, în 2003. I-a avut profesori pe Tudor Nicolau, Petru Lucaci, Teodor Moraru. A avut numeroase expoziții personale în țară și în străinătate. Printre cele mai importante se numără cele vernisate  la ICR București, ICR Viena, ICR Berlin, Muzeul Cotroceni, Palatul Cantacuzino, Muzeul Național de Artă din Republica Moldova, Muzeul Kaisersteinbruch Viena, Galeria Kunst Klinger Contemporary Viena, MACSB.  Printre cele mai importante distincții obtinute de artistă sunt Premiul Muzeului National de Artă al Moldovei în 2017 în cadrul Bienalei Internaționale de Pictură, Trofeul Muzeului Național de Artă al Moldovei Artmuseum la Bienala Internațională de Pictură 2015, Premiul Saloanele Moldovei de la Muzeul de Artă din Bacău 2018. Are lucrări în colectii particulare din România, SUA, Canada, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Franța.

“Abstract Fluidity”, o expoziție eveniment la Estopia Art Gallery

Galeria Estopia prezintă joi, 21 martie, de la ora 19.00, vernisajul expoziției Abstract Fluidity, de Andrea Tivadar: o expoziție – eveniment care continuă proiectul inițiat de cea mai nouă galerie de artă din București și dedicat celor mai experimentale și inovative voci tinere din peisajul artistic românesc.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 martie – 18 aprilie 2019. Curatori: Irina Ungureanu, Edwin Hughes Scorretti.

Substituind abordarea figurativă cu o formă de „creație sintetică”, de abstractizare a realității, tânăra artistă originară din Satu-Mare, în prezent doctorand la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, este convinsă că „arta este cea mai sinceră expresie a vieții reale”. Dar ceea ce vedem în lucrările ei nu e nici pe departe „realitatea” în sensul convențional: într-un joc fascinant de forme și volume, Andrea Tivadar restituie pe pânză mai degrabă o reinterpretare esențializată a realității imaginate sau inventate.

Cu o uluitoare capacitate de a crea incredibile profunzimi și volumetrii spațiale fără o aparentă ancorare în figurativ (alta decât cea creată, prin conexiuni subiective, în mintea privitorului), artista invită spectatorul în propriul său laborator interior, acolo unde realitățile secunde, invizibile, misterioase și transparente iau locul formelor recognoscibile din lumea vizibilă. Tubulaturi și împletituri împrumutate, parcă, dintr-o reverie acaparată de peisaje industriale, cilindri, forme geometrice și vagi reminiscențe sau aluzii organice compun universul pictural al Andreei Tivadar, pe care artista îl cataloghează ca „un spațiu al tuturor posibilităților”, într-o viziune care „impune puritatea și simplitatea lucrurilor”. Întrebată de ce a ales arta abstractă într-un context în care neo-figurativul continuă să aibă un ton dominant astăzi, artista dă un răspuns foarte interesant: abstractizarea, crede ea, creează o mișcare fluidă prin care lucrurile „capătă energie, ceea ce permite spectatorului să intre într-o stare de tranziție, în care să se poată concentra asupra mecanismelor interne ale picturii”. Altfel spus, Andrea Tivadar își propune să aducă spectatorul într-o zonă a granițelor fluide, acolo unde reprezentarea „realității” pe pânză devine un spațiu al negocierii permanente între intenția artistului și percepția celui care privește. Abstracții fluide despre realități subiective în noua serie de lucrări de Andrea Tivadar.

Andrea Tivadar s-a născut în 1991 la Botiz, Satu-Mare, trăiește și lucrează la Cluj-Napoca.

A obținut licența și masteratul în pictură la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde în prezent își definitivează doctoratul. În 2014 a primit o bursă de studii la École Supérieure d’Art de Bretagne, Rennes, Franța, urmată de o altă bursă la Associazione Socio-Culturale ProCultura – RoArte din Roma, în 2016, și la Galeria Deák Erika din Budapesta, în 2017. În 2018 a câștigat bursa pentru pictură Teodor Moraru. A participat la numeroase expoziții de grup, între care The Existential Space of Virtuality, Galeria Deák Erika, Budapesta, Tra segno e colore, Accademia di Romania in Roma, Do It Yourself, Spațiul Cultural Gara Mică, Cluj-Napoca, în 2016; Noul locatar, Centrul de Interes, Cluj-Napoca, Breaking Rules, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în 2017; Meanwhile in Painting, Budapest Galéria și Imaginea în pictură. Despre ieșirea în realitate, Galeria Quadro, Cluj-Napoca, în 2018.

Vernisaj la Viena - „Un fotograf român în Austria interbelică”

Muzeul Municipiului București invită publicul interesat la vernisajul expoziției „Portretul ca biografie a inocenței. Un fotograf român în Austria interbelică. Dumitru Furnică-Minovici (1897-1982)". Evenimentul va avea loc în 22 martie, ora 19.00, la sediul Institutului Cultural Român din Viena.

Expoziția prezintă calitatea de fotograf a inginerului, necunoscută până în prezent, şi expune în fața publicului austriac, pentru prima oară, o parte din fotografiile sale.
Echipa Muzeului Municipiului București, care a realizat și prezintă această expoziție, va spune în Austria povestea inginerului Dumitru Furnică-Minovici, cel care s-a născut la Bucureşti, în ziua de 14 decembrie 1897, părinţii săi fiind Zaharia Furnică şi Elena, născută Minovici. Întâlnirea cu istoricii și fotografiile lui Dumitru Furnică-Minovici reprezintă una din acele rare ocazii când putem cunoaște o lume interbelică dornică de viaţă, de seninătate şi foarte preocupată să-şi păstreze inocenţa.
Povestea personajului principal, Dumitru Furnică-Minovici, spusă de Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, începe încă din copilărie, perioadă în care, deşi manifestă o atracţie deosebită către artă, părinţii viitorului inginer au dorit ca, după absolvirea liceului, să studieze la o universitate tehnică. Astfel, s-a înscris la Facultatea de Mine şi Petrol din Toulouse. După absolvire şi-a completat studiile cu un doctorat la Paris, la École du Pétrole. Întors în ţară, a fost angajat de Societatea Creditul Minier (care pe atunci furniza petrol românesc în toată Europa), la sucursala din Viena - „Cremin” - ca director general, funcţie ce îl obliga să călătorească aproape zilnic în toată Europa pentru încheierea de contracte. A avut astfel posibilitatea ca în timpul liber să viziteze muzeele, anticariatele, vânzările la licitaţii de obiecte de artă, pe care le expedia în ţară cu intenţia ca, la întoarcere, să fondeze un muzeu.
În această direcţie a fost sfătuit de unchii săi, cei trei fraţi Minovici, fraţii mamei sale, şi chiar ajutat să fondeze un muzeu de artă occidentală (în 1941, cu sprijinul arhitectului italian Enzo Canella), lângă Muzeul de Artă Populară al Dr. Nicolae Minovici. Astfel că, în anul 1945, clădirea şi cu obiectele de artă respective se transformă în muzeu, pe care inginerul Dimitrie Minovici - tot în spiritul unchilor săi - îl donează Academiei Române, el fiind numit director şi, concomitent, lucrând la Academie la Secţia de „Stampe” pentru a-şi da avizul faţă de diferite obiecte ce urmau să fie achiziţionate (cărţi, desene, manuscrise etc).
Tot în această perioadă participă frecvent la comisiile de Achiziţii ale diferitelor muzee. La moartea unchiului său, Dr. Nicolae Minovici, conform testamentului acestuia este numit director şi al Muzeului de Artă Populară. Inginerul Dumitru Furnică Minovici s-a stins din viaţă în anul 1982.

„Dumitru Furnică-Minovici a reuşit, cu o admirabilă abilitate intelectuală, să se adapteze vremurilor. Ieşit din Primul Război Mondial în oraşul primei tinereţi şi trimis de părinţi să înveţe o meserie serioasă, lăsând iubirea pentru artă în sfera preocupărilor colaterale timp de peste 20 de ani, va sfârşi prin a-şi câştiga existenţa timp de mai bine de trei decenii, începând cu 1948, din experienţa dobândită la licitaţiile de artă la care a participat pentru a-şi mări colecţia de artă aplicată medievală. O realitate pe care nu o bănuia la mijlocul anilor ’20, când a început să lucreze pentru Creditul Minier.
Expoziţia oferă publicului, pe de o parte, informații despre ce a însemnat pasiunea pentru fotografie a unui liber profesionist interbelic iar, pe de altă parte, oferă detalii interesante, de profil antropologic, referitoare la omul interbelic aflat în clasa de mijloc a Europei. Majoritatea persoanelor portretizate fotografic de Dumitru Furnică-Minovici nu sunt români, ci parteneri ai afacerilor sale de pe cuprinsul Europei Centrale.
Colecţia de peste 5000 de clişee care i-au aparţinut lui Dumitru Furnică-Minovici a fost digitizată între anii 2017-2018, iar prezenta expoziţie reprezintă o tematică extrasă din temele foarte variate ale acesteia”, a declarat Dr. Adrian Majuru.