x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Radu Tudoran sau libertatea de a fi romancier-romancier

0
Autor: Claudia Daboveanu 02 Ian 2011 - 18:30
Radu Tudoran sau libertatea de a fi romancier-romancier Ionel Cucu/ O fotografie-document: faţă-n faţă, doi fraţi cărora literatura română le datorează enorm, Radu Tudoran (stânga) şi Geo Bogza

144776-radu-tudoran-si-geo-bogza.jpg• Jurnalul Naţional: În prefaţa pe care o semnaţi actualei apariţii BPT folosiţi de două ori expresia “de altădată”, al cărei sens mă duce cu gândul, duios, la poveşti, la Villon, la romanţe. V-aţi intitulat prefaţa “Un roman de altădată şi puterea lui de seducţie”, iar spre finalul ei afirmaţi: “Autorul povesteşte, nu comentează. Şi o face cu artă, ca maeştrii de altădată ai scrisului”. Ce înseamnă, în plină epocă postmodernă, puterea de seducţie a unui roman de altădată?

Alex. Ştefănescu: Am numit “Un port la răsărit” “un roman de altădată” nu numai pentru că a fost scris cu şapte decenii în urmă, ci şi fiindcă aminteşte, prin arta povestirii, de vremurile bune ale romanului. Eu nu am – cum au spus-o, tendenţios, adversarii mei literari – o mefienţă faţă de postmodernism; consider acest curent un paradis al jocului de-a literatura, populat de foşti studenţi de la Litere care la vârsta de 50 de ani refuză încă să se maturizeze. Cunosc oameni de aceeaşi vârstă care se uită la filmele de desene animate sau sunt pasionaţi de jocurile pe calculator, ceea ce mi se pare un mod simpatic (deşi cam iresponsabil) de a trăi viaţa.

Citindu-l pe Radu Tudoran regăsim, cu plăcere, vocaţia iniţială a romanului (şi a preromanului) care constă în descrierea (crearea) unor personaje şi povestirea (inventarea) unor întâmplări demne de interes (sau care devin demne de interes prin ingeniozitatea relatării). De la Homer la Thomas Mann, toţi marii creatori de epică din istoria literaturii universale asta au făcut: au captat atenţia publicului cu istorisirile lor. Din dorinţa obsesivă de originalitate, în secolul al XX-lea au apărut şi romancieri care nu povestesc nimic, care explică ce anume ar povesti dacă ar povesti sau povestesc despre faptul că nu reuşesc să povestească. Sunt inteligente, dar sterile aceste răsfăţuri şi, mai ales, ascund foarte bine (pentru mine, nu) lipsa de talent.

Radu Tudoran, care avea un mare talent (ca şi Petru Dumitriu, Petru Popescu şi... cam atâţia din perioada postbelică), îşi putea permite libertatea de a fi romancier-romancier, şi nu ceva care doar seamănă cu un romancier. El a tras cu pistolul exact la ţintă, nepunând preţ pe falsa originalitate de a trage în afara ţintei. Modul său de a scrie – care răspunde la întrebări esenţiale de genul despre cine e vorba şi ce s-a întâmplat – nu se demodează vreodată, aşa cum nu se demodează propoziţia din Biblie “Cain l-a ucis pe Abel”.

• Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la publicarea acestui roman a cărui soartă a fost cel puţin stranie. Interzis în anii comunismului, repus în circulaţie în 1991 (s-a bucurat de succes şi nu prea…), “Un port la răsărit” este un roman-metaforă… istorică. Poate n-a fost suficient mediatizat şi cunoscut precum alt roman al lui Radu Tudoran, să zicem, “Toate pânzele sus!”. Ce să se aştepte un cititor mai puţin avizat că găseşte în această carte?

Atitudinea ideală a unui cititor, aceea care îi asigură maximum de delectare estetică, este... abandonul. Mai explicit: cititorul trebuie să se abandoneze lecturii, să se lase transportat de roman, ca un copil care ascultă poveşti, şi nu să refuze îmbarcarea (cuvânt foarte potrivit în cazul lui Radu Tudoran, care, în afară de faptul că a scris încântătorul roman “Toate pânzele sus!”, a mai şi construit de-a lungul vieţii două iahturi). Romanul “Toate pânzele sus!” este faimos pentru că, tipărit în tiraje imense, a fost difuzat în rândurile tinerilor în timpul comunismului, când orice adiere de libertate şi aventură reprezenta o raritate şi atrăgea irezistibil. Romanul “Un port la răsărit” a fost ca şi interzis înainte de 1989, întrucât se referă la un teritoriu, Basarabia, acaparat fără nici o justificare de Uniunea Sovietică, pe care românii, pe atunci, nu aveau voie să o atingă nici măcar cu o aluzie.

Putem citi romanul ca pe o poveste: povestea unui tânăr inteligent şi energic care, ajungând în “răsărit”, unde se trăieşte somnolent, în stilul lumii slave, devine întâi captivul şi, până la urmă, adeptul acestui mod de viaţă. Asistăm, parcă, la zbaterea unei insecte căzute în corola lipicioasă a unei plante carnivore. Cu intuiţie de mare scriitor, Radu Tudoran evidenţiază, în viaţa sufletească a personajului său, voluptatea perversă a disoluţiei.

Dar romanul are şi un (posibil) sens mai profund. El ar putea fi citit ca o dezvoltare a unei vechi definiţii a României: o insulă de latinitate într-o mare de slavi. Ceea ce era acţiune, dinamism, organizare raţională la romani se dizolvă inevitabil, în timp, în imobilismul, iraţionalitatea şi starea de reverie a diluviului de ruşi, ucraineni, sârbi şi bulgari.

• Unde am putea plasa, într-o bibliotecă a… sufletului, romanul “Un port la răsărit”? Dar pe autorul ei? Dumneavoastră îl consideraţi pe Radu Tudoran chiar mai talentat decât pe fratele său, Geo Bogza, alt critic literar afirma că “Un port…” e cel mai “frumos” roman românesc…

Pentru mine, “Un port la răsărit” este unul dintre puţinele romane româneşti care se citesc cu pasiune. Locul său este în colecţia “Biblioteca pentru toţi”, adică exact acolo unde a ajuns acum.

• Radu Tudoran are puterea de a-şi schiţa în tuşe “haut en couleurs” personajele. Nu ştiu dacă mi-aş mai putea imagina un Anton Lupan întruchipat de altcineva în afară de Ion Besoiu sau o Adnana “în pielea căreia” încape nu Julieta Szonyi, ci o altă actriţă. Iar acesta a fost, desigur, meritul regizorului Mircea Mureşan. Exerciţiu de imaginaţie: dacă s-ar ecraniza “Un port la răsărit”, pe cine aţi vedea interpretând rolul Nadia? Dar pe cel al tânărului inginer eşuat pe malurile Limanului? Iar lista personajelor poate continua…

Ecranizarea inteligentă a romanului ar constitui un film de zile mari, cu o carieră internaţională. În rolurile principale i-aş vedea pe Tom Cruise şi Nicole Kidman. Dar am şi o variantă mai... ieftină: doi actori români tineri, în curs de afirmare, despre care încă nu se ştie că sunt extraordinari, astfel încât – dacă un producător se grăbeşte – ar putea să-i angajeze pe bani puţini. Este vorba despre Lari Georgescu şi Irina Ivan, două viitoare vedete ale cinematografiei româneşti. ...Producătorii însă nu se vor grăbi, pentru că delăsarea visătoare a lumii slave i-a atins de multă vreme şi pe ei.

Citeşte mai multe despre:   arte,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...
Serviciul de email marketing furnizat de