x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rangurile se câştigă, nu se moştenesc...

0
Autor: Claudia Daboveanu 18 Noi 2009 - 00:00
Rangurile se câştigă, nu se moştenesc...
Vezi galeria foto

Despre "Ciocoii vechi şi noi" s-ar părea că s-a zis cam totul. Am discutat, totuşi, cu istoricul şi criticul literar Mircea Anghelescu, profesor la catedra de Litere a Universităţii Bucureşti, despre o abordare modernă a romanului.



Jurnalul Naţional: Încep cu o confidenţă: din lista iniţială a "Bibliotecii pentru toţi" pe 2009, romanul "Ciocoii vechi şi noi" lipsea. A fost introdus ulterior primei schiţe de proiect, pentru că din ce în ce mai mulţi cititori au cerut tipărirea acestei cărţi. Dincolo de programa şcolară, ce credeţi că-i "mână-n luptă" pe români să citească Nicolae Filimon?

Mircea Anghelescu:
Un prim răspuns ar putea fi că cei care au cerut cartea o citiseră deja: că e vorba deci de părinţii care considerau că e bine ca şi copiii lor să o citească. Dar miezul problemei rămâne: marea literatură se face cu marile noastre probleme. "Ciocoii vechi şi noi" este un roman tăiat în piatra marilor epopei. Într-o vreme de schimbări importante, de ridicare a oamenilor noi, puternici şi adesea fără scrupule, self-made men, Păturică întruchipează personajul tip, cumulând principalele lui trăsături. De două secole trăim, dacă acceptaţi generalizarea, într-o lume în care rangurile, averile şi recunoaşterea publică nu se mai moştenesc, ci se câştigă. Se câştigă oricum, cu mijloace cinstite sau necinstite, iar Păturică este prototipul celor din urmă, admirabil plasat într-un mediu istoric care a favorizat asemenea ascensiuni. Epoca noastră îngăduie, ba chiar sti-mulează repetarea poveştii lui, în condiţii istorice parţial asemănătoare. E firesc deci ca interesul oamenilor să se manifeste pentru Păturică şi pentru ascensiunea lui, fie că vedem în roman un manual de acţiune (cum vedea şi el în cartea lui Machiavelli), fie că îl considerăm un manual de moralitate, datorită finalului cam incredibil: ticălosul e pedepsit până la urmă.

"Ne regăsim în el..."

Jurnalul Naţional: N. Filimon a avut "curajul" de a zugrăvi primul portret-robot al arivistului din literatura română: Dinu Păturică. Nici alţi scriitori n-au ocolit acest tip de personaj atât de recognoscibil în viaţa de zi cu zi: I.L. Caragiale, Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Cezar Petrescu etc. Şi totuşi, când vine vorba despre un tip venal, lipsit de scrupule, parvenit, viclean, duplicitar, imoral, laş, extrem de ambiţios, ipocrit etc., lumea aseamănă persoana cu Dinu Păturică, nu cu alt erou literar cu însuşiri similare. De ce?

Mircea Anghelescu:
Bănuiesc doar, nu pot să afirm cu tărie, că Păturică este un erou mai credibil decât parveniţii care i-au urmat pentru că schematismul lui nu e structural, ci este impus de caracterul epopeic al romanului, adică exemplar, prototipic: el nu este o aglomerare de defecte, ci poartă în filigran defectele şi calităţile unui personaj excepţional, dar uman. Este venal, fără scrupule, imoral etc., dar nu este un prost, nici un incult. Ambiţia lui enormă este servită nu numai de ipocrizie, ci şi de dorinţa de a se instrui, de osârdia cu care îşi clădeşte "cariera" de parvenit: învaţă greceşte (limba protipendadei), citeşte pe clasici ca să găsească exemple (proaste, dar nu procedeul e greşit, ci finalitatea), învaţă să cunoască pe oameni şi să-i folosească, depune un efort considerabil şi nu pierde din vedere scopul ultim etc. ˝i nu ştiu dacă este laş, dar oricum nu este un fricos, dacă pot face această distincţie.
Ne referim la Păturică şi nu la alt erou de literatură când este vorba de un ambiţios care nu se dă în lături de la nimic, dar nu de un simplu criminal. El ne intrigă, dar ne şi atrage pentru că e evident o greşeală în toate socotelile care-l duc la pierzare: cu atâtea eforturi şi cu calităţile lui native, reuşea mai bine pe drumul cel drept şi nu ajungea la ocna părăsită. Într-un fel, ne regăsim în el, în ardoarea cu care îşi doreşte ceva şi luptă pentru acel ceva.

Jurnalul Naţional: În plină campanie electorală, e imposibil să nu găseşti similitudini între personajele de pe scena politică promovate de mijloacele media şi multitudinea de caracteristici ale personajului Dinu Păturică. Dacă are un caracter moralizator, aşa cum unii critici susţin că are, romanul ar trebui, poate, să aibă motoul "Aşa nu!". Numai că exact acele însuşiri se pare că-i fac pe politicieni să-şi atingă scopul visat, puterea şi averea. Atunci cheia ar putea fi o capcană, mai ales pentru cititorul inocent - mai ales dacă n-are răbdare să citească până la sfârşit.

Mircea Anghelescu:
"Ciocoii vechi şi noi" este un roman despre tipurile umane dintotdeauna, ele se pot regăsi în fiecare moment şi nu se perimează, cum nu s-au perimat tipurile lui Caragiale, dar intriga, decorul epocii în care evoluează aceste tipuri umane, şi deci ipostazele lor particulare, aparţin unei perioade istorice dinainte de reinventarea democraţiei, adică a alegerilor moderne. Păturică desfăşoară o activitate şi are calităţile (sau defectele?) potrivite într-o societate autoritară, el poate fi înrudit cu eroii din romanul "Adio, Europa" al lui I.D.Sîrbu, nu cu cei din "Scrisoarea pierdută". De altfel, v-aţi gândit vreodată ce puţine cărţi, romane mai ales, avem despre această lume a celor care aleg şi a celor aleşi, despre aceste epoci de efervescenţă electorală? Avem câteva satire şi pamflete din secolul al XIX-lea, dar romane nu, şi mi se pare semnificativ. E un exerciţiu politic pe care nu l-a asimilat bine o lume unde epocile de democraţie efectivă au fost scurte şi rare. Păturică este eroul înşelător dinaintea epocii demagogice, a sufragiului universal şi a puterii smulse maselor prin promisiuni populiste ; asemănările lui cu unii politicieni de azi sunt doar caracterologice: procedeele sunt diferite. E venal şi ipocrit, dar nu e demagog pentru că nu avea de ce să fie.

Regulile lumii noi

Jurnalul Naţional: Credeţi că un personaj precum Dinu Păturică e mai popular în România decât un Rastignac sau un Julien Sorel în Franţa, doar pentru că suntem la porţile Orientului, unde totu-i posibil? Parveniţi există, totuşi, peste tot în lume...

Mircea Anghelescu:
Într-un fel da, Păturică este în orice caz un tip popular şi astăzi, dar un Julien Sorel nu cred că mai e posibil. Sorel se visează un Napoleon în timp ce Păturică e avid de bani, să facă "stare". Dar nu e nici el un tip banal, are o demonie într-însul şi un amestec de mari defecte şi calităţi care exclud simplitatea. S-ar putea ca Păturică să ne atragă prin această aroganţă a modelului damnat, model al unei alcătuiri umane coerente, dominatoare şi totodată tragice. Zic tragic pentru că dorinţa de realizare, de depăşire a părinţilor, a înaintaşilor etc. ne este proprie tuturor, şi acest lucru este foarte firesc; e adevărat că nu toţi utilizăm mijloacele infamante ale lui Păturică, însă nici nu avem forţa şi disponibilităţile lui. El nu ştie că se poate reuşi şi altfel...

Jurnalul Naţional: Deşi "ciocoismul", cu tot ce incumbă, repugnă, romanul a fost citit de milioane de oameni, fiind scris cu aproape 150 de ani în urmă - desigur pe diverse "grade" de receptare estetică. Valoarea sa constă şi în faptul că rezistă probei timpului, trezind interesul fiecărei generaţii. Ce s-ar mai putea scrie - pentru contrapondere pe următorii 150 de ani?

Mircea Anghelescu:
Romanul lui Filimon este mare şi ne fascinează pentru că ocupă toată scena epocii: el pare să fie epopeea naşterii unei lumi noi, a lumii moderne, în care trăim încă, şi ea fixează cu duritate regulile acestei lumi, faţă de care nu mai putem nutri iluzii. În comparaţie cu "Ciocoii vechi şi noi", celelalte încercări contemporane (uneori neterminate) sunt simple schiţe, palide construcţii fără forţă. Trebuie să aşteptăm treizeci de ani până la următorul roman puternic al unui tip burghez, pozitiv de data asta, adică în orice caz fără tarele lui Păturică: "Mara" lui Slavici. Dar suntem de multă vreme emancipaţi de sub tirania unui model anume, a unei personalităţi, soluţii de viaţă, destin. Noi căutăm diferenţele, destinele individuale, căile şi situaţiile particulare pentru că noi suntem aşa, asemănători dar foarte diferiţi, şi adesea nu ştim de ce. Ce s-ar mai putea scrie, şi ce se scrie efectiv de mulţi prozatori plini de forţă şi talent, este morfologia acestei fărâmiţări, eventual istoria ei.

5389-107112-bpt_36_ciocoii.jpg"Portretul poetului Alecu Văcărescu"
Portretul poetului Alecu Văcărescu e realizat în maniera specifică stilului Biedermeier. Lucrarea poartă o inscripţie interesantă în litere chirilice "Om care-n veacuri abia-l dă firea/ în grab răpitu-ne l-a pizmuirea" care face referire la moartea în condiţii necunoscute a poetului. Portretul îl reprezintă pe acesta într-o atitudine demnă şi grandioasă.  Chladek este atent la cele mai mici detalii legate de personalitatea poetului. Fruntea lată, privirea inteligentă, expresia feţei precum şi cărţie şi instrumentele de scris din planul secund fac trimitere evidentă la profesia intelectuală a personajului. Contemporani, Anton Chaldek şi Nicolae Filimon au aceleaşi preocupări în construcţia personajului: analiza fizionomistă. Izul oriental şi acurateţea cu care sunt construite personajele fac o punte evidentă de legătură între literatura şi creaţia plastică din secolul XIX. Analiza psihologică trece pe plan secund, în favoarea mesajului pe care ştiinţa citirii expresiei chipului îl trasmite deopotrivă privitorilor şi cititorilor.  (Valentina Iancu)


Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...

ICR Madrid își primește oaspeții într-o nouă casă

ICR Madrid își primește oaspeții într-o nouă casă
Galerie Foto Ceremonia de inaugurare a noului sediu al Institutului Cultural Român de la Madrid a avut loc în data de 14 februarie 2019, în prezența doamnei Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a Excelenţ...

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital la Finala Selecției Naționale

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital la Finala Selecției Naționale
Galerie Foto Un adevărat fenomen muzical, Netta Barzilai, laureata Eurovision 2018, vine pentru prima dată în România, într-un recital live la finala Selecției Naționale. Într-o seară în care spectacolul și emoția vor...

Berlinala abordează istoria politică a Planetei

Berlinala abordează istoria politică a Planetei
Galerie Foto Cu câteva zile înainte de final (17 februarie), Berlinala relevă câteva teme predominante. Am reţinut de data aceasta pelicule legate de istoria politică a planetei şi de unul dintre cele mai dramatice subiecte...

Calendar religios. 15 februarie. Sfântul Apostol Onisim

Calendar religios. 15 februarie. Sfântul Apostol Onisim
Pe data de 15 februarie, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sf. Apostol Onisim. Acesta a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului, fiind de altfel ucenicul Sfântului Apostol Pavel. A fost in...

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital în Finala Selecției Naționale

Netta, câștigătoarea Eurovision 2018, susține un recital în Finala Selecției Naționale
Un adevărat fenomen muzical, Netta Barzilai, laureata Eurovision 2018, vine pentru prima dată în România, într-un recital live la finala Selecției Naționale. Într-o seară în care spectacolul și emoția vor...

Poveştile teatrului, o “tolbă nesecată de giduşii”

Poveştile teatrului, o “tolbă nesecată de giduşii”
Premiera spectacolului “Noii infractori” la TNB Teatrul Național București vă invită joi, 7 martie 2019, la Sala Mare, la premiera oficială a spectacolului “Noii infractori”. Autoarea israeliană...

Concertul de jazz Luiza Zan Trio de la ARCUB este sold out. La Artist In Residence urmează Petrică Andrei Trio

Concertul de jazz Luiza Zan Trio de la ARCUB este sold out. La Artist In Residence urmează Petrică Andrei Trio
Biletele puse în vânzare pentru concertul de jazz „Tenderly”, susținut de Luiza Zan Trio pe 14 februarie, la ora 20:00 la ARCUB s-au epuizat. „Joy of Life” - următorul concert din programul stagiunii de jazz ...

Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, mărturisiri din culisele serialului “Fructul oprit”: “Potrivirea între partenerii de joc este ca improvizația în jazz”

Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, mărturisiri din culisele serialului “Fructul oprit”: “Potrivirea între partenerii de joc este ca improvizația în jazz”
Galerie Foto Carmen Tănase și Cosmina Dobrotă, Roxana și Katia din “Fructul oprit” – serialul difuzat miercurea, de la ora 20.00, la Antena 1, se înțeleg din priviri pe platourile de filmare, iar replicile lor pline de...

Căutarea Tonului – un concert aniversar Grigore Leșe 65

Căutarea Tonului – un concert aniversar Grigore Leșe 65
Primăria Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, îl sărbătorește pe Grigore Leșe, unul dintre cei mai apreciați artiști români, la împlinirea vârstei de 65 de ani, prin...
Serviciul de email marketing furnizat de