x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scriitorul este omul care poartă în sine o lume

0
16 Iun 2010 - 00:00
Scriitorul este omul care poartă în sine o lume Ionel Cucu/
La data de 13 octombrie 1977, la Cumpătul, Mircea Vaida realiza un interviu cu Marin Preda, care avea să fie publicat în numărul 44 al revistei Tribuna, la 3 noiembrie în acelaşi an. Interviul a fost preluat apoi în volumul "Romanul românesc în interviuri", realizat de Aurel Sasu şi Mariana Vartic, din care vă oferim fragmente...

Plecând de la "Viaţa ca o pradă", aţi putea să precizaţi ce anume credeţi despre scriitor ca o conştiinţă a epocii?

Despre scriitor ca o conştiinţă a epocii cred că am avut deseori prilejul să mă pronunţ şi, în general, această idee cred că li s-a pus tuturor, că nu există scriitor care să nu-şi fi pus el însuşi această problemă şi să se fi pronunţat în acest sens. Desigur, se poate afirma că poţi fi în epocă oricum, în afară de cazul în care adopţi formule ale unor culturi vechi, aproape îmbătrânite, cum e cea franceză, în care scriitorul încearcă să inventeze un alt roman, noul roman, care, după părerea mea, a cam eşuat, adică interesul publicului a scăzut pentru noul roman, datorită tocmai faptului că publicul a simţit cum această scriitură a partizanilor noului roman parcă ocoleşte epoca, iar cititorul aştepta altceva, ca scriitorul să încerce să se constituie într-o conştiinţă a epocii. Sigur că pot fi şi alte explicaţii, de pildă, însăşi formula noului roman să apară cam plicticoasă, în ciuda teoriei care este interesantă, dar, cum spuneam, orice ar fi şi oricât de puţin implicat ar fi, să zicem, cititorul însuşi în epocă şi în problemele epocii, totuşi el caută ceva în roman, ca de altfel în poezie şi în genere în artă.

Noi i-am obişnuit pe cititori cu marile figuri ale prozei franceze, cum ar fi Malraux sau Camus, care îşi pun mari întrebări. La noi, de pildă, se observă că, îndată ce un prozator abordează o problemă de larg interes, tirajele devin insuficiente şi cartea dispare aproape înainte de a apărea pe tejgheaua librarului, cum a fost cazul cu multe cărţi din ultimii şapte ani. (...)


Ce părere aveţi despre o serie de mari prozatori ai epocii noastre, şi mă gândesc la Marquez, la un Faulkner, Steinbeck, Camus, Malraux? Desigur, lista e mai lungă, dar dvs. hotărâţi.

Ei bine, am avut ocazia şi în alte interviuri şi chiar în cărţi, în sensul de mărturisiri, ca să spun aşa, smulse de Florin Mugur, chiar în ultima carte, "Viaţa ca o pradă", să arăt care au fost scriitorii care m-au pasionat, care m-au influenţat fără să-mi dau seama. Însă astăzi sigur că părerile mele în acest sens sunt mult diferite de vârsta de 20 de ani şi aş putea să spun că sunt poate mai limitate. E o limitare pe care vârsta o aduce în orice caz unor categorii de scriitori din care fac parte, care încep să citească mai puţin, numai capodopere, numai lucruri...

Asta am mai spus-o eu, într-un loc în "Imposibila întoarcere", că sunt cărţi care îmi dau sentimentul că dacă le citesc pierd zile din viaţă. Sigur că le evit. În ceea ce priveşte numele pe care le-aţi pronunţat, aş vrea să spun câteva cuvinte despre Marquez, şi anume nu despre faptul că "Un veac de singurătate" e o carte bună sau rea, cartea este foarte bună, însă imitarea ei mi se pare un lucru foarte iritant pentru mine, ineficient pentru cei care încearcă să o imite. Ce-i de imitat la Marquez?

A apărut expresia "realismul magic". "Realismul magic" îl ai în tine sau nu-l ai. A te apuca să-l imiţi înseamnă, în orice caz, să te condamni, să fii sub model. Or, după mine, un scriitor trebuie să fie liber în faţa capacităţii lui de creaţie, să spună ceea ce are el de spus, în maniera şi stilul lui, nu al altora. (...) Alt scriitor în discuţie este Andre Malraux, care a murit de curând. Foarte curios: stilul concentrat şi profund de exprimare a ideilor care l-au obsedat pe Malraux de-a lungul vieţii sale dă impresia că Malraux a fost un mare intelectual, or, el, prin structura lui şi prin mentalitatea lui, nu era un intelectual, deşi, bineînţeles, avea o cultură care, în orice caz, corespundea talentului şi intenţiilor lui de a scrie ceea ce îl obseda.

Asta mi se pare curios - cultura lui în special era vizibilă în probleme de artă. Cărţile pe care le-a scris despre artă sunt deci o dovadă. Vreau să spun că, prin forţa de gândire şi prin profunzimea gândirii, treptele atât de preţioase pentru unii, şi anume de intelectualitate, el le-a urcat datorită profunzimii gândirii sale, nu atât a unei vaste culturi sau a unei erudiţii speciale.


Se observă în ceea ce scrieţi o anumită permanenţă, o coordonată care apare vizibilă pentru orice cititor atent, şi anume existenţa unui spaţiu al lui Marin Preda, o mitologie care, în parte, ţine şi de un univers al copilăriei, de un pământ unde vă întoarceţi, indiferent că e vorba despre un roman citadin sau despre un personaj ţăran.

La chestiunea asta am avut deseori ocazia să răspund şi pot să repet că e o certitudine revelaţia asupra specificului, adică există în viaţa unui scriitor un moment în care ai o revelaţie primordială asupra realităţilor ţării în care trăieşti. Şi ea poate să-i ajungă, această revelaţie, poate să o extindă asupra tuturor oamenilor, poate să-i fie suficientă pentru toată viaţa, chiar, ca să spunem aşa, s-ar putea să nici nu aibă timp s-o urmărească în toate implicaţiile şi mai ales în diferitele medii sociale în care este silit să trăiască. Asta mi s-a întâmplat mie, după cum am spus, în copilărie, în familia mea. De acolo porneşte totul.


Referitor la copilărie, la amintire şi biografie: "Viaţa ca o pradă" nu e numai un memorial, e mult mai mult decât atât. Vă întreb - o veţi continua, aveţi această intenţie?

Bineînţeles, deoarece această carte se opreşte la anii '55, când a apărut "Moromeţii". Subiectul acesta care se împleteşte cu acele momente din viaţa mea care sunt, cum am spus, puncte luminoase în amintire evocate cu nelinişte, pentru că s-ar fi putut să nu se întâmple în viaţa mea astfel de zone de lumină, se opresc în '55 şi în mod fatal cred că voi găsi un nou subiect pentru continuare. "Viaţa ca o pradă" are două subiecte dominante: cel în legătură cu scrierea unei cărţi, adică obsesia de a scrie o a doua carte după debut, în care apar trecute în revistă primele amintiri, şi cel al anilor de şcoală.


Aici, la Cumpătul, unde se poartă discuţia noastră, lucraţi la un nou roman a cărui acţiune se petrece în Transilvania. Ce aţi putea adăuga despre această carte?

Până în prezent am scris în mod constant şi bine, sper s-o termin în cursul anului viitor sau în prima parte a anului viitor, şi va fi o carte cu totul diferită de cele scrise până acum, fireşte, tot a mea, însă tot ceea ce scrie un scriitor despre viaţă, despre sine este abordat din punctul de vedere al unui personaj cu totul deosebit decât cele anterioare, explorând alte zone ale stării de spirit a autorului, aş putea să zic, aproape necunoscute. Da, pot să spun în mod sigur, şi afirm aceasta cu anumită certitudine, că un prozator care nu se ignoră pe sine şi, mai ales, cum accentuam în ultima carte, nu ignoră aventurile prin care conştiinţa sa a trecut, cred că are posibilitatea de scriere despre asta practic inepuizabilă. Am descoperit acest lucru începând să scriu romanul de faţă, pentru că e natural să fie aşa, pentru că scriitorul e omul care poartă în sine o întreagă lume, pe care oricât ar concentra-o şi ar încerca să o concentreze, să spună totul într-un singur roman, totdeauna îi va rămâne, chiar spre sfârşitul carierei, sentimentul că nu a reuşit să spună totul despre sine, despre ceilalţi.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...
Serviciul de email marketing furnizat de