x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Spovedania unui geniu

0
Autor: Clara Margineanu 23 Ian 2010 - 00:00
 Spovedania unui geniu arhiva Ionel Cucu/



Panait Istrati ocupă un loc aparte în galeria scriitorilor români. A fost numit "romancier experimental", iar în "Istoria secretă a literaturii române" e personajul principal al secţiunii "Ereticii, ca fiinţe migratoare".


Panait Istrati a fost copilul unei ţărănci române, Joiţa, şi al unui negustor şi contrabandist grec, Ghergios Valsamis. S-a născut la Brăila, în 1884, şi nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Mistuit de la vârste fragede de dorul de ducă, spintecat de o puternică dorinţă de a cunoaşte, de a-şi trăi viaţa până la ultimele consecinţe, la 12 ani îşi părăseşte mama, pe care, altminteri, a iubit-o enorm. Dorinţa de a-şi cunoaşte tatăl, de a găsi un model patern a fost atât de arzătoare încât tot ce a făcut în viaţă a fost sublimarea acestei porniri aproape nefireşti.
 

UN PEREGRIN DE TALIE EUROPEANĂ  INTERTITLU

Parcursul existenţei lui Panait Istrati a fost o aventură extraordinară. A înfruntat umilinţa, mizeria şi pribegia. A fost, printre altele, hamal în port, căldărar, zidar, servitor, purtător de reclame, fotograf. A fost ars de pribegie şi de soare, fără adăpost pe geruri câineşti, a fost bolnav, a fost flămând, a jucat barbut cu singurătatea şi cu moartea. Dar nu a renunţat, nu a abandonat lupta corp la corp cu o viaţă ieşită din comun. L-a reanimat întotdeauna o voluptate a trăirii, o vibraţie puternică de dincolo de lume.

"În exaltări, în pasionalitate, Istrati e constant: piere dacă nu arde, există, întrucât este un rug aprins". (Mircea Iorgulescu, "Spre alt Istrati", Editura Minerva, 1986). Traseul şerpuitor şi spectaculos al pribegiilor sale s-a unduit prin Siria, Damasc, Liban, Egipt, Grecia, Beirut, Iaffa... A călătorit ascuns la bordul unor vapoare. Uneori a fost descoperit şi abandonat la prima escală. S-a alăturat mişcării socialiste din epocă, a fost vicepreşedinte al asociaţiei franceze "Les Amis de l'URSS", l-a însoţit pe Nikos Kazantzakis (care va aminti de Istrati în romanul "Zorba Grecul") pe melegurile Greciei, unde a ţinut un discurs procomunist. Iată explicaţia sa concentrată: "Singur, fără un prieten şi neîndrumat de nimeni, descoperisem cartea, sau, mai bine zis, măreţia lecturilor bune şi, o dată cu ele, socialismul. Despre socialism nu citisem încă nimic, dar în urma unor mişcări muncitoreşti în portul nostru auzisem că el înseamnă dreptate pentru cei obidiţi. Iată care avea să fie de-acum încolo noua mea religie: năzuinţa spre dezrobire a omului îngenuncheat de om". Până la urmă, Istrati a denunţat lumii atrocitatea regimului comunist din Rusia. Chinuit de idei revoluţionare şi de el însuşi, Panait Istrati, un rătăcitor, un hoinar plecat de lângă Dunăre, din portul Brăila, a fost să fie o conştiinţă europeană de primă mărime. Un fost vagabond, un autodidact din Balcani a fost să fie un scriitor foarte apreciat întâi în Franţa, apoi în Europa. A scris cea mai mare parte a operei sale în limba franceză. Mircea Vaida este de părere că "Istrati gândeşte româneşte. Structura frazei, coloritul sentimental al sensurilor, structura operei e străină de ceea ce ar putea scrie orice autor francez.(...) Prin ceea ce se numeşte stil, în accepţia complexă a noţiunii, Panait Istrati e, neîndoielnic, român". (postfaţă, Chira Chiralina, Ed. Minerva, 1973)

Român pe jumătate grec şi scriind în franţuzeşte, Panait Istrati este numit de un ziarist francez "un povestitor născut din timpurile biblice". Până la notorietatea sa în ţara lui Corneille, Balzac şi La Fontaine, Istrati semnase constant ca gazetar în presa muncitorească din România.
Povestirile care aveau să îl impună mai târziu au forţa unor obsesii. Istrati l-a inventat pe Adrian Zografi, personajul pe care l-a înzestrat cu biografia, însuşirile şi amintirile sale. Cititorul îl urmează sedus pe autor, din port în port, din poveste în poveste, pentru că scrisul e autentic, viu, te ia de mână şi te duce din bălţile Brăilei până în seraiurile orientale.


ÎNCERCĂNATĂ AURIU CU DIADEMA SUBLIMULUI

Chira Chiralina a apărut în 1923, cu o prefaţă de Romain Rolland. Acţiunea este plasată la jumătatea secolului XIX, când urmările domniei fanariote încă îşi cereau drepturile. Stăruiau moravurile de la Stambul. Chira dansează turceşte în fum de mirodenii, mănâncă sarailii şi fumează narghilea. Totuşi, când este întrebată de un haiduc: "Fetiţo, spune-mi ce limbi ştii mai bine, turceşte, greceşte sau româneşte?", ea răspunde limpede: "Româneşte, cruce de voinic!". Personaj de inspiraţie baladescă, Chira se lasă dezmierdată de curtezani, în alcov, când nu e snopită în bătaie de tatăl ei. Până la urmă o răpeşte un neguţător arap urât, dar bogat. Fratele său, Dragomir, o va căuta toată viaţa. Chira e un personaj de basm, sălbăticiune de raia, dospind parfumuri orientale. "În comparaţie cu premisele de pierzanie, deschise ca o gură a Gheenei, Chira Chiralina rămâne pură şi încercănată auriu cu diadema sublimului". (Mircea Vaida, postfaţă, Chira Chiralina).

"Codin" se ascunde de oamenii legii în locurile pustii din bălţile Brăilei. A fost condamnat la 10 ani de închisoare, după ce a spintecat un cetăţean întâlnit în patul iubitei sale. Altfel, în timpul liber îşi bătea crunt mama, pentru că era zgârcită şi nu dorea să-şi vândă pământurile. Dar Codin nu este chiar o brută oarecare, ci mai are, pe alocuri, sufletul irigat de urmele moralei haiduceşti. El poate să îşi dea viaţa pentru un frate de cruce şi chiar nu pricepe de ce e rău că l-a ucis pe bărbatul găsit la ibovnica sa. Răzbunarea reprezenta un fel de nobleţe. Se face frate de cruce cu un copil, Adrian, având o nevoie subconştientă de puritatea şi de candoarea acestuia, căruia îi spune: "Tu eşti slab acolo unde eu sunt tare şi eşti tare acolo unde eu sunt slab". Înainte să se predea autorităţilor, bruta de Codin nu mai vrea decât să strângă "mâna unui copil, unui frate". Binele şi răul sunt împreună, în contradicţie, în încleştare, în neverosimil...


ZUGRAV AL CHINULUI ŞI UMILINŢEI

"Ciulinii Bărăganului" povestesc cum Adrian şi unchiul Dumitru se duc la furat de stuf, dar bălţile sunt păzite de un turc înarmat. Dumitru smuceşte căruţa către baltă, dar spintecă burta calului cu tărpanul de tăiat stuf. Pleacă nenorociţi, necăjiţi şi aproape vinovaţi către casă, în timp ce îi veghează o spelnidă noapte senină şi luceafărul strălucind a opal. "În cer şi pe pământ viaţa îşi relua cursul, înălţa cânturi sincere, chema la fericire ­ în timp ce omul semăna moarte şi se cobora mai jos decât vita".
De atâta înţelegere şi durere era torturat Panait Istrati. Ţipătul scrierilor sale ne spune că ar fi vrut ca lumea să fie altfel. Pe paşaportul său din 1916, la rubrica "profesiune", scria zugrav. Nu ştia pe atunci că va zugrăvi chinul şi umilinţa, rănile şi disperările, fuga de tot ce nu putea schimba, ca nimeni altul.


GORKI DIN BALCANI
În a treia zi după Anul Nou, în 1921, la Nisa, pe Coasta de Azur, un om istovit de suferinţă hotărăşte să îşi pună capăt zilelor. Este transportat de urgenţă la spital, unde printre hârtiile năpăstuitului se găseşte o scrisoare trimisă cu doi ani în urmă, returnată cu menţiunea că destinatarul nu a fost găsit. Nefericitul sinucigaş a fost până la urmă salvat.  Era Panait Istrati care îi scrisese lui Romain Rolland. După această întâmplare cumplită, scrisoarea retrimisă ajunge la ilustrul scriitor francez. Romain Rolland descoperă în rândurile expeditorului necunoscut un mare talent literar. Nu doar că îi răspunde, dar îl încurajează să scrie, îi călăuzeşte paşii, îi înlesneşte debutul şi îi prefaţează prima carte. Iată ce scria Romain Rolland: "În primele zile ale lui 1921, o scrisoare mi-a fost trimisă de la spitalul din Nisa. Fusese găsită la un disperat, care îşi tăiase beregata. Era puţină nădejde să mai scape. Citii şi mă simţii pătruns de zbuciumul geniului. Era ca un pârjol cotropitor peste câmpii. Era spovedania unui nou Gorki din Ţările Balcanice".
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti

Gaudeamus 2019: Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti
Mii de titluri, întâlniri cu scriitori, istorici, traducători, critici literari şi jurnalişti celebri, lansări de carte şi sesiuni de autografe, dezbateri şi concursuri sunt evenimentele cu care editurile îşi...

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz

EUROPALIA România - Alex Simu Quintet  prezintă compoziţiile simfonice ale lui Enescu în variantă jazz
Galerie Foto Alex Simu Quintet va prezenta „Suita nr.1 pentru orchestră în Do major, op.9”, de  George Enescu, în cadrul turneului Alex Simu’s Echoes of Enescu, care va debuta la Podium JIN din Nijmegen, în Olanda, pe ...

Începe UTE Fest 2019!

Începe UTE Fest 2019!
Galerie Foto Marți, 19 noiembrie 2019, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, după o absență de 11 ani, UTE Fest reunește, în perioada 19-30...

Expoziție dedicată cuplului de artiști Sabin Popp și Theodora Cernat Popp, la Muzeul Național de Artă al României

Expoziție dedicată cuplului de artiști Sabin Popp și Theodora Cernat Popp,  la Muzeul Național de Artă al României
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită în perioada 22 noiembrie 2019 – 29 martie 2020 la expoziția Sabin Popp și Theodora Cernat Popp, un cuplu de artiști din anii ‘20, care va avea loc în Sălile...

„Salonul Artelor Decorative 2019”, în premieră la Oradea

„Salonul Artelor Decorative 2019”, în premieră la Oradea
Muzeul Național Cotroceni a vernisat pe 15 noiembrie, în cadrul Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural, „Salonul Artelor Decorative 2019”. Aflat pe simeza Muzeului Național Cotroceni, în perioada 12...

Mâine se deschide cel mai mare târg de carte. Principalele lansări

Mâine se deschide cel mai mare târg de carte. Principalele lansări
De miercuri până duminică, în pavilionul B2 de la Romexpo Bucureşti, iubitorii de lectură au parte de un festival al cărţilor. La Târgul Gaudeamus Radio România 2019 sunt programate peste 900 de evenimente,...

Tramvaiul Poeziei oprește la Târgul de Carte Gaudeamus Cum arată poemul scris de cei 10 finaliști ai concursului „Salvează poezia orașului”

Tramvaiul Poeziei oprește la Târgul de Carte Gaudeamus  Cum arată poemul scris de cei 10 finaliști ai concursului „Salvează poezia orașului”
După ce a dat ocol orașului timp de trei săptămâni, „Tramvaiul poeziei” s-a transformat într-o carte care va fi lansată la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus duminică, 24 noiembrie, de la ora 14:00, la...

Maria Răducanu, la EUROPALIA România: „Pregătiți-vă să fiți cel puțin surprinși, dacă nu fermecați!”

Maria Răducanu, la EUROPALIA România: „Pregătiți-vă să fiți cel puțin surprinși, dacă nu fermecați!”
Galerie Foto Artista română Maria Răducanu va susține alături de Niko Meinhold (Germania) - pian, Krister Jonsson (Suedia) - ghitară, Chris Dahlgren (SUA) - contrabas și Michael Griener (Germania) - percuţie, trei concerte,...

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

The King’s Singers prezintă ‘Finding Harmony’, în concert extraordinar la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
The King’s Singers, renumitul sextet vocal laureat cu două premii Grammy, un premiu Emmy, precum și un loc de onoare în “The Hall of Fame” realizat de revista Gramophone, revine la Cluj pentru un nou...

Spectacol lectură la Odeon: „Printre străini"

Spectacol lectură la Odeon: „Printre străini"
Teatrul Odeon prezintă miercuri, 20 noiembrie 2019, de la ora 19.00, la Sala Studio, în cadrul proiectului european FABULAMUNDI. PLAYWRITING EUROPE spectacolul lectură PRINTRE...

Când se termină serialul fenomen "The Walking Dead"

Când se termină serialul fenomen "The Walking Dead"
Serialul "The Walking Dead" s-ar putea încheia după cel de-al 12-lea sezon, preconizându-se că va  lua sfârșit pe 12 martie 2022, potrivit unor surse din interior, citate de independent.co.uk. Drama...

Miercuri, 20 noiembrie, Jurnalul îţi aduce cartea. "Blesteme, anateme și afurisenii și consecințele lor nebănuite"

Miercuri, 20 noiembrie, Jurnalul îţi aduce cartea. "Blesteme, anateme și afurisenii și consecințele lor nebănuite"
Ce înseamnă blestemele, afuriseniile sau anatemele, ce putere au, cine le poate face, dar şi cum te poţi feri de ele? Găseşti răspunsurile în cartea pe care Jurnalul o oferă începând de miercuri, 20 noiembrie....

Editura Integral a lansat cărţile hibride, în premieră mondială

Editura Integral a lansat cărţile hibride, în premieră mondială
Galerie Foto Primele cărți hibride/ inteligente/ smart-book-uri din lume, care conțin, pe lângă text și ilustrații, câteva zeci sau câteva sute de pictograme QR, au fost lansate în exclusivitate de editura Integral....

Mutter Courage şi copiii ei, în regia lui Armin Petras, va deschide cea de-a 18-a ediție a UTE Fest

Mutter Courage şi copiii ei, în regia lui Armin Petras, va deschide cea de-a 18-a ediție a UTE Fest
Galerie Foto Premiera piesei Mutter Courage şi copiii ei de Bertold Brecht și Paul Desssau, în regia lui Armin Petras, va avea loc marţi, 19 noiembrie, la ora 19:00, spectacol care va deschide oficial și UTE Fest, ediția a...

“Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” rulează în cinematografele din România

“Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” rulează în cinematografele din România
Galerie Foto ”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” este o comedie inspirată dintr-un caz real ce spune povestea unei femei ce își asumă controlul asupra propriei vieți după ce i se transmite în mod repetat că nu v...
Serviciul de email marketing furnizat de