x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sufletul meu e o cetate cu porţile închise

0
09 Aug 2010 - 00:00
Sufletul meu e o cetate cu porţile închise

În anul 1935, scriitorul Octav Dessila, aflat la acel moment în mare vogă, îi acorda unuia dintre redactorii publicaţiei Revista scriitoarelor şi scriitorilor români un interviu despre creaţia sa. Vă oferim fragmente din discuţia purtată atunci şi care a fost preluată şi publicată în partea a doua a volumului I din «Romanul românesc în interviuri», o antologie realizată de Aurel Sasu şi Mariana Vartic.

"Într-o noapte cu zăpadă din săptămâna trecută, am sunat la locuinţa, rătăcită undeva la poalele unei muchii dărăpănate de deal, dlui Octav Dessila. Acolo sus, la etaj, în biroul cu cărţi multe, tablouri şi bibelouri de artă, lângă un vin bun şi o seară de muzică românească la un post străin de radio, dl Octav Dessila a reuşit să alunge modestia şi să-mi răspundă la întrebările de mai jos. Convorbirea a început calmă, prietenoasă, fără eforturi, fără ezitări, fără protocol. Iat-o:


Are vreo legătură cu vreun eveniment pe care l-aţi trăit efectiv subiectul romanului «Neastâmpăr»?

Domnule Scarlat, după cum văd, dumneata vrei chiar de la prima întrebare să pătrunzi în sufletul meu şi să răvăşeşti în el ca un poliţist. Îţi rezerv însă dezamăgirea. Acolo unde vrei să cotrobăieşti nu poate pătrunde nimeni. Sufletul meu e o «cetate cu porţile închise». Aşa parcă şi-a intitulat un poet volumul de poezii. Iacă, după cum vezi, m-ai silit la plagiat. Trebuie să-ţi spun însă că această întrebare mi-a mai fost pusă. Ce vă îndeamnă să credeţi, şi în unele cazuri să aveţi chiar convingerea, că autorul trăieşte în umbra vreunui personagiu din operele sale?... Află, dle Scarlat, că nu am nimic tangenţial cu acţiunea din «Neastâmpăr», precum nu am cu nici unul din romanele mele. «Neasâmpăr» e pur şi simplu copilul imaginaţiei. Cum l-am crescut şi cum l-am educat, o găseşti în filele cărţii... Şi acum, ca să te necăjesc, îţi spun că numai aşa se poate răspunde la întrebarea dumitale de un om care şi-a făcut din suflet cutia cu tainiţe.
Bănuiesc însă ce te-a făcut să pui întrebarea aceasta. Dedicaţia de pe prima filă a cărţii. Acea Vovonne, «care a trecut prin pojarul dragostei şi a căzut jertfă ei». Domnule Scarlat, despre acea Vovonne nu se poate spune mai mult decât am închis în dedicaţie. (...)


Având în vedere simpatia ce pare că o manifestaţi pentru elementele rurale, îmi permit să vă întreb dacă, în adevăr, această simpatie rezultă dintr-o trăire în mediul rural sau este numai o simpatie pentru elementele ridicate din sânul poporului?

Simpatia mea pentru ţărani e sinceră şi o am în sânge. Am trăit verile copilăriei şi aproape toate sărbătorile în mijlocul lor. Şi în câteva din verile acestea am hoinărit printre ei alături de Cezar Petrescu, în plin sat şi în plină natură frustă. După cum vezi, destinul, care ne-a apropiat în haiducia copilăriei, ne-a păstrat alături şi acum. Eu nu am decât să mulţumesc acestui destin. De la bătrânele aciuite pe lângă casa noastră poate am prins gustul povestirilor. Cu câte basme nu mi-au speriat copilăria babele acestea!

Şi se mai poate că de la slugile din curte, ţărani de pe lunca Siretului, să fi moştenit dragostea de natură. Ţăranul nostru nu are personalitate decât în mijlocul şi în tăcerea naturii, domnule Scarlat. Şi, după părerea mea, nu e nimic mai frumos pe lume decât să urmăreşti un ţăran de-al nostru şi să-l vezi cum se înţelege de minune cu tot ce-i pune nou sau vechi în cale natura. Să nu-l treci însă peste barierele oraşului, că l-ai omorât.


În care din romanele dumneavoastră vă găsiţi mai realizate concepţiile de artă adevărată?

Dă-mi voie să am modestia de a nu-ţi răspunde.


Cum priviţi afluenţa din ultimul timp a romanului românesc?

Domnule Scarlat, gogoriţa cu afluenţa, cu inflaţia sau dumping-ul romanului văd că persistă. Şi dumneata tragi concluzii din simple aparenţe?
Dacă vrei, mă pun de acord şi spun şi eu că este inflaţie de roman, dar numai sub obligaţia să-l privim faţă de producţia sa dinaintea războiului, când abia apărea câte un biet roman la doi ani, pe toată ţărişoara de atunci. Se mai poate însă socoti afluenţă de roman patruzeci de volume repartizate la 18.000.000 de locuitori? Din unghiul acesta trebuie să privim situaţia, domnule Scarlat. Dacă ieri nu am avut în buzunar decât un leu, şi ieri am fost sărac, pot să mă declar nabab dacă a doua zi buzunarul meu ar conţine patruzeci de lei? Nu!
Să ne bucurăm că se scrie atâta. Sita literaturii e mare şi deasă şi, poate numai aşa, scriindu-se mult, se va întâmpla să treacă ceva şi prin sită.


Se spune atât de mult că se scriu aproape numai romane. Eu am făcut o numărătoare care poate că are să te surprindă. În anul acesta s-au tipărit treizeci şi cinci de volumaşe de poezii. De ce nu vă alarmaţi că se face prea multă poezie? Şi de ce osândiţi romanul pentru că se bucură astăzi de circulaţie?

Există un echilibru în toate, domnule Scarlat. Să se scrie baremi acum romanul românesc, dacă altădată a fost uitat cu totul.


Cu care dintre romancierii noştri credeţi că aveţi mai multă afinitate?

Ce să-ţi răspund la această întrebare? Eu nu ştiu să-mi fi înrudit opera cu a vreunui coleg. Nici prin descendenţă şi nici prin alianţă. Am intrat în lumea scrisului ca un răzvrătit. Cu nici un idol în braţe şi cu nici un crez moştenit. Doar cu o credinţă în care stărui şi căreia îi voi rămânea toată viaţa adept. Acea credinţă este, domnule Scarlat, siguranţa totală ce am în puterea mea de realizare. Numai din acest beton îmi clădesc opera. Şi numai din suflet o scot. În toate lucrările mele, nu vreau să am afinitate decât cu viaţa. Dacă reuşesc în acest lucru, am totul.


Şi acum, domnule Dessila, socotesc necesar pentru cititorii revistei noastre următoarea întrebare, pe care vă rog să mă iertaţi că am plasat-o la urmă: ceva despre debutul dumneavoastră.

A vorbi de debut e la fel ca şi cum ţi-aş mărturisi prima dragoste, în care am gângăvit, desigur. Primul meu copil literar e «Dragomir Valahul» şi, pentru că e mai pipernicit decât toţi ceilalţi, îl îndrăgesc mai mult. Dorisem să-l moşească «Cartea românească». Mi s-a răspuns politicos şi din oficiu că nu se ocupă de debutanţi. Cam aceeaşi opunere şi în altă parte.

Eşecul primelor încercări m-a durut. Scrisesem acest roman la Viena - în anul 1921, când făceam parte din legaţia noastră de acolo - în orele în care, plictisit de atâta străinătate, căutam să-mi făuresc din închipuire un colţ românesc. După cum vezi, «Dragomir Valahul» a apărut aproape independent de mine. L-am ţinut la fund de cufăr până în anul 1928, când am pornit cu el sub braţ în colind pe la edituri. Nu l-am putut plasa nicăieri. «Nu sunteţi cunoscut», mi se răspundea. Furios, mi-am adunat toate rudele şi le-am arătat că au datoria să mă ajute. Şi m-au ajutat. În anul următor, «Zvetlana» a fost reţinută de «Cartea românească» şi apoi, toate câte au apărut, au fost publicate tot de această editură.


Ţineţi seama de opiniile criticei în realizarea operei de artă?

Cam tot atât cât ţine şi Mircea Lecca seamă de jurnalele de modă. (...)"

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...
Serviciul de email marketing furnizat de