x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sunt "locuit" de Bacovia de câteva decenii

0
Autor: Claudia Daboveanu 06 Oct 2009 - 00:00
Sunt
Vezi galeria foto

Despre George Bacovia şi ce înseamnă el pentru literatura română - dar nu numai - ne-a acordat un interviu cel care semnează prefaţa volumului de versuri "Plumb", ce apare în colecţia Biblioteca pentru toţi: poetul, eseistul şi jurnalistul Dinu Flămând.



Jurnalul Naţional: Într-un clasament publicat acum patru ani în "România literară" şi realizat de 34 de critici literari, Bacovia s-a situat pe locul al treilea în topul celor mai buni 10 poeţi români din toate timpurile. Dumneavoastră pe ce loc l-aţi plasa, având în vedere concurenţa redutabilă asigurată de Eminescu, Arghezi, Blaga, Nichita Stănescu etc.? Motivaţi alegerea.

Dinu Flămând: Cu toţii sau aproape cu toţii, pe locul întâi, alături de Ion Barbu! Dar nu în acest tip de clasamente interjudeţene ziaristice... Ei sunt alergători lenţi, contează cât de mult stau în cursă, nu cine ajunge primul la nu ştiu care linie de sosire. S-ar putea ca această linie să fie chiar vesela uitare, acolo unde aplaudă grupaţi atâţia spectatori care au citit poezie numai siliţi de programa şcolară, niciodată pentru sufletul lor...

Ce a însemnat poezia lui Bacovia pentru literatura română, la momentul în care a fost scrisă?
    
Nu mare lucru, deşi nuditatea sentimentelor din textele sale condensate a impresionat de la bun început. Mai apoi l-au copiat mulţi, descriind provincii ploioase sau simulând leşinuri simboliste. Dar abia mai târziu a fost percepută adevărata dimensiune tragică, inimitabilă, a poeziei sale. Una drapată, e drept, în faldurile grotesc-ceremonioase ale decadentismului european, dar sincronizată direct cu  o experienţă estetică europeană de o complexitate nebănuită. Chiar dacă nu participa la bătăliile doctrinare ale simbolismului, Bacovia se situa de la bun început în miezul acelei interogaţii existenţiale care îi cerea artei să salveze individul de singurătate sau să îl împace cu propria lui natură dilematică.

Vreţi să puneţi accentul pe dimensiunea europeană a lui Bacovia, deşi din  simbolism el pare să fi luat numai ceea ce i-a convenit, iar teoriilor simboliste le-a preferat explicaţii sentimentale sau conjuncturale?

Exact! Eu însumi, care sunt "locuit" de Bacovia de câteva decenii bune, am crezut că el era un simbolist diletant. Şi poate mai mult şi mai particular român, decât european, internaţional. Dar am recitit cu alţi ochi şi puţinele lui texte teoretice, şi alte documente ale decadentismului "fin de siècle", pentru a constata că, de fapt, Bacovia, face parte dintr-o foarte interesantă pleiadă internaţională, care deschide decadentismul târziu spre lirica postbelică. Există câteva cazuri similare în Portugalia (Pesanha), în Brazilia (Augusto  Dos Anjos), în Rusia şi prin ţările baltice - pe care însă nu le evoc în această prefaţă - dar care îl plasează pe Bacovia într-un context  ce va trebui să fie studiat, cândva. Prea avem impresia că ştim totul despre poezia "atât de simplă" a lui Bacovia...

Care mai e azi relevanţa poeziei lui Bacovia? Prin ce-l atrage irezistibil pe tânarul de 16 ani şi pe acela care de zeci de ani îl tot citeşte?

Nu cred că e o poezie pentru tineri. Deşi pe mine m-a "parazitat" încă din liceu. Sub influenţa lui am scris o poezie despre "cimitirul" internatului şcolar în care mă aflam, la Cluj. Dar el a stăpânit, ca nimeni altul, secretul "sincerităţii", făcând un imens serviciu poeziei: el retrage din text "arta", artificiul,  şi creează iluzia că asemenea tip de confesiune existenţială e accesibilă tuturor, pe cale spontană.

Dincolo de sinestezii (sau poate datorită lor), poezia bacoviana a fost pusă pe muzică mai des decât a multor simbolişti. Este unul dintre poeţii cei mai "cântaţi" şi mai apreciaţi de public. Credeţi că într-o lume "bolnavă", mesajul care răzbate din poezia lui înseamnă o corespondenţă vizibilă cu lumea reală?

   
Bacovia citea în broşurile ce informau despre experienţele decadente din  Occident că există oameni care văd anumite culori când aud anumite sunete - sinestezia sau armonia dintre senzaţii din câmpuri diferite. În timpul unor spectacole muzicale pariziene ale simboliştilor, se difuzau în sală şi parfumuri, pe lângă spectre de culori, pentru a pune la contribuţie şi alte simţuri. Mi-a trebuit un anumit timp până să înţeleg că atunci când Bacovia admite că îl "interesase" teoria culorilor,  el spunea - de fapt - că o încercase pe propriile lui simţuri! Sigur, nu există dovezi. Dar totul indică faptul că, asemenea marilor decandenţi europeni, Bacovia somatiza poezia, o punea în relaţie şi cu existenţa corporală a individului, nu doar cu aspiraţiile sale, cu persoana lui abstractă. Această complexă strategie a autenticităţii l-a ajutat să-şi pună în valoare, în poezie, talentele lui suplimentare, picturale şi muzicale. Nu e de mirare că poezia lui le vorbeşte atât de intens compozitorilor sau pictorilor.

"Acum, în urmă, m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii", mărturisea poetul într-un interviu acordat lui I. Valerian şi publicat în 1929. "Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben. În manualul de fizică nu mai găsesc altă culoare. În eprubeta mea, orice reacţie chimică dă precipitat galben". Oricărei stări îi corespunde o culoare. Pictorii au perioade în care pictează în aceeaşi culoare. Metaforic, ce culoare are, totuşi, poezia lui Bacovia, după părerea lui Dinu Flămând? Să fie violetul de la polul opus, culoarea complementară cu galbenul?

Eu încerc să demonstrez în prefaţa acestei ediţii (cu un tiraj ce devine elogiu şi respect pentru precaritatea poeziei!!!) că important este nu atât semnul de egalitate pus între o culoare şi un sentiment - căci toate argumentele pot fi răsturnate - cât încercarea în sine  de a-ţi extinde simţurile, sistemul de comparaţii, câmpul asociaţiilor, spre acea lume căreia fervoarea experimentală a simbolismului îi elogia, de fapt, complexitatea. Era o lume cu totul opusă reducţionismului postmodern, o lume cu multiple dimensiuni, inculsiv pentru culorile deznădejdii.

Aţi publicat deja o carte despre Bacovia într-o a doua ediţie, revizuită şi completată. Iar această prefaţă oferă un unghi diferit. Există multe studii interesante despre Bacovia, etalate pe câteva generaţii de critici. Credeţi că se mai poate spune ceva nou despre această operă cu dimensiuni, totuşi, reduse?

Eu aş scrie în fiecare an câte ceva despre Bacovia. Cred că aş găsi încă multă vreme unghiuri inedite. El rămâne placa turnantă a modernimsului românesc, dar şi sursa unui chestionar permanent despre specificul poeziei. Criticii care l-au comentat rareori îşi citează confraţii (e valabil şi pentru prima ediţie a cărţii mele). Intri cu Bacovia într-un soi de osmoză care exclude prezenţa unei terţe persoane, deşi poţi admira sincer şi alte exegeze.

Ştiu că-i greu, totuşi, vă întreb care e poezia dvs. preferata din opera lui Bacovia şi de ce?

Nu e greu, e imposibil să vă răspund. El s-a defragmentat în memoria mea. Îmi daţi un vers, iar eu continuu cu versul următor, fără să fiu sigur că ştiu versurile precedente, într-o ordine care ar reintegra poemul. Ca să scriu această prefaţă l-am recitit cu emoţia virginală a celui care îl descoperă. Trebuie să practici cu Bacovia exerciţii de uitare, ca să reuşeşti să ţi-l readuci oaspete în casă...
 

Ploaie bacoviană în lumea lui Emilian Lăzărescu
Un cusur major al criticii de artă româneşti este acela că a trecut cu vederea mulţi creatori, pe care, în ciuda talentului şi a aprecierii de care s-au bucurat în perioada vieţii, posteritatea i-a uitat. Timpul şterge orice urmă, singura mărturie a existenţei lor în istoria artelor româneşti fiind câteva lucrări, care de cele mai multe ori şi ele trec neobservate ani de-a rândul. Situaţia aceasta se aplică şi pictorului Emilian Lăzărescu (1878-1934). Deşi expoziţia pe care a deschis-o în 1924 la Bucureşti, precum şi participarea din anul următor la Salonul Oficial s-au bucurat de aprecieri elogioase ale criticii vremii, lucrările sale s-au pierdut în Franţa în timpul numeroaselor sale călătorii, iar numărul mic al pieselor rămase în ţară nu au trezit intersul criticilor.

"Stradă pe ploaie" este o lucrare realizată sub influenţa simbolismului, tendinţă în mare vogă deopotrivă în plastica şi literatura românească din primele decenii ale secolului al XX-lea.  Cromatica formată din tonuri reci de griuri mohorâte, precum şi atmosfera umedă care domină lucrarea fac o trimitere evidentă la universul poetic bacovian. Cerul întunecat, oraşul inudat de ploiae creează o senzaţie de nelinişte şi apăsare ce ilustrează perfect imaginile poetice care îl definesc pe George Bacovia.

Emilian Lăzărescu (1878-1934) "Stradă pe ploiaie", 1910, Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria de Artă Românească Modernă, sala 3


 (Valentina Iancu)

Citeşte mai multe despre:   dinu flamand,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”

 Dezvăluiri inedite despre Game of Thrones: „Nu aveam scaune pe care să stăm”
Este greu de imaginat că popularul serial Game of Thrones a avut un buget limitat atunci când au început prima dată filmările, în 2009, conform Metro. Acum, nu numai că este cel mai cunoscut serial, dar este...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino

Lady Gaga şi-a anulat nunta cu Christian Carino
Se pare că diva pop Lady Gaga nu va păşi deocamdată în faţa altarului. Cântăreaţa şi actriţa şi-a anulat nunta pe care o plănuia cu agentul şi iubitul său Christian Carino, relatează online ziarul...

Și băieții plâng! Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților

Și băieții plâng!  Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, o carte care demontează miturile educației băieților
Galerie Foto Scrisă de o femeie care este nu doar psihoterapeut, ci și mama a patru băieți, cartea Băieții sensibili: cum să devină mai puternici, apărută de curând la editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei,...

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro

EUROVISION 2019: Preţurile biletelor la marea finală de la Tel Aviv variază între 121 şi 487 de euro
Fanii care vor dori să asiste la Concursul Eurovision, care se va desfăşura în luna mai la Tel Aviv, trebuie să plătească între 121 şi 487 de euro pentru un loc la marea finală, informează miercuri...

Fructul oprit sezonul 2 episodul 23. Vlad Gherman o cere în căsătorie pe Cristina Ciobănașu

Fructul oprit sezonul 2 episodul 23. Vlad Gherman o cere în căsătorie pe Cristina Ciobănașu
Galerie Foto Sezonul 2 al serialului „Fructul oprit” revine în atenția publicului, în această seară, de la ora 20.00, la Antena 1, cu numeroase surprize, dar și cu momente extrem de importante și situații limită....

Helen Mirren, printre prezentatorii Galei Oscar din acest an

Helen Mirren, printre prezentatorii Galei Oscar din acest an
Dame Helen Mirren, Michael B. Jordan şi Elsie Fisher se alătură celebrităţilor care vor prezenta Oscarurile în acest an, a anunţat Academia Americană de Film, citată de Press Association. Cea de-a 91-a gală a...

Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea

Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea
Galerie Foto Casa Artmark a programat joi, 21 februarie, la ora 19:30, licitaţia unei selecţii din Colecţia Lucrezia şi Ion Pacea. Lucrezia Pacea, anterior Lucrezia Hagi, cu origini italiene din partea mamei și aromâne din...

Producţii de succes la Opera din Bucureşti

Producţii de succes la Opera din Bucureşti
Galerie Foto Între 18 şi 24 februarie, programul Operei Naţionale Bucureşti este pus sub semnul Săptămânii Greciei.   Mezzosoprana Ljubica Vraneș, invitată în spectacolul „Carmen” Miercuri, 20...

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...
Serviciul de email marketing furnizat de