x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Tabăra de la Măgura

Tabăra de la Măgura

de Cristian Crisbăşan    |    Cristian Crisbăşan    |    31 Aug 2012   •   21:00

Am revenit la Tabara de Sculptura in aer liber de la Magura Buzaului dupa foarte multi ani, intr-o frumoasa dupa-amiaza de august. Mi-a facut mare placere sa re-descopar aici creatii ale unor fosti profesori de-ai mei, cum ar fi sculptorii Dumitru Pasima, Vlad Ciobanu sau Dinu Radulescu.

Pentru cine nu stie, Tabara de Sculptura in piatra de la Magura Buzaului este cel mai mare ansamblu sculptural monumental in aer liber din Romania, unic in Europa si unul dintre cele mai mari din lume. Aici se afla 256 de sculpturi monumentale in piatra de calcar - de dimensiuni medii si mari - realizate timp de 16 ani de 163 de sculptori romani. Initiativa acestui amplu demers cultural a apartinut sculptorului Gheorghe Coman si a fost pusa in practica cu sprijinul Uniunii Artistilor Plastici din Romania si al autoritatilor locale. Tabara a inceput in 1970 si s-a incheiat in 1985. Timp de 16 ani, cate 16 sculptori, au realizat fiecare cate o sculptura (anual, pe o durata de doua luni, august-septembrie) dintr-un bloc de piatra de calcar, in 16 locatii conexe desfasurate pe un teren cu o suprafata de 21 de hectare.

Dintre numele importante ale sculpturii romanesti care au creat aici monumente as cita pe: Dumitru Pasima, George Apostu, Mihai Buculei, Gheorghe Coman, Nicapetre, Horia Flamandu, Florin Codre, Radu Aftenie, Napoleon Tiron, Liana Acsinte, Mihai Marcu, Bela Crisan, Alexandru Calinescu-Arghira, Marian Zidaru, Paul Vasilescu, Ioan Bolborea, Romeo Pervolovici, Vlad Ciobanu, Aurel Vlad, Dinu Radulescu, Darie Dup, Gheorghe Iliescu-Calinesti si Aurel Cucu.

Este unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania si printre putinele in care mana omului a creat obiecte in armonie si consonanta cu natura, un spatiu in care cuvintele "cultura" si "natura" rimeaza desavarsit.

Ai senzatia ca te afli in situl arheologic al unei stravechi civlizatii disparute, din care au ramas peste veacuri doar monumente de o frumusete stranie, fascinanta. Pe fundalul infinitelor nuante de verde vegetal, se decupeaza maiestuoase totemurile sculptate in piatra alba de calcar, pe alocuri afumate si inegrite de vremuri.

Nu a mai existat niciodata de atunci in Romania un proiect cultural de o asemenea anvergura (ca adunare de forte, energii creatoare, solidaritate de breasla si durata in timp) care sa fie si dus la bun sfarsit cu succes. Tocmai de aceea ar fi nevoie, dupa ceea ce am vazut la fata locului, de invetitii pentru amenajarea, restaurarea, conservarea si promovarea acestui mare ansablu monumental.

Nu am putut sa vizitam cat ne-am fi dorit, pentru ca am fost atacati de o haita de caini care insotea o turma de vaci ce pastea liber printre sculpturi. Perimetrul ansamblului nu este imprejmuit, iar accesul se face pe un drum de pamant simplu, neamenajat. Nu exista paza si de aceea am gasit multe gramezi de gunoi sau stive de lemne de foc depozitate printre sculpturi! Dupa cum se stie, piatra de calcar este mai putin rezistenta in fata intemperiilor si multe dintre sculpturi au deteriorat in timp.

Terenul este in proprietatea Manastirii Ciolanu, dar este administrat de autoritatile culturale ale judetului Buzau. Probabil ca autoritatile nu au fonduri, dar nu m-am putut abtine sa remarc cat de prosper arata Manastirea Ciolanu in comparatie cu tabara de sculptura care incepe in imediata sa vecinatate.

×