x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Tatal lui Margelatu

Tatal lui Margelatu

de Raluca Grintescu    |    30 Iun 2005   •   00:00
Tatal lui Margelatu

Nicolae Paul Mihail face parte din categoria acelor personalitati care te cuceresc imediat cu farmecul, cu sfatosenia lor, cu prea plinul amintirilor pentru care cerneala nu s-ar ispravi niciodata.

Scenarist, prozator, epigramist, Nicolae Paul Mihail este cel care, alaturi de Eugen Barbu, a dat viata personajului Margelatu din serialul legendar al Epocii de Aur.

A venit la Sinaia pentru aer, pentru apa, pentru liniste, pentru munti, pentru o iesire din cotidian. "Le-am regasit intr-o oarecare masura. E si meritul meu ca le-am cautat. Sigur ca, atunci cand am venit, eram un tanar copil de 30 si ceva de ani, acum sunt un tanar copil de 82 de ani", isi aduce aminte scenaristul Mihail, pentru care prezentul se asterne acum intr-o oaza de liniste, de asteptare. In liceu si-a dat seama ca are condei. "Cand eram copil, am facut niste reviste impreuna cu sora mea, dar mi-am dat seama de talentul pe care-l detin abia in ultimii ani de liceu, cand am scris niste povesti. Urma sa facem chiar si o revista, dar pana sa o finalizam a venit razboiul, am plecat in armata si s-a dus povestea. In armata am stat mai mult de 11 ani, am fost ofiter de jandarmi, dar nu am avut timp sa scriu nimic. Nu se putea. In schimb, am citit si m-am pregatit mult", recunoaste Mihail.

ARTA REGIZORALA. Dintre operele cele mai vrednice de mentionat fac parte coscenariile pentru serialul "Haiducii", in colaborare cu Mihai Opris. "Pe atunci, Corifeu era Eugen Barbu. O parte din serialul «Haiducii» s-a turnat chiar aici, in Sinaia. O intamplare amuzanta a fost aceea in care actorul Giugaru, prins de nevasta lui, Marghioala, in timp ce o incomoda pe Marga Barbu (Anita), era nevoit sa coboare pe niste cearsafuri innodate ca sa nu fie prins la prezumtiva amanta. Bineinteles ca Jugaru, care era mai marisor, nu putea cobori pe franghie si atunci s-a recurs la o dublura in persoana unui tigan destul de pricopsit, cu 20 de ani mai tanar, care a fost filmat de la spate", zambeste domnul Mihail in amintirea acestei patanii.

Dupa acest serial, s-a deschis un culoar pe care a mers mai departe. In 1970, la invitatia Organizatiei de Tineret, a scris un serial de sapte episoade, "Urmarirea", primul serial mai sanatos, de altfel. A urmat serialul "Un august in flacari" (1973), 13 episoade, in regia lui Radu Gabrea. "Un film bine gandit si excelent facut. Pacatul acestui serial insa este ca avea o nuantare politizata. Ce eram noi de vina ca a venit ala si a spus: «Trebuie sa-mi faci pantofii cu nasturii pe dreapta!»? De latura ideologica putin ne pasa noua, toata lumea trebuia sa manance. De treaba asta e legat si un amanunt foarte interesant. Trebuia sa luam cate 51.000 de lei de caciula pentru tot serialul. Erau bani atunci! Cum ne-au mitocopsit, ca ne-au dat 51.000 de lei la amandoi. Dintr-o data ne-au tuns, ras si frezat", impartaseste Mihail cateva dintre tainele acelor vremi.

HARDAUL LUI SATAN. "Margelatu", opt filme de lungmetraj, nu e putin. Un scenariu de film are, de obicei, 60 de pagini si nu e usor de scris. "O perioada de ciuguleli, de informatii, de documentare. Pe urma, o perioada de discutii cu injuraturi, cu bautura, cu «nu-i asa?», «da’ cutare?», un fel de «hardaul lui Satan», pana cand se pritoceste toata zgura si ramane un esafodaj de idei pe care, dupa aceea, trebuie sa-l imbogatesti, sa-l faci literatura, arta", prezinta Nicolae Mihail modul cum ia nastere un serial de film. A participat si la filmari, desi scenaristii nu au ce cauta in treaba asta. "Adevaratul autor al unui film este regizorul, sa fie clar. Noi suntem copii de mingi, dar niste copii de mingi foarte aplicati", spune raspicat coscenaristul. "Nimeni nu e in totalitate extraordinar, dar fiecare atinge cateodata cerul, erupe asemeni unui vulcan dintr-un ocean de banalitate, fiind singura lui justificare de a fi", incheie metaforic Nicolae Paul povestea vietii lui, o viata dedicata artei in general si filmului in particular.

DEVOTAMENT
"Mai am foarte mult de lucru. Aproape ca mi-e si necaz pe mine ca nu ma misc de la masa asta, dar aceasta munca ma tine in viata, imi place, e bucuria mea. Daca plec pe undeva si-mi lipsesc dosarele si proiectele mele pe care le tot pitrocesc, atunci ma simt instrainat" - Nicolae Paul Mihail scenarist, prozator, epigramist

"HAIDUCII", INTERZIS DE PCR
A avut o lunga colaborare cu Eugen Barbu: "Haiducii" - 20 de filme. Au urmat alte 19 scenarii cu "Haiducii" pe care nu le-au realizat, pentru ca Partidul a zis: "Gata, ajunge!". S-au cunoscut in armata si de atunci au ramas prieteni buni. "A stat la mine o vreme. Pe urma si-a gasit el niste dudui si si-a inchiriat o camera. In 1943 s-au regasit si pana in 1993, cand a incetat din viata Eugen Barbu, au ramas aproape unul de celalalt. "Imi spunea la un moment dat Marga Barbu, sotia lui: «Nae, tu l-ai invatat la bautura pe Barbu!». Nevestele sunt cicalitoare, te suspecteaza ca tu il strici pe sot. In situatia asta totusi avea dreptate, pentru ca Barbone, asa cum ii zicea ea, pana la 20 de ani era fotbalist si nu fuma, nu bea. Numai cu doamnele, avea un respect mai deosebit fata de ele. Barbu a incercat sa iasa din aceste stanoage ale sportului si bine a facut. Eu i-am raspuns: «Draga mea, ceea ce a scris el nu se scrie din lapte batut!», adica undeva trebuie sa jertfesti ceva din expectanta ta vitala ca sa iasa."

CARACALUL ARE MISTERE
In 1953 a iesit din armata, ca mai toata generatia lui, mai mult impins de la spate, cedand locul "elementelor" mai tinere. Din acel moment, Nicolae Paul s-a apucat serios de scris. Schite, nuvele, scenarii, epigrame. De toate si de calitate. "Anul trecut, orasul meu natal, pe care-l stiu mai bine decat cetatenii de acum, pentru ca l-am studiat in detaliu, mi-a scos o carte cu «Misterele Bucurestiului». Dar pe cand «Misterele Caracalului»?, m-a intrebat primarul orasului Caracal. Dupa un timp de reflectie, am decis sa scriu o rubrica saptamanala in Oglinda Romanatiului despre «misterele» cu pricina. Am avut aceasta nuanta a umorului pentru ca stapanesc limba romana foarte bine, nu la modul gramatical, ci la modul poetic si etimologic. Cea mai mare nenorocire a unui om care face ceva este sa faca zilnic, dar daca faci cu bucurie acest lucru, atunci litera iradiaza asemeni unui diamant", admite cu franchete Nicolae Paul Mihail.
×
Subiecte în articol: arte barbu nicolae paul