x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Trei dinţi din faţă", sub lupa cenzurii

0
Autor: Luminita Ciobanu 13 Mai 2009 - 00:00
/Arhivă personală familia Sorescu
Vezi galeria foto

Noua ediţie "Trei dinţi din faţă" de Marin Sorescu include fragmente preţioase recuperate de nepoata scriitorului Sorina Sorescu din dactilograma unchiului său.



Sorina Sorescu, nepoata lui Marin Sorescu, fiica fratelui mai mic, Ion Sorescu, n-a stat departe de literatură. S-a oprit mai degrabă asupra teoriei şi istoriei literare. A îmbrăţişat totodată şi o carieră universitară. Este lector universitar la catedra de Literatură română, universală şi comparată a Facultăţii de Litere din Craiova. Îşi aminteşte cu nostalgie dialogurile formative pe care le purta cu Marin Sorescu la vârsta primelor încercări literare. Implicată acum în proiecte de reeditare postumă a operei lui Marin Sorescu, pe măsură ce îi reîntregeşte cărţile ciuntite de cenzură şi aduce la lumina tiparului pagini inedite pe care unchiul său, plecat prea devreme din această lume, nu le-a publicat, Sorina Sorescu îl redescoperă pe scriitor cu ochii cercetătorului literar. "Un univers axiologic în continuă redefinire. Percepţia subiectivă nu a dispărut, desigur. De la început, Marin Sorescu a însemnat pentru mine un model de imediată proximitate (familială). Şi va rămâne întotdeauna aşa. Dar este şi un autor «de studiat» (culmea obiectivării care se poate atinge în relaţia cu un scriitor canonic), pe care îl descopăr mereu altfel, cu fiecare etapă a evoluţiei mele. Aş fi avut multe de discutat cu el, mai ales la maturitate, când n-a mai fost printre noi", spune Sorina Sorescu.

PRIORITĂŢI ÎN REEDITARE
Marin Sorescu n-a scăpat de rigorile cenzurii. În arhiva personală a scriitorului s-au păstrat câteva dactilograme pe care s-au operat, la edituri, tăieturile ideologice. Cel mai grav mutilat de cenzură a fost romanul "Trei dinţi din faţă". Nu e de mirare că un alt roman, "Japiţa", scris de Sorescu la sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80, în care scriitorul relua personajul central Tudor Frăţilă, a rămas roman de sertar, publicat abia după moartea autorului. "Evocând tragismul nevoii de libertate a expresiei în condiţiile represiunii totalitare, romanul «Trei dinţi din faţă» a avut, la publicare, un destin tragic, care amplifică investiţia biografică a autorului în text. Scriitorul îşi asumase până la identificare profilul intelectual al personajelor. În succesiunea variantelor provocate de intruziunile cenzurii, se poate reconstitui un complicat proces de rescriere, dar şi de renunţare. Autorul are momente când aproape că se desparte de acest text, care, redus la o simplă intrigă sentimentală, nu îl mai reprezenta", spune nepoata scriitorului, Sorina Sorescu.

Poveştile personajelor regăsite în romanul lui Marin Sorescu s-au completat în timp, pe măsură ce au fost recuperate numeroase pagini considerate de cenzură neimportante sau deranjante spre a putea fi lăsate în volum. "Personaj evident autoportretistic, Tudor sintetizează şi poveşti ale altor intelectuali din generaţia '60. Studiile critice de după Revoluţia din 1989 au impus prejudecata că generaţia '60 a fost o generaţie favorizată şi oarecum laşă, care nu şi-a asumat nici un risc pentru a-şi exprima ideile artistice. Este o percepţie falsă. Episodul detenţiei lui Tudor Fraţilă, al judecăţii, al condamnării, trimite la drame reale, nu din biografia lui Marin Sorescu, ce-i drept, dar a altor intelectuali congeneri cu autorul romanului. Un posibil prototip al personajului este, în acest sens, regretatul profesor Aurelian Popescu de la Universitatea din Craiova, coleg de facultate cu Marin Sorescu la Iaşi care a fost arestat, la sfârşitul anilor '50, pentru «vina» de a-l fi celebrat pe Ştefan cel Mare. Sau alţi tineri cercetători, precum academicianul Alexandru Zub, conducătorul cercului de istorie al studenţilor ieşeni, care a fost condamnat la zece ani de închisoare politică din care a executat şase, pentru că în 1957 a organizat o manifestare, considerată ilegală de autorităţi, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare. Sunt în roman reţele de simetrii, de corespondenţe, care trimit la acest sistem de valori împărtăşit de întreaga generaţie '60. Romanul fixează totodată şi un canon literar de referinţe prin trimiteri frecvente la operele marilor scriitori interbelici, interzişi în perioada proletcultistă. Val Tomiţă are de asemenea un model real. Un sculptor: Val Chende, prieten în perioada de tatonări artistice cu Sorescu şi căruia scriitorul îi atribuie tema primei sale perioade de creaţie: «Speranţa». Posibil să fi fost tema amândurora. Din păcate, Val a lăsat posterităţii doar simbolul propriei morţi, prea timpurii, un «Memorial Val Chende» în Toronto", spune Sorina Sorescu.

4877-91404-img_0001copy.jpg
Cenzorii au intervenit de nenumărate ori asupra romanului "Trei dinţi din faţă"





DIFICULTĂŢILE RESTITUIRII
Recuperarea fragmentelor cenzurate din opera lui Marin Sorescu nu e deloc simplă. "Date fiind numeroasele variante apărute în cursul publicării primei ediţii (cenzurate), nu vom reuşi niciodată să realizăm o ediţie definitivă a romanului, ci doar aproximări ale formei integrale pe care şi-o dorise iniţial autorul. Anul trecut a apărut la Editura Art o primă încercare de restituire a celor mai ample pasaje cenzurate din romanul «Trei dinţi din faţă», unele, aproape de dimensiunea unui capitol. Am reluat acum proiectul, mergând la detaliu şi recuperând mai multe fragmente din manuscrisul iniţial, cu note de subsol care reconstituie şi câteva versiuni apărute în cursul editării. Cenzura a intervenit atât de mult, provocând reacţii atât de complexe din partea autorului, încât nu se mai poate stabili o variantă finală", spune nepoata scriitorului. "Romanul «Trei dinţi din faţă» a fost scris într-o primă variantă în 1972-1973, la Berlin, unde scriitorul primise o bursă de studiu. În 1973, un manuscris ajungea deja la Editura Eminescu. Au început apoi tratativele pentru publicare, care au durat patru ani, cu nenumărate întoarceri asupra textului. Diferenţa de grafie şi cerneluri, tipurile de tăietură pe text, când cu discrete croşete pe margine, când cu linie oblică nervoasă, acoperind mai multe paragrafe sau chiar pagini, toate acestea atestă numeroase reveniri asupra dactilogramei de lucru. Am început prin a recupera fragmentele mari, a căror cenzurare făcuse ininteligibil deznodământul, în primul rând cele referitoare la procesul şi arestarea lui Tudor sau la reconstituirea morţii lui Val. Chiar dacă mai puţin drastic, cenzurate au fost şi ediţiile de teatru. Pentru teatru, cenzura era, de fapt, dublă, şi la publicare, şi la punerea în scenă. Un spectacol cu «Există nervi» a fost interzis în 1982. Din monodrama «Paracliserul» au fost scoase la editare câteva pagini. Încă nu le-am dat la tipar, dar au fost recuperate prin spectacolul de la Teatrul Naţional din Craiova, realizat de Valeriu Dogaru. În ceea ce priveşte teatrul istoric, fiecare ediţie e diferită. La punerea în scenă apăreau alte tăieturi. Sorescu încerca să reîntregească textul. Actorii, la rândul lor, după cum povestea Marin Sorescu în jurnal, puneau la loc replicile scoase la vizionări. Se mai păstrează scriptul pentru actori pentru spectacolul «A treia ţeapă» jucat la Craiova la sfârşitul anilor '70. Vom recupera de acolo fragmentele scoase de cenzură", adaugă Sorina Sorescu.

Nepoata scriitorului spune că problema operelor cenzurate a fost tratată superficial de criticii şi istoricii literari, mai mult ca temă de lamentaţie decât ca interes real al cercetătorilor de analiză pe text şi document. "În 1991, Sorescu şi-a tipărit un volum de texte poetice cenzurate «Poezii alese de cenzură». Din păcate, în anii tulburi de după Revoluţie, criticii nu i-au acordat atenţia cuvenită. Mai rău, unii au insinuat că ar fi fost scrise... după Revoluţie, preferând să cultive prejudecata că Sorescu nu s-ar fi confruntat niciodată cu cenzura în anii '60-'80. Aşa se explică, poate, de ce nici un alt scriitor reprezentativ al literaturii române postbelice nu a mai încercat între timp să-şi publice textele vămuite de ideologia totalitară. Este o pierdere enormă nu numai pentru înţelegerea specifică a fenomenului confruntării scriitorului cu limitele a ce se putea spune în epocă, dar şi, într-un plan mai general, pentru patrimoniul literar românesc. Să sperăm că în anii următori vom avea maturitatea să reluăm în termeni adecvaţi discuţia despre autonomia esteticului şi rezistenţa prin cultură, în aşa fel încât să deblocăm, să detabuizăm restituirile filologice ale literaturii deceniilor totalitare", încheie Sorina Sorescu.

Citeşte mai multe despre:   dinţi,   marin,   sorescu,   marin sorescu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Jurnalul îți aduce vești bune. Din iunie, caută cărțile esențiale la chioșcuri!

Jurnalul îți aduce vești bune. Din iunie, caută cărțile esențiale la chioșcuri!
Mai sunt doar câteva zile până când poți cumpăra Jurnalul și cărțile esențiale de la distribuitorii de presă. Am pregătit o mulțime de titluri valoroase ale celor mai mari autori români. Până atunci, n...

„Titus Andronicus” și “Woyzeck” își dau întâlnire pe scena online a Teatrului „Bulandra”!

„Titus Andronicus” și “Woyzeck” își dau întâlnire pe scena online a Teatrului „Bulandra”!
Iubitorii de teatru încă nu pot să vină în sălile de spectacol. Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” a reușit însă, prin selectarea şi difuzarea în fiecare săptămână a unor spectacole importante...

Doliu în lumea muzicii. Un celebru cântăreț de jazz a decedat la vârsta de 91 de ani

Doliu în lumea muzicii. Un celebru cântăreț de jazz a decedat la vârsta de 91 de ani
Celebrul baterist de jazz Jimmy Cobb a murit, la vârsta de 91 de ani. El a cântat alături de regretatul MiIes Davis și erea ultimul membru în viață al formației First Great Quintet/Sextet, transmite...

Primăria Sibiu reduce drastic bugetul Festivalului Internațional de Teatru 2020, dar...

Primăria Sibiu reduce drastic bugetul Festivalului Internațional de Teatru 2020, dar...
Primăria Sibiu reduce cu 6,5 milioane lei cheltuielile alocate pentru acțiunile instituțiilor de teatru ale municipiului și organizarea Festivalului Internațional de Teatru.  Reducerea cea mai drastică...

Prima conferință online dedicată sectorului cultural independent

Prima conferință online dedicată sectorului cultural independent
Galerie Foto Timp de două zile, în cadrul talk-show-ului online Linked Culture, au fost aduse în atenția publicului virtual realități și previziuni din sectorul cultural românesc pentru anul 2020, printr-o serie de...

Beethoven, sărbătorit în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Beethoven, sărbătorit în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“
La 250 de ani de la naştere, Ludwig van Beethoven (1770-1827) este sărbătorit în întreaga lume. Joi, 28 mai 2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu“, condusă de Jin Wang, va avea în program î...

Muzeul Național Cotroceni reia activitatea de vizitare

Muzeul Național Cotroceni reia activitatea de vizitare
Muzeul Național Cotroceni vă așteaptă, începând de vineri, 29 mai, să redescoperiți această reşedinţă și povestea ei care se întinde de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent. Cei...

Teatrelli și Galateca - galerie de artă contemporană și design - încheie un parteneriat strategic | Primul eveniment este o expoziție de fotografie virtuală semnată de Mihaela Tulea

Teatrelli și Galateca - galerie de artă contemporană și design - încheie un parteneriat strategic | Primul eveniment este o expoziție de fotografie virtuală semnată de Mihaela Tulea
Galerie Foto Artă performativă și artă vizuală, un teatru public și o galerie privată, Teatrelli și Galateca, își unesc forțele pentru a promova și a celebra arta contemporană în cele mai diverse forme de exprimare,...

„Farmecul discret al amintirii”, regia Dragos Galgotiu - joi online @ODEON

„Farmecul discret al amintirii”, regia Dragos Galgotiu - joi online @ODEON
Proiect de rememorare extrem de subiectivă a unor aventuri teatrale „Spectacolele de teatru sunt imaginate pentru scenă, au nevoie să respire pe scenă. Atunci când sunt alungate de acolo spectacolele mor....

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov
Galerie Foto Au fost aleși câștigătorii celei de-a doua ediții a concursului de scenarii: WRITE A SCREENPLAY FOR…/ SCRIE UN SCENARIU PENTRU…, organizat de Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe, în cadrul...

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”
Teatrul Stela Popescu îşi continuă activitatea online şi în aceste zile cu programul „Şotron”. De-a lungul primăverii, actorii teatrului au prezentat diverse programe online dedicate publicului fidel, luna...

O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului – reîntâlnire cu maeștrii Albulescu, Dinică, Moraru…

O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului – reîntâlnire cu maeștrii Albulescu, Dinică, Moraru…
Galerie Foto În paralel cu vizionarea online a noilor conferințe programate pentru această săptămână, vă reamintim că puteți revedea și conferințele difuzate în săptămânile precedente, și anume cele susținute de: re...

PROGRAM TES FEST, EDIȚIA A V-A la Teatrul Evreiesc de Stat

PROGRAM TES FEST, EDIȚIA A V-A la Teatrul Evreiesc de Stat
Galerie Foto Teatrul Evreiesc de Stat va organiza în perioada 25-31 mai cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES FEST. „THE BEST OF TES FEST" va fi o retrospectivă on-line a unora dintre cele mai...

„Faust”, „Don Carlo”, „Trubadurul”, „Lacul lebedelor” și un episod din seria Vocile Operei, tramsmise în cadrul Seri de Operă Online

„Faust”, „Don Carlo”, „Trubadurul”, „Lacul lebedelor” și un episod din seria Vocile Operei, tramsmise în cadrul Seri de Operă Online
Opera Națională București transmite în cadrul Seri de Operă Online spectacolele „Faust” de Charles Gounod, „Don Carlo”, „Trubadurul” (Il Trovatore) de Giuseppe Verdi, „Lacul lebedelor” de Piotr...

Pe Scena 5 a Naționalului ieșean, premiera online: „Sindromul Quijote”, spectacol-lectură

Pe Scena 5 a Naționalului ieșean, premiera online: „Sindromul Quijote”, spectacol-lectură
Miercuri, 27 mai, de la ora 18:00, pe SCENA 5 a Teatrului Național Iași, va fi difuzată online premiera spectacolului-lectură: „Sindromul Quijote” de Carmen Dominte, în regia lui Radu Ghilaș. Producția face pa...
Serviciul de email marketing furnizat de