x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Un poet de la noi din Ardeal. Îl cheamă Octavian Goga"

0
Autor: Clara Margineanu 04 Oct 2010 - 00:00
Arhiva Muzeului Literaturii Române/

Octavian Goga s-a implicat activ în apărarea drepturilor naţionale şi sociale ale românilor ardeleni. Poziţia sa făţişă şi vehementă i-a atras arestarea şi primul proces de presă în anul 1911. A fost condamnat şi închis la Seghedin, unde l-a vizitat însuşi I.L. Caragiale.



Înfiinţase în 1907 revista "Ţara noastră", publicaţie pentru popor, a societăţii Astra din Sibiu. A strigat în poeziile sale durerea clăcaşilor din Ardeal, întruchipând în poeme "cântarea pătimirii noastre". În volumul "Însemnările unui trecător", apărut la Arad, în 1911, Octavian Goga înfăţişează crezul său literar: "Am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui. (...) Am văzut în scriitor un semănător de credinţe şi un semănător de biruinţă. Atmosfera în care trăiam eu nu putea să producă o altă conştiinţă literară decât aceasta. Mi se pare că în asemenea circumstanţe, frământările de ordin pur individual trebuie să fie puse la o parte."

Octavian Goga s-a pronunţat ferm împotriva artei pentru artă, alăturându-se celor care au proliferat arta cu tendinţă, poezia militantă. Scopul său declarat a fost să sprijine poporul din care făcea parte, în lupta pentru eliberare naţională şi socială. Ardoarea sa patriotică l-a făcut să devină o figură emblematică a revoltei. A fost membru al "Ligii unităţii politice a tuturor românilor", de la tribuna căreia a pledat pentru eliberarea Transilvaniei şi a necesităţii unităţii naţionale.

S-a născut în comuna Răşinari, din judeţul Sibiu, în anul 1881, din părinţi cu preocupări literare. Familia sa întreţinea cultul pentru poezia lui Eminescu şi Coşbuc. "De la început m-am pomenit într-un mediu ţărănesc pe care am căutat să-l pătrund, dus de mână de părinţii mei cărturari. Eu n-am fost ţăran, dar am priceput păsurile satului şi m-am contopit cu toate durerile lui", scrie Octavian Goga în "Mărturisirile" sale. Primele clase le-a urmat la Răşinari, a făcut gimnaziul şi liceul unguresc din Sibiu, transferându-se apoi la liceul românesc din Braşov, unde, în anul 1900, a luat bacalaureatul. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta.

Bucurându-se de o cunoaştere directă a lumii rurale, faţă de care nutrea o solidaritate empatică şi adevărată, Octavian Goga a realizat magistral, prin poezia sa, o monografie lirică a satului transilvănean, delimitată clar, într-un anumit moment istoric al existenţei sale, sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului al XX-lea. Personaje, caracteristici, însuşiri, aspiraţii şi lacrimi, întreg acest univers avea o psihologie comună, surprinsă impecabil şi transformată de Goga în mare literatură. "Eu, din fragedă copilărie, am urmărit satul, cu toate figurile lui. Am avut contact cu toate frământările anonime, cu toate bucuriile, începând de la botez şi până la coborârea în pământ.

Participând însă la această viaţă a satului continuu, am rămas oarecum deasupra mulţimii, un observator al ei, înregistrator conştient al tuturor evenimentelor dimprejurul meu", scrie Goga în "Fragmente biografice". "Ei vin cu suflete-nnoptate,/ De-aceea sfarmă lanţuri grele,/ De-aceea urlă şi se zbate/ Durerea-n cântecele mele./ Doar din a veacurilor caier/ Mi-am împlinit eu biciul urii,/ Nestinsul vremurilor vaier/ Mi-a scris blestemu-n ceriul gurii!..." Vorbeşte aici despre "Strămoşii" care au plecat nerăzbunaţi, dar Goga nu îşi rosteşte până la capăt blestemul. Îl pietrifică în poezia revoltei surde, a celor cărora el, poetul, li se înclină. "Al vostru-i plânsul strunei mele,/ Creştini ce n-aveţi sărbătoare,/ Voi, cei mai buni copii ai firii/ Urziţi din lacrimi şi sudoare." Într-un Ardeal văzut ca pe un templu al suferinţei, ţăranii sunt oprimaţi şi deznădăjduiţi, dar nu învinşi. Sunt vătămaţi de soartă, dar nu resemnaţi.

Au puterea să se revolte şi să spere, păşesc zilnic prin jarul mâniei, ştiind că vremurile grele se vor sfârşi. "Din casa voastră, unde-n umbră/ Plâng doinele şi râde hora,/ Va străluci odată vremii/ Norocul nostru,-al tuturora. (...) şi-n pacea obidirii voastre,/ Ca-ntr-un întins adânc de mare,/ Trăieşte-nfricoşatul vifor/ Al vremilor răzbunătoare."

Percutante şi memorabile sunt personajele, figurile întruchipate de Octavian Goga în poemele sale. Preoţi adiaţi de sfinţenie, dascăli şi dăscăliţe coborâţi parcă dintr-o icoană veche, lăutarii, nemuritorul Laie Chiorul. Jalea şi patima răscolesc vieţi băute nopţi şi zile în şir la crâşma din Dealul Mare, unde crâşmăriţă e Aniţa. "Când de dor ne zice Laie,/ Tremură cupa pe masă; Când de jale cântă Laie,/ Zboară cupa pe fereastră." "Cântecele" lui Octavian Goga sunt de dor şi de jale. Închid în ele doruri cumplite, iubiri nespuse şi o nesfârşită sete de viaţă, potolită mortal, prin nenumărate cupe cu vin. Închid ochii şi locul parcă este aievea: "Sus la crâşmă-n Dealul Mare/ De trei zile ţin soborul/ De trei zile beau şi-mi zice/ Din lăută, Laie Chiorul. /De trei zile, măi copile/ Doru-i greu şi jalea-i multă/ Şi-i tot zice, să-l aline/ Laie Chiorul din lăută./" Când se stinge Laie Chiorul, Octavian Goga îi scrie un poem sfâşietor, în care îl roagă pe cel plecat să fie mesagerul suferinţelor pământeşti, pe lângă Dumnezeu: "Tu să-ţi pleci uşor genunchii/ Şi uşor să-ţi pleci grumazul/ şi pe umerii vioarei/ Să-ţi apeşi domol obrazul./ Şi să cânţi un cântec, Laie,/ Cum se cântă-n sat la noi, Când se tânguie ciobanul/ După turma lui de oi/ (...) Blând, zâmbire-ar Milostivul.../ Iar din geana lui de-argint/ Lacrim-ar cădea-n adâncul/ Norilor de mărgărit. Ni s-ar stinge-atunci necazu'/ Ce demult ne petrecea: Între stelele de pază/ Am avea şi noi o stea".

În volumul semnat de O.C. Tăslăuanu, intitulat "O.Goga. Amintiri", acesta povesteşte o întâmplare reală petrecută la Restaurantul "Gambrinus" din Bucureşti. Aici, la o masă jucau şah George Coşbuc cu Ion Gorun, iar Caragiale, chibiţa. Pe o canapea era aşezat un nou volum de poezii, adus de un anume Nerva Hodoş, care se aşezase şi el să chibiţeze. Nenea Iancu a deschis volumul, aşa, la întâmplare. A cetit câteva strofe, apoi a privit coperta volumului, şi-a aranjat ochelarii şi a cetit o poezie întreagă. "Mă, al dracului! Da cine-i ăsta, bre?", a întrebat Caragiale după ce i-a oprit pe jucători pentru ca aceştia să asculte poemul. "Un poet de la noi din Ardeal. Îl cheamă Octavian Goga", i-a spus Gorun. "Mă, da ştii că are talent, ia să-l luăm de la început!" Caragiale a cetit cu glas tare până după miezul nopţii, comentând fiecare poem. Când, încântat de noul ucenic al strunei, a închis volumul, Caragiale, care deja îi oferise prin entuziasmul său declarat, o frumoasă consacrare lui Octavian Goga, a hotărât: "Să bem câte o halbă în sănătatea lui!".
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

89 de soliști din elita mondială a muzicii adaugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert

89 de soliști din elita mondială a muzicii adaugă strălucire spectacolelor și atmosferei din sălile de concert
Galerie Foto În cele 23 de zile de Festival, pe scenele din București vor urca 89 de soliști instrumentiști din elita mondială a muzicii. Sunt artiști de o extraordinară expresivitate, forță și anvergură, mulți dintre ei...

Seară dedicată poetului Giacomo Leopardi, cu ocazia bicentenarului poeziei «Infinitul», la Institutul Italian de Cultură

Seară dedicată poetului Giacomo Leopardi, cu ocazia bicentenarului poeziei «Infinitul», la Institutul Italian de Cultură
În 1819, Giacomo Leopardi termina de scris "Infinitul", una dintre cele mai frumoase, studiate și recitate poezii italiene. Cu ocazia bicentenarului poeziei, Institutul Italian de Cultură din București dedică un...

„Acolo unde cântă racii” de Delia Owens — un fenomen literar absolut

„Acolo unde cântă racii” de Delia Owens — un fenomen literar absolut
În primul an de la apariție, romanul Acolo unde cântă racii de Delia Owens s-a vândut în nu mai puțin de 3 milioane de exemplare în Statele Unite, iar drepturile de publicare au fost achiziționate de 41 de...

Vernisajul expoziției Magdalena Abakanowicz (1930 -  2017): Presence, Essence, Identity, la Muzeul de Artă din Timișoara

Vernisajul expoziției Magdalena Abakanowicz (1930 -  2017): Presence, Essence, Identity, la Muzeul de Artă din Timișoara
Galerie Foto Fundația Interart TRIADE din Timișoara, în colaborare cu Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia și Muzeul de Artă Timișoara sunt încântați să vă prezinte expoziția Magdalena Abakanowicz (1930-2017):...

Cinematografia viitorului, în secțiunile tematice Animest.14: VR Experience & Yesterday Will Be Tomorrow

Cinematografia viitorului, în secțiunile tematice Animest.14: VR Experience & Yesterday Will Be Tomorrow
Galerie Foto Personajele bizare, realitățile paralele și peisajele post-apocaliptice invadează cea de-a 14-a ediție a Festivalul Internațional de Film de Animație Animest, între 4 și 13 octombrie. Pentru fanii poveștilor...

Proiectul „HIT”, câştigător al EUROPALIA Curator's Award, prezentat de Claudia Rădulescu şi Els Vermang

Proiectul „HIT”, câştigător al EUROPALIA Curator's Award,  prezentat de Claudia Rădulescu şi Els Vermang
Galerie Foto Expoziţia proiectului „HIT”, o colaborare între artista de origine română Claudia Rădulescu şi curatoarea şi artista belgiană Els Vermang, va fi prezentată la KANAL-Centre Pompidou, în perioada 13...

Astra Film Festival 2019 propune o selecție remarcabilă de filme – un tur al lumii din 126 de perspective cinematografice

Astra Film Festival 2019 propune o selecție remarcabilă de filme  – un tur al lumii din 126 de perspective cinematografice
126 de filme din toată lumea își vor pune amprenta asupra ediției cu numărul 26 a Astra Film Festival, care va avea loc la Sibiu, între 14 și 20 octombrie 2019. Din selecția generoasă de filme, 46 vor concura...

Broadway-ul se mută la București într-o nouă reprezentație a musicalului „My Fair Lady” – un spectacol memorabil, plin de umor

Broadway-ul se mută la București într-o nouă reprezentație a musicalului „My Fair Lady” – un spectacol memorabil, plin de umor
În topul celor mai recomandate spectacole de la începutul toamnei se regăsește „My Fair Lady”, unul dintre cele mai longevive și de succes musicaluri din toate timpurile. Actuala versiune...

O toaletă din aur, în valoare de un milion de lire sterline, a fost furată din Palatul Blenheim

O toaletă din aur, în valoare de un milion de lire sterline, a fost furată din Palatul Blenheim
Un vas de toaletă din aur, în valoare de un milion de lire sterline, care făcea parte dintr-o expoziţie de artă de la Palatul Blenheim, Marea Britanie, a fost furat sâmbătă dimineaţă. Postul de radio...

Câștigătorul Palme d’Or și marile premii de la Cannes, în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest

Câștigătorul Palme d’Or și marile premii de la Cannes, în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto O meditație elegiacă asupra morții și a creației venită de la un extravagant maestru spaniol,  o peliculă burlescă despre rădăcini și identitate, o satiră socială demolatoare și inclasabilă, o...

Aventura Minimest, în cel mai bogat program pentru copii de până acum

Aventura Minimest, în cel mai bogat program pentru copii de până acum
Galerie Foto Vacanța s-a terminat, dar pentru cei mici adevărata aventură e pe cale să înceapă. Cât ai zice Minimest, între 4 și 13 octombrie, Bucureștiul se transformă în capitala distracției pentru copii. Amuzante,...

În ziua în care împlinește 100 de ani de la înființare, Opera își deschide larg ușile și își dezvăluie cortina!

În ziua în care împlinește 100 de ani de la înființare, Opera își deschide larg ușile și își dezvăluie cortina!
V-ați dorit vreodată să ridicați pe furiș cortina și să aflați misterele din spatele ei? Miercuri, 18 septembrie 2019, vi se îndeplinește dorința!        La 100 de ani de la înființare,...

Musicalul “Familia Addams” deschide noua stagiune a Teatrului Excelsior din Bucureşti

Musicalul “Familia Addams” deschide noua stagiune a Teatrului Excelsior din Bucureşti
Galerie Foto În zilele de 13, 14 și 15 septembrie, premiera pe ţară a musicalului “Familia Addams” – regia şi coregrafia Răzvan Mazilu, va deschide noua stagiune a Teatrului Excelsior din Bucureşti. Spectacolul are...

Complexitatea muzicală excepțională a Festivalului este dublată de o anvergură impresionantă

Complexitatea muzicală excepțională a Festivalului este dublată de o anvergură impresionantă
Galerie Foto Pe lângă valoarea lor simbolică, numerele sprijină mai buna înțelegere și evaluare a dimensiunilor, fie că vorbim de timp, spațiu, volum ș.a.m.d. Anvergura excepțională a Festivalului Internațional George...

Interpretul de muzică populară, Bogdan Șeitan, s-a stins din viață

Interpretul de muzică populară, Bogdan Șeitan, s-a stins din viață
Cântărețul de muzică populară, Bogdan Șeitan, a murit la vârsta de 31 de ani. A fost solist al Ansamblului Folcloric "Ghiocelul" din Câmpina și al Ansamblului Folcloric "Perinița"....
Serviciul de email marketing furnizat de