x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Uniunea, parte a societatii civile

0
Autor: Mihaela Suciu 28 Iun 2005 - 00:00
Uniunea, parte a societatii civile

Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, vrea o imagine mai buna pentru asociatia pe care o conduce, o implicare reala a scriitorilor in societatea civila, dar si o relaxare fiscala pentru acestia.

Noul presedinte ales al Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, propune o reconsiderare a imaginii asociatiei pe care o conduce, o implicare reala a scriitorilor in societatea civila, dar si o relaxare fiscala pentru acestia, care le-ar permite linistea necesara sa creeze.

Jurnalul National: In timpul care a premers alegerilor pentru presedintia Uniunii Scriitorilor nu ati prezentat un program concret, punctual. Ce program propuneti, totusi?
Nicolae Manolescu: Nu exista decat niste principii si niste linii generale. Nu cred in programe care pleaca de la o cunoastere insuficienta si din afara a unui domeniu sau a unei institutii. Mi-am acordat o perioada de gratie, un an de pilda, in care sa evaluez absolut toata activitatea Uniunii de pana acum, sa vedem ce se pastreaza, ce se abandoneaza, ce se schimba, dupa care voi putea spune daca e posibila, in ce timp si in ce termeni, o adevarata reforma a institutiei. Sigur, eu stiu in linii mari cam ce vreau sa fac, dar nu sunt sigur ca se si poate face ceea ce vreau eu. Uniunea este o institutie care a fost reconstruita in 1949, cand a fost desfiintata Societatea Scriitorilor Romani, pentru o societate etatizata in intregime. Si chiar daca Uniunea avea fonduri proprii, deci nu era bugetara, functiona ca o institutie dintr-un regim comunist. Dupa 1989, situatia schimbandu-se complet, Uniunea nu a gasit o modalitate de a se adapta la economia de piata, la noile relatii care se stabilesc intre institutii si mai ales nu s-a descurcat deloc in ceea ce priveste reprezentarea profesionala a scriitorilor.

Uniunea are o finantare unilaterala, reprezentata de chiria de pe Casa Vernescu...
Asta e secundar. Nu e normal ca o institutie de amploarea Uniunii, formata din 2.500 de membri plus personalul tehnic, sa depinda doar de o chirie, fie si foarte mare. Ea trebuie sa aiba si alte surse, cum ar fi taxa de timbru literar, care se afla in situatia altor taxe din Romania, care sunt mari si nu se colecteaza. Exista si alte surse, evident, parteneriat public-privat, tot felul de lucruri, care au fost exploatate intr-o anumita masura, dar nu suficient.

Au fost voci care au sustinut ca Uniunea nu-si mai gaseste sensul de a mai exista. Care mai e rolul ei?
Cred ca, cel putin deocamdata, Uniunea trebuie sa aiba trei ipostaze. Pe de o parte, e o asociatie profesionala. Trebuie vazute statutul si functionarea unei asemenea asociatii profesionale, care s-a nascut in conditiile actuale, deci dupa regimul comunist, cum e de pilda UNITER, pentru ca modelul anterior, e limpede, nu e bun. Mi-am facut o idee despre ce ar trebui schimbat, dupa ce am studiat organizarea UNITER. A doua interfata e aceea de sindicat. Scriitorii reprezinta o categorie defavorizata. Si inainte de 1989, doar o zecime era cunoscuta, dar erau noua zecimi de care nu stia nimeni.

Azi, nici acea zecime nu se mai vede...
E adevarat, dar pentru ca a crescut oferta foarte mult. Inainte nu aveam televiziune, istoriografie, politologie. Acum, o parte din ceea ce facea scriitorul atunci a fost preluat de cine trebuia, de fapt, sa joace acele roluri: de istorici, de politologi, de ziaristi etc. Nu mai citim "Delirul" lui Marin Preda ca sa vedem ce e cu Antonescu, acum citim o carte de istorie. Nu mai citim nu stiu ce roman al lui Marin Preda ca sa vedem ce e cu accidentele de munca, ne uitam in ziare. Scriitorul a pierdut aceste roluri, de fapt acelea care nu-i erau specifice si, in aceasta conditie, el nu mai este un VIP, nu mai este o figura populara cum era inainte. Buna parte din romanele care au jucat diverse roluri in deceniile 8, 9 nu se mai pot citi din cauza ca s-au perimat o data cu epoca. Felul scriitorului de a juca atunci pe mai multe tablouri avea un caracter politic implicit. In conditiile de cenzura de atunci, o cronica literara putea fi un act politic, pentru ca se punea de-a curmezisul oficialitatii sau, dimpotriva, facea jocul oficialitatii. Acum, o cronica literara este o cronica literara. E normal.

Vocea societatii civile

Totusi, scriitorul nu ar trebui sa se implice mai mult in societatea civila, sa fie o voce?
Asta e a treia fata, ca parte a societatii civile. Asta nu inseamna ca Uniunea face politica de partid. Nu e nici cu Puterea, nici cu Opozitia, dar ea trebuie sa fie o voce in problemele majore, istorice ale societatii. Nu se poate sa auzim vocea liderului sindical de la Vagoane-Marfa CFR si sa nu auzim vocea Uniunii in probleme de interes major, evident, indeosebi culturale, dar si despre coruptie, integrare, democratie.

Cum puteti sa va luptati cu scriitorii "produse de marketing" de-afara, gen Cohelio, in asa fel, incat scriitorii romanii sa se vada?
Intr-un fel, e normal ceea ce se intampla. Nici in interbelic, romanii nu citeau in primul rand literatura romana. Holban are o carte despre dascalimea romana, "Parada dascalilor", pagini foarte severe la adresa profesorilor de literatura romana, care citeau scriitori francezi la mana a doua, a treia, cum e Cohelio azi, un scriitor de mana a treia, dar nu citeau Hortensia Papadat-Bengescu sau pe Rebreanu. E o problema veche, care tine si de snobism.

Cu editurile puteti avea un parteneriat care sa aiba drept scop promovarea scriitorilor romani?
Cred ca se poate gasi o formula. Sa nu uitam ca cinci, sase edituri sunt conduse de scriitori care sunt sensibili la subiectul acesta. Pot scoate niste serii literare de scriitori contemporani valorosi ca un fel de subventie interna a editurii, de pe baza unor carti mai putin interesante, dar de succes. Banul ar putea fi folosit la editarea unui volum de poezie de calitate, dar care nu o sa aiba sigur o vanzare impresionanta. Nu se poate rentabiliza poezia. Scopul meu principal e sa le asigur scriitorilor, profesional si social, o anumita protectie. E vorba de o categorie care nu va avea, decat prin exceptie, slujbe bine platite si pensii mari, pentru ca in general scriitorul tinde sa stea acasa si sa scrie. Nu se poate sa se suie in metrou la sapte dimineata sa vina seara la sase si sa scrie. Daca are si familie, din castigul pe care-l strange, se lasa sigur de scris si se apuca de bisnita, pentru ca nu are cum sa traiasca. Uniunea cauta solutii de a suplimenta pensiile, de a aduce anumite facilitati fiscale, de a reduce niste impozite, de a scoate TVA de pe niste produse, mergand pana la ajutorul material. Exista o comisie sociala care, in functie de necesitati, ii ajuta pe scriitori sa poata fi ingropati decent. Finantarea vine din fondurile Uniunii. Cum ar fi sa aflam de un scriitor care e in manualul scolar ca a murit si familia nu are bani sa cumpere sicriul? Uniunea impiedica asemenea situatii. Sunt foarte multe. Ce sa fac cu niste oameni care au 70, 80 de ani, au avut niste slujbe care i-au scos la pensie cu 2, 3 milioane, care au 20 de carti in spate? Foarte putini scriitori, si nu doar la noi, peste tot in lume, traiesc din scris.

A fi sau a nu fi scriitor

Criteriile de selectie pentru intrarea in Uniune sunt aceleasi ca inainte de 1989. Mai pot fi valabile sau ar trebui regandite?
Este o asociatie profesionala, nu e un club de elita, in care intra scriitori. Mai mult decat sa pui niste criterii de selectie de genul celor existente - trei carti publicate, mai multe recenzii in publicatii cunoscute, deci nu oriunde, si recomandari de la trei scriitori cunoscuti - ce pot eu sa pun ca sa ma asigur ca nu intra impostori? Problema valorii nu se pune. Ceea ce pot face eu e sa imbunatatesc imaginea literaturii romane, prin crearea de evenimente, ceea ce s-a facut de altfel si pana acum, dar nu pot sa cresc valoarea, nu e in atributia mea.

Ce aveti de criticat, de laudat sau de continuat din mostenirea primita de la Uricaru?
Am descoperit ca, pe de o parte, s-au facut mai multe lucruri bune decat s-a spus si se stie. Secretomania lui Uricaru s-a intors impotriva lui, pentru ca, vazand organigrama cu salariatii din tara, am dat peste niste lefuri inspaimantator de mici, rar trecand de 5 milioane. A le considera confidentiale a dus la falsa impresie ca aici e trai pe vatrai si in realitate presedintele interimar avea 10 milioane de lei pe luna. Absolut derizoriu. Am descoperit o multime de lucruri care nu merg si care ar fi trebuit sa mearga. De ce nu s-a facut site-ul, de ce nu s-a terminat dictionarul la care lucreaza Alex Stefanescu, un inventar al tuturor scriitorilor romani, de ce nu s-au pus pe site toate dosarele membrilor US? Printre altele, se vor regla si toate aceste probleme amintite, pentru ca e clar ca Uniunea are nevoie de un plus de imagine. Am identificat o solutie, si anume, va exista o persoana care se va ocupa exclusiv cu site-ul, cu imaginea, cu raportul cu exteriorul Uniunii, cu presa, un PR. E clar ca avem mare nevoie sa iesim pe piata, sa fim cotati la bursa. Nu e un lucru usor cand produci carti si nu suruburi.

Unul dintre cei mai mari contestatari ai dvs., Cezar Ivanescu, v-a acuzat cand v-ati depus candidatura la Uniune de omor in perioada Mineriadei, pentru ca ii luati interviu lui Iliescu in loc sa fiti pe baricade...
Daca un interviu inseamna complicitate... Fii atenta ca devii complice cu mine, dar nu stiu la ce, trebuie sa ne gandim (rade). Nu se poate comenta, sunt niste copilarii. Cezar e un poet foarte bun, dar il cunosc ca persoana din prostiile pe care le-a scris despre mine. Lucrurile acestea sunt descalificante. Are o problema pentru ca i-am suflat presedintia Uniunii, atat. Daca eu nu candidam, eram prieteni. Sigur, cand i-a placut ce am scris despre el, mi-a trimis cartile cu dedicatii exorbitante si cand nu i-a placut, mi le-a cerut inapoi, spunand ca nu am calitatea morala sa-i posed exemplarele. Acesta este Cezar, ce sa-i fac? Sper ca imbatraneste si o sa se faca baiat cuminte.

OPINIE
"Nu se poate sa auzim vocea liderului sindical de la Vagoane-Marfa CFR si sa nu auzim vocea Uniunii in probleme de interes major, evident, indeosebi culturale, dar si despre coruptie, integrare, democratie"

CATEGORIE "Scopul meu principal e sa le asigur scriitorilor, profesional si social, o anumita protectie. E vorba de o categorie care nu va avea, decat prin exceptie, slujbe bine platite si pensii mari" - Nicolae Manolescu
Citeşte mai multe despre:   arte,   uniunea,   uniunii,   scriitorilor,   scriitori

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ziua Internațională a Memoriei Holocaustului: Deformarea imaginii „celuilalt”

Ziua Internațională a Memoriei Holocaustului: Deformarea imaginii „celuilalt”
Miercuri, 29 ianuarie 2020, la orele 17.30, în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, va fi prezentată versiunea italiană a cărții cercetătorului și...

"Bad Boys for Life" în topul box-office-ului american. Încasări de 34 milioane de dolari în acest week-end

"Bad Boys for Life" în topul box-office-ului american. Încasări de 34 milioane de dolari în acest week-end
''Bad Boys for Life'', un film cu cascadorii şi explozii spectaculoase, îşi menţine prima poziţie în box-office-ul nord-american, potrivit estimărilor companiei de specialitate Exhibitor...

Grammy 2020 - ''Careu de aşi'' pentru Billie Eilish, care a câştigat şi la categoria înregistrarea anului

Grammy 2020 - ''Careu de aşi'' pentru Billie Eilish, care a câştigat şi la categoria înregistrarea anului
Marea şi surprinzătoarea câştigătoare a celei de-a 62-a ediţii a premiilor Grammy este adolescenta californiană Billie Eilish, care la doar 18 ani a reuşit să câştige, duminică seara, la Los Angeles şi...

Opera din Paris și-a reluat reprezentațiile, după o grevă istorică

Opera din Paris și-a reluat reprezentațiile, după o grevă istorică
Opera din Paris s-a redeschis sâmbătă seară cu spectacolul "Povestirile lui Hoffman", de Jacques Offenbach, după o grevă istorică declanşată în semn de protest faţă de reforma sistemului de pensii din...

Invitați surpriză la concertul aniversar al legendarei trupe rock Aerosmith

Invitați surpriză la concertul aniversar al legendarei trupe rock Aerosmith
Actorul Johnny Depp şi muzicianul Alice Cooper s-au alăturat trupei Aerosmith, în cadrul evenimentului anual caritabil MusiCares din Los Angeles la care a fost sărbătorită aniversarea a 50 de ani de carieră...

Licitația de vinuri face istorie. Un vin de 101 ani, în licitație

Licitația de vinuri face istorie.  Un vin de 101 ani, în licitație
Galerie Foto Licitația pivniței de Vinuri a unui restaurant bucureștean Joi, 30 ianuarie 2020, ora 20:00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță   Vinuri cu personalitate, create pentru oameni care au schimbat...

Concert Luiza Zan la prima ediție a Carnavalului Filarmonicii

Concert Luiza Zan la prima ediție a Carnavalului Filarmonicii
Galerie Foto Concerte de jazz, muzică clasică, concerte pentru copii și alte surprize sunt coordonatele artistice ale primei ediții a Carnavalului Filarmonicii. Realizat împreună cu UCIMR, evenimentul este programat la Sala...

Expoziția Portretul unei țări. România Mare fotografiată de Hoppé, 1923

Expoziția Portretul unei țări. România Mare fotografiată de Hoppé, 1923
Muzeul Național Cotroceni și Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” organizează joi, 30 ianuarie 2020, ora 18.00, în Spaţiile medievale ale muzeului, expoziția Portretul  unei  țări. România...

Zilele Filmului Cubanez la Institutul Cervantes din București

Zilele Filmului Cubanez  la Institutul Cervantes din București
• Câteva dintre cele mai reprezentative filme produse de Institutul Cubanez de Artă şi Industrie Cinematografică (ICAIC), din ultimii 30 de ani, subtitrate în limba engleză. •  29 ianuarie – 1...

“Paliativ”- cronica unei situații-limită, la Teatrul Apropo

“Paliativ”- cronica unei situații-limită, la Teatrul Apropo
Galerie Foto - “Nu mă deranjează să mă plătești. - Nici pe mine. Dar parcă tu mă plăteai pe mine.”   Teatrul Apropo vă invită, pe 28 ianuarie, de la ora 19.00, la spectacolul “Paliativ”, în care un s...

Marea actriță Irina Petrescu, evocată de personalități din lumea culturală, la Institutul Cultural Român

Marea actriță Irina Petrescu, evocată de personalități din lumea culturală, la Institutul Cultural Român
Galerie Foto Numeroase personalități din lumea culturală, artiști, cineaști, critici de film și teatru, au participat, joi seară, la lansarea volumului „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“,...

ALMA: „Cu fiecare melodie, descopăr ceva nou despre mine!”

ALMA: „Cu fiecare melodie, descopăr ceva nou despre mine!”
ALMA a reușit să obțină succesul internațional la doar 16 ani. Născută în Bulgaria și pasionată de muzică de la 5 ani, artista compune muzică împreună cu producătorul român Monoir. Cea mai recentă...

Lungmetrajul Acasă / Acasă, My Home, proiecții sold out la Sundance 2020, cel mai important festival independent din SUA

Lungmetrajul Acasă / Acasă, My Home, proiecții sold out la Sundance 2020, cel mai important festival independent din SUA
Galerie Foto   „Acasă”, filmul de debut al regizorului Radu Ciorniciuc, va avea premiera mondială pe 26 ianuarie în cadrul competiției internaționale de film documentar a celui mai important festival independent ...

La intersecția dintre pictură, sculptură și performance art. Duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar deschide programul curatorial al Galeriei Sector 1 în 2020

La intersecția dintre pictură, sculptură și performance art. Duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar deschide programul curatorial al Galeriei Sector 1 în 2020
Galerie Foto Szilard Gaspar, Action Wall 4 Galeria Sector 1 deschide programul curatorial al anului 2020 cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor,...

„Zeul carnagiului” sau când ipocrizia socială atinge paroxismul. Premiera sâmbătă, la TNRS – Sala Studio

„Zeul carnagiului” sau când ipocrizia socială atinge paroxismul. Premiera sâmbătă, la TNRS – Sala Studio
Galerie Foto Plasat între tragicomedie și critică socială acidă, cel mai nou spectacol al secției germane a naționalului sibian, „Zeul carnagiului”, în regia lui Bogdan Sărătean, va fi prezentat în avanpremieră...
Serviciul de email marketing furnizat de