x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Urşi şi alte măşti", la ICR

0
Autor: Costin Anghel 12 Iun 2009 - 00:00

În toiul verii, un fotograf "altfel" s-a gândit să aducă în arşiţa Bucureştilor nişte Urşi! Şi nu de oricare, ci, unii cu rădăcini vechi de mii de ani! Sunt urşii din tradiţiile românilor, cei care în toiul iernii sperie răul, ori vechiul an şi fac potecă pentru un an nou, unul pe care mereu ni l-am dorit mai bun.

Mascaţi, urşi, oameni, faze, credinţe, idei, România tradiţiilor surprinsă de un modernism...ciudat, urşi. Miercuri seara a avut loc la sediul Institutului Cultural Român(ICR) cea de-a 3-a întâlnire din cadrul proiectului "Fotografia în cuvinte", iniţiat de ICR, având Jurnalul Naţional partener media.

ÎN CĂUTAREA TRADIŢIILOR
Dragoş Lumpan a fost în centrul atenţiei joi seara. Fotograful a abandonat pentru câteva ceasuri privitul din spatele aparatului de fotografiat şi s-a oferit pe sine ca subiect de studiu. "Urşi şi alte măşti", proiectul care l-a adus la ICR pe fotograf. Tebuie spus că fotografiile din expoziţie sunt rodul unei munci nebune de 5 ani.

Vintileasca, Ruginoasa, Rotaria, Comăneşti, Dofteana, Dărmăneşti şi Crasna sunt localităţile în care fotograful a căutat să găsească urmele unei tradiţii cu rădăcini precreştine. Povestea imaginilor spusă chiar de autor are o notă aparte, este tristă şi veselă în acelaşi timp. Uneori te sperie, alteori te pune pe gânduri. O poveste despre ADN-ul românesc înscris nu în sânge ci în tradiţii, în obiceiuri, în felul nostru de a fi.

Dragoş Lumpan spune despre proiectul său: "«Urşi şi alte măşti» spune coerent şi detaliat o poveste foarte puţin cunoscută. Cu toţii ştim obiceiurile de Anul Nou; mai mult, uneori suntem asaltaţi de acestea, devenind chiar obositoare... Am fost obişnuiţi să vedem obiceiurile de Anul Nou «la pachet» cu «luna cadourilor». De multe ori mass-media «ne-a ajutat» să le percepem ca pe un fel de «Cântarea României» de iarnă.

Considerăm că acest punct de vedere este unul superficial, în mare parte fals şi nefast. Considerăm că proiectul «Urşi şi alte măşti» va ajuta la o înţelegere mai bună, mai profundă a obiceiurilor de anul nou din România contemporană. Proiectul încearcă să scoată aceste obiceiuri din zona pseudo-folclorului excesiv pus pe tapet şi să le arate cât mai bine dimensiunea reală. Acest demers este compus din fotografii, un mediu apropiat privitorului contemporan.

Proiectul «Urşi şi alte măşti» spune o poveste veche - de peste câteva mii de ani - aşa cum nu a mai fost spusă: într-o cheie sinceră, profundă prin abordare, uşor «de citit» prin formă".

OBICEIURI DEVENITE SPECTACOL
Obiceiul "Urşilor" se mai păstrează în doar câteva zone ale României, mai ales în Moldova şi Bucovina. Obiceiul cu rădăcini precreştine s-a schimbat în timp. A evoluat. În sate, se prea poate să semene destul de mult cu originalul. În zonele din apropierea oraşelor, după cum afirmă şi Dragoş Lumpan, lucrurile s-au cam schimbat.

"O parte din aceste obiceiuri se ţin încă în mediul rural, într-o atmosferă oarecum apropiată de cea din vechime. O parte a populaţiei locuieşte în oraşe; astfel aceste obiceiuri au migrat şi s-au adaptat la viaţa urbană. Aceste obiceiuri precreştine de-a lungul a citorva mii de ani au parcurs o mutare de accent: de la funcţia apotropaică şi mimetică, dat fiind mediul în care au luat naştere, ritualurile de Anul Nou din zilele noastre au glisat spre sărbătoresc", spune Lumpan.

ÎNTÂMPLĂRI URSĂREŞTI
Privind instantaneele lui Dragoş Lumpan putem pătrunde într-o lume total diferită de cea cu care suntem obişnuiţi. O lume despre care putem spune că apare ca o nălucă sălbatică şi dispare într-o rază de de nou, de an nou. Poate la fel de interesante sunt însă şi întâmplările prin care fotograful a trecut pentru a realiza imaginile pe care vă invităm să le vedeţi la sediul ICR. Mai aveţi timp, expoziţia este deschisă până pe data de 17 iunie 2009.

Dragoş povestea cum a pornit acest proiect avândi ca sfătuitori doi cercetători de marcă de la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", prof. univ. dr Ion Ghinoiu şi dr Alina Ioana Ciobănel. 

 

Amuzante, triste, interesante. Întâmplările lui Dragoş Lumpan: "În 2006 am aflat de Comăneşti - Dărmăneşti: pare a fi patria cetelor cu urşi. La parada din Comăneşti au fost sute de urşi, ursari, muzicanţi, costume populare şi foarte multe tobe. După paradă, cetele mari se despart şi colindă fiecare pe la cunoscuţi prin case, prin blocuri... Aici cetele par mai blazate, vor bani mai mulţi, atmosfera e atinsă de oras.

Pe 1 ianuarie am găsit o ceata mică; şeful ei un bărbat solid, mascat, băut mi-a cerut bani. Ca de obicei, i-am promis că-i dau când termin de fotografiat. Pe moment a părut mulţumit; după vr'o 10 minute s-a suparat şi mi-a dat un şut.. Am scăpat înainte să mă pocnească cu bâtele; cu ei am o fotografie care-mi place mult: doi mascaţi şi o păpuşă pe o şosea goală, cu rezervoare n fundal.

La 13 şi 14 ianuarie 2007 am fost într-un sat românesc din Ucraina; serbează Anul Nou pe stil vechi. Urşii de acolo nu aduc deloc a urşi; par ceva între căpiţe de fân, păsări şi avioane. Cei îmbrăcaţi în costume populare cântă «Hai să dăm mână cu mână toţi cu inima română...». Mai demult, în timpul comuniştilor, ieşeau bătăi între cete şi miliţieni - erau manifestări de naţionalism, de dizidenţă.

Atmosfera mi s-a părut mai sinceră decât la Comăneşti - Dărmăneşti; mascaţii mult mai militari/miliţieni/războinici. Desigur şi ei se iau de tine şi de toţi; scapi cu câţiva lei, cu ceva pipaială dacă eşti fată sau, pentru bărbaţi, câteva genţi în cap, date aproape cu blândeţe....".

 

Şcoala de urşi
În preajma Anului Nou 2009, la Comăneşti pregătirile pentru "Urşi" erau în toi. Ajunsesem acolo dintr-o întâmplare. Din câteva, în câteva case, găseai fie "măscături" ­ oameni care se îmbracă în cel mai ciudat şi fistichiu mod cu putinţă, "dobaşi" ­ cei care bat un fel de instrumente numite "dobe" ­ mari cât roata carului (sau a căruciorului dacă dobaşul e mai mic) şi, normal, Urşi!

Seara, sub conducerea unui om mai bogat, ori cu mai mare greutate în comună, se făcea "Şcoala de urşi". Urşii dansau, măscăturile-ceva în genul, iar dobaşii învăţau "cântece" de dobă. Ritmurile par rupte din vechile războaie, pe vremurile când lupta se purta doar după ce tobele îi anunţau începutul.

Sub pieile de urşi, oamenii se băgau aproape goi. Încinşi de joc, de un pahar de vin ori poate de căldura emanată de blana urşilor, oamenii se aruncau într-un joc nebunesc. Părea că până şi urşii sunt impresionaţi de jocul, de dobaşii şi de agitaţia măscăturilor! Era doar o iluzie! Ochii larg deschişi ai animalelor povesteau doar clipa morţii lor.

Tot aşa, dansul oamenilor urşi trebuia să ajute la venirea unui nou an, începerea unei noi lumi şi moartea uneia vechi. Tam-tam-tam-ra-ta-ta-ta-tam! Tam-tam-tam-ra-ta-ta-ta-tam! Tam-tam-tam-ra-ta-ta-ta-tam! Oamenii urşi se roteau în jurul dobaşilor, rotindu-se, agitându-şi imenşii ciucuri roşii prinşi de "haine", de blana urşilor. Şcoala era în toi pe 30 decembrie. La 31, la Comăneşti era Festival.

Cetele de urşi se întreceau în dans, în tunături de dobe şi în măscături- urâţeniile pământului. Fie că agitau o coadă de vacă taiătă, un cap de porc ori o nevăstuică spânzurată de'un fier, toată lumea urla războinic.

Din vechea lume a străbunilor a rămas blana ursului, urâţeniile pământului şi glasul de tunet al dobelor. Nu mai vor să sperie anul vechi, au în sânge glasul ursului şi tunetul dobelor. Nu mai ştiu sigur însă, la ce le folosesc. Eu însă, simţea că umblu printre Daci.

Citeşte mai multe despre:   arte,   urşi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”
Teatrul Stela Popescu îşi continuă activitatea online şi în aceste zile cu programul „Şotron”. De-a lungul primăverii, actorii teatrului au prezentat diverse programe online dedicate publicului fidel, luna...

După Sundance și DOK.fest München, încă un premiu pentru „Acasă”, filmul de debut al lui Radu Ciorniciuc: Premiul Special al Juriului la Thessaloniki Documentary Festival (Special Jury Award)

După Sundance și DOK.fest München, încă un premiu pentru „Acasă”, filmul de debut al lui Radu Ciorniciuc: Premiul Special al Juriului la Thessaloniki Documentary Festival (Special Jury Award)
Galerie Foto „Acasă”/ „Acasă, My Home”, documentarul ce urmărește cu empatie povestea unei familii care luptă pentru acceptare și propria definiție a libertății, după 20 de ani petrecuți în Delta Văcărești, a...

Spectacolul de balet „Lacul lebedelor”, dedicat  Românilor de Pretutindeni

Spectacolul de balet „Lacul lebedelor”, dedicat  Românilor de Pretutindeni
Opera Națională București în parteneriat cu Administrația Prezidențială și cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dedică un spectacol românilor aflați departe de țară.   De Ziua...

CĂLĂUL, film descris de Almodóvar drept „o capodoperă absolută”, weekendul acesta, gratuit pe Vimeo

CĂLĂUL, film descris de Almodóvar drept „o capodoperă absolută”,  weekendul acesta, gratuit pe Vimeo
• Filmul CĂLĂUL, în regia lui Luis García Berlanga, a primit Premiul FIPRESCI în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, ediția 1963 • Luis García Berlanga – una dintre figurile emblematice ale cinema...

Copiii deschid ferestrele lumii. Radio România Cultural se alătură, impreună cu copiii din România, campaniei internaționale ‘’Our Windows, Our World”

Copiii deschid ferestrele lumii. Radio România Cultural se alătură, impreună cu copiii din România, campaniei internaționale ‘’Our Windows, Our World”
De 1 Iunie, Radio România Cultural invită copiii din România să se alăture campaniei „Our Windows, Our World” (Ferestrele noastre, lumea noastră). ”Our windows, Our World” este un proiect căruia i s-au...

Primul mare festival din Europa Centrală și de Est - FITS se va organizeaza online

Primul mare festival din Europa Centrală și de Est - FITS se va organizeaza online
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, primul mare festival din Europa Centrală și de Est, va fi organizat online în acest an. Pe lângă secțiunile obișnuite, festivalul are din acest an și secțiunea...

Doliu la Hollywood. Un actor din "Seinfeld" a murit. Avea 87 de ani și suferea de cancer

Doliu la Hollywood. Un actor din "Seinfeld" a murit. Avea 87 de ani și suferea de cancer
Veteran al filmelor și serialelor de televiziune, Richard Herd a murit la vârsta de 87 de ani, transmite cnn.com.  Acesta suferea de cancer și a decedat în locuința sa din Los Angeles, înconjurat de...

Educație. Diverse la sistemul actual

Educație. Diverse  la sistemul actual
Galerie Foto Se discută foarte mult în perioada aceasta despre cum ar trebui să se schimbe școala și sistemele de învățământ după pandemie. S-a vorbit mult și înainte, sunt țări unde online-ul a funcționat impecabil,...

Editura RAO lansează Sodoma - Anchetă în inima Vaticanului

Editura RAO lansează Sodoma - Anchetă în inima Vaticanului
„Homosexualitatea în rândul preoțimii este problemă gravă, care mă preocupă.“ – Papa Francisc   HOMOSEXUALITATE,   PUTERE,   IPOCRIZIE Începând cu data de 15 iunie,...

Teatrul Național Iași continuă stagiunea online cu o nouă premieră: „Stop joc!”

Teatrul Național Iași continuă stagiunea online cu o nouă premieră: „Stop joc!”
Actorii Teatrului Național Iași continuă stagiunea pe Scena 5, platforma virtuală deschisă imediat după închiderea celorlalte patru săli de joc. Vineri, 29 mai, de la ora 18:00, va fi difuzată premiera Stop joc!...

De 1 iunie, muzica mare pentru cei mici

De 1 iunie, muzica mare pentru cei mici
Mari muzicieni români au răspuns invitației Radio România Muzical de a explica marea muzică celor mici: un cadou de 1 iunie pentru toți copiii. Luni, 1 iunie, începând cu ora 10.00, din jumătate în jumătate...

Ziua Copilului la ODEON

Ziua Copilului la ODEON
Teatrul Odeon sărbătorește al treilea an la rând Ziua Copilului. Pentru că suntem la cea de-a treia ediție, anul acesta oferim tuturor copiilor - mai mici sau mai mari, de peste tot din țară sau din...

Papa Francisc l-a numit pe Mons. László Kerekes Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia

Papa Francisc l-a numit pe Mons. László Kerekes Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia
Galerie Foto Sfântul Părinte Papa Francisc l-a numit astăzi, 26 mai 2020, pe Mons. László Kerekes Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia. Mons. László Kerekes este al 27-lea Episcop Auxiliar...

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov
Galerie Foto Au fost aleși câștigătorii celei de-a doua ediții a concursului de scenarii: WRITE A SCREENPLAY FOR…/ SCRIE UN SCENARIU PENTRU…, organizat de Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe, în cadrul...

MUZICIENI ROMÂNI LA ROMA. Stagiunea muzicală virtuală a Accademia di Romania in Roma

MUZICIENI ROMÂNI LA ROMA. Stagiunea muzicală virtuală a Accademia di Romania in Roma
Galerie Foto În perioada 16 aprilie – 24 iunie 2020, Accademia di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. Stagiunea muzicală a Accademia di Romania in Roma....
Serviciul de email marketing furnizat de