x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CA LA NOI LA NIMENEA (TIMPUL, 12 septembrie 1878)

0
14 Ian 2019 - 11:20
CA LA NOI LA NIMENEA (TIMPUL, 12 septembrie 1878)
Vezi galeria foto

Publicăm în această săptămână, în care sărbătorim Ziua Culturii Naționale, fragmente din materialele de presă semnate de gazetarul Mihai Eminescu. Textele și notele critice sunt extrase din „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III - ediție critică, note de D. Vatamaniuc și introducere de Eugen Simion. Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. București, 2015.

 

 

Proverbul acesta, moştenit din moşi-strămoşi, e rezultatul unei dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzând orice speranţă de îndreptare, ia lucrurile mai mult în bătaie de joc, ca şi cînd lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să drapeze tragedia sorţii noastre cu foarte multe scene comice.

 

Realitatea tragică a vieţii noastre de stat e nespusa mizerie a populaţiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e uşurinţa şi lipsa de caracter în viaţa publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioţi care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor şi lefilor nemeritate, fie prin arendarea moşiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituţionalismului, în pretextarea diferitelor libertăţi publice, a civilizaţiei şi a altor mofturi pentru a acoperi unica tendenţă a acelei negre mulţimi de liberali care nu caută, nu visează decît puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade.

 

O mulţime de oameni mari se mişcă pe această scenă bizară, pe care toate sînt cu putinţă afară de un singur lucru: onestitatea.

 

Autori cari nu ştiu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvîrşirea şcoalei primare, advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără de mîni, generali cari nu ştiu citi o hartă, subprefecţi ieşiţi din puşcărie, legiuitori recrutaţi dintre stîlpi de cafenele, jucători de cărţi şi oameni cu darul beţiei, caraghioşi cari înaintea erei liberale vindeau bilete la café chantant, iată banda ocultă care guvernează azi România, bandă care, pînă mai ieri republicană pînă la comunism, astăzi crează decoraţii, împărţindu-le între ei cu profuziune; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamînd republică la Ploieşti, azi joacă cu aceeaşi măiestrie pe linguşitorii Curţii.

Din focarul Bucureştilor putrejunea morală şi socială se menţine metodic asupra întregei ţări; din painjinişul hidoasei pocituri se-ntind firele în filialele societăţii de exploataţie ce au forma de comitete de salut public. Pe cînd nici o îndreptare nu se face nici şcolii, nici bisericii, nici ramurilor de producţiune materială, tot pe atunci presa vecinicei minciuni, presa radicală, discută subtilităţi despre cea mai bună organizare a statului. Militari cari au pus pistolul în pieptul lui Vodă Cuza azi au reintrat în rangurile lor militare şi sînt decoraţi; omul care a proclamat la Ploieşti republica şi l-a detronat pe Vodă e-naintat, primeşte decoraţii şi reprezintă azi pe monarhul pe care l-a trădat ieri înaintea altor principi. A-şi călca jurămîntul a devenit în România un titlu de înaintare. Plebea de sus, slugarnică cătră cei mari, de neomenoasă cruzime şi trufie cu clasele de jos, esploatează poziţia ei oficială în interesul ei privat. Un meschin egoism, o lăcomie de cîştig ca orice mijloace, lipsa de buna-credinţă în afacerile publice şi în cele private, făţărnicia şi amăgirea ca busolă a presei, iată cumplitele efecte ale unui guvern liberal de cîţiva ani. Încă alţi cîţiva ani şi societatea va începe a plesni din toate încheieturile.

 

Elemente străine vor inunda România ca valurile potopului, după ce vor fi subminat terenul pe care hidoasa pocitură conduce ca regisor comedia meschină jucată de bufonii partidului său. Mai mult încă. Noi credem că mîni-poimîne, desfiinţîndu-se şi justiţia, va începe deplina anarhie.

(...)

Să ne aşteptăm dar curînd la desfiinţarea justiţiei, la darea frîului slobod tuturor hoţiilor, la corupţiunea deplină, sub pretext că tribunalele sînt părtinitoare. Oricît de părtinitoare ar fi însă, ele sînt mai bune decît curţile cu juraţi, căci în orice caz e mai preferabilă o justiţie nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decît nici o justiţie. Juraţii însă nu sînt nici o justiţie.

 

Articolul tendenţios al „Românului", vro inspiraţiune a d-lui Stătescu, cel care permută şi destituie judecătorii pentru opiniile lor, cel care a propus graţiarea de vinovaţi făţişi, dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovaţi, merită a fi reprodus ca un model de făţărnicie, amăgire şi lipsă de pudoare.

(...)

de Mihai Eminescu

 

Societatea românească este înfăţişată de Eminescu, sub aspectul bieţii politice, ca o scenă pe care se juca "comedia constituţionalismului". Întâlnim şi în acest articol pasaje care anticipează pamfletele argheziene prin violenţa şi culoarea limbajului critic la adresa societăţii româneşti din acea vreme.

(D. Vatamaniuc)

 

Nemulțumirea lui Eminescu cuprinde toate domeniile societății românești, de la formele sociale la cultură și limbă. Este scârbit de gazetarii ignoranți și buni de gură (potaia de gazetari ignoranți”), de păturile superpuse care au acaparat economia și politica, e dezgustat de politică, deși scrie cu precădere articole politice, nu-i mulțumit de calitatea învățământului public, denunță “internaționala pe acții” a liberalilor, dar acceptă un stat cu instituții liberale cu condiția ca acestea să respecte legile naturale, admite chiar “absolutismul sincer” în locul despotismului și demagogiei practicate de “nulitățile catilinare” (o categorie morală ce obsedează pe Eminescu). Toate scăderile, corupția, spiritul tranzacțional, imoralitatea, incultura, afacerismul - pe scurt toate relele societății românești de la 1870-1880 sunt întruchipate de fanariotul modern, umblat la școli străine, șmecher, urmașul de fanarioți zburătăciți de mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Ciocoiul de lume nouă exasperează pur și simplu pe gazetarul Eminescu.

(acad. Eugen Simion)

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Primăria Sibiu reduce drastic bugetul Festivalului Internațional de Teatru 2020, dar...

Primăria Sibiu reduce drastic bugetul Festivalului Internațional de Teatru 2020, dar...
Primăria Sibiu reduce cu 6,5 milioane lei cheltuielile alocate pentru acțiunile instituțiilor de teatru ale municipiului și organizarea Festivalului Internațional de Teatru.  Reducerea cea mai drastică...

Prima conferință online dedicată sectorului cultural independent

Prima conferință online dedicată sectorului cultural independent
Galerie Foto Timp de două zile, în cadrul talk-show-ului online Linked Culture, au fost aduse în atenția publicului virtual realități și previziuni din sectorul cultural românesc pentru anul 2020, printr-o serie de...

Beethoven, sărbătorit în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Beethoven, sărbătorit în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“
La 250 de ani de la naştere, Ludwig van Beethoven (1770-1827) este sărbătorit în întreaga lume. Joi, 28 mai 2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu“, condusă de Jin Wang, va avea în program î...

Muzeul Național Cotroceni reia activitatea de vizitare

Muzeul Național Cotroceni reia activitatea de vizitare
Muzeul Național Cotroceni vă așteaptă, începând de vineri, 29 mai, să redescoperiți această reşedinţă și povestea ei care se întinde de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent. Cei...

Teatrelli și Galateca - galerie de artă contemporană și design - încheie un parteneriat strategic | Primul eveniment este o expoziție de fotografie virtuală semnată de Mihaela Tulea

Teatrelli și Galateca - galerie de artă contemporană și design - încheie un parteneriat strategic | Primul eveniment este o expoziție de fotografie virtuală semnată de Mihaela Tulea
Galerie Foto Artă performativă și artă vizuală, un teatru public și o galerie privată, Teatrelli și Galateca, își unesc forțele pentru a promova și a celebra arta contemporană în cele mai diverse forme de exprimare,...

„Farmecul discret al amintirii”, regia Dragos Galgotiu - joi online @ODEON

„Farmecul discret al amintirii”, regia Dragos Galgotiu - joi online @ODEON
Proiect de rememorare extrem de subiectivă a unor aventuri teatrale „Spectacolele de teatru sunt imaginate pentru scenă, au nevoie să respire pe scenă. Atunci când sunt alungate de acolo spectacolele mor....

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov

Au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov
Galerie Foto Au fost aleși câștigătorii celei de-a doua ediții a concursului de scenarii: WRITE A SCREENPLAY FOR…/ SCRIE UN SCENARIU PENTRU…, organizat de Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe, în cadrul...

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”

„Şotron printre poveşti” online cu Teatrul „Stela Popescu”
Teatrul Stela Popescu îşi continuă activitatea online şi în aceste zile cu programul „Şotron”. De-a lungul primăverii, actorii teatrului au prezentat diverse programe online dedicate publicului fidel, luna...

O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului – reîntâlnire cu maeștrii Albulescu, Dinică, Moraru…

O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului – reîntâlnire cu maeștrii Albulescu, Dinică, Moraru…
Galerie Foto În paralel cu vizionarea online a noilor conferințe programate pentru această săptămână, vă reamintim că puteți revedea și conferințele difuzate în săptămânile precedente, și anume cele susținute de: re...

PROGRAM TES FEST, EDIȚIA A V-A la Teatrul Evreiesc de Stat

PROGRAM TES FEST, EDIȚIA A V-A la Teatrul Evreiesc de Stat
Galerie Foto Teatrul Evreiesc de Stat va organiza în perioada 25-31 mai cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES FEST. „THE BEST OF TES FEST" va fi o retrospectivă on-line a unora dintre cele mai...

„Faust”, „Don Carlo”, „Trubadurul”, „Lacul lebedelor” și un episod din seria Vocile Operei, tramsmise în cadrul Seri de Operă Online

„Faust”, „Don Carlo”, „Trubadurul”, „Lacul lebedelor” și un episod din seria Vocile Operei, tramsmise în cadrul Seri de Operă Online
Opera Națională București transmite în cadrul Seri de Operă Online spectacolele „Faust” de Charles Gounod, „Don Carlo”, „Trubadurul” (Il Trovatore) de Giuseppe Verdi, „Lacul lebedelor” de Piotr...

Pe Scena 5 a Naționalului ieșean, premiera online: „Sindromul Quijote”, spectacol-lectură

Pe Scena 5 a Naționalului ieșean, premiera online: „Sindromul Quijote”, spectacol-lectură
Miercuri, 27 mai, de la ora 18:00, pe SCENA 5 a Teatrului Național Iași, va fi difuzată online premiera spectacolului-lectură: „Sindromul Quijote” de Carmen Dominte, în regia lui Radu Ghilaș. Producția face pa...

Muzeul Municipiului București se redeschide pentru public

Muzeul Municipiului București se redeschide pentru public
Muzeul Municipiului București se va redeschide pentru public începând cu data de sâmbătă, 23 mai 2020. Vă așteptăm să vizitați muzeele și casele noastre memoriale: Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu,...

InspiraTIFF cu Mihnea Măruță, pe TIFF Unlimited. Primul invitat: Cristi Puiu

InspiraTIFF cu Mihnea Măruță,  pe TIFF Unlimited. Primul invitat: Cristi Puiu
O serie de interviuri reunite sub umbrela InspiraTIFF, un proiect nou conceput de echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania, va fi difuzată săptămânal pe platforma de streaming TIFF Unlimited,...

Muzeul Cotroceni se redeschide publicului din 29 mai. Condițiile de vizitare

Muzeul Cotroceni se redeschide publicului din 29 mai. Condițiile de vizitare
Muzeul Naţional Cotroceni se redeschide pentru public, începând de vineri. Grupurile de vizitatori vor putea fi alcătuite din cel mult 5 persoane, transmite instituţia. Vizitele se vor face face doar...
Serviciul de email marketing furnizat de