Carte-crochiu despre stilul de lucru al lui Purcărete

"Silviu Purcarete sau Privirea care infatiseaza", iata titlul cartii pe care criticul Oltita Cintec a publicat-o in acest an la Fundatia Culturala "Camil Petrescu" – Revista Teatrul azi prin Editura Cheiron. Este o reusita a autoarei daca ne gandim ca acest deplin creator lasa, in foarte rare cazuri, ca un critic de teatru sa fie martor la realizarea unui spectacol de-al sau. Mai mult decat atat, nu prea acorda interviuri.

Pornind de la prezenta sa la repetitiile spectacolului "Uriasii muntilor", lucrat de Purcarete in 2009 la Teatrul National din Iasi, Oltita Cintec atentioneaza cititorul ca lucrarea este doar un eseu despre stilul de lucru al cunoscutului artist, si nu o monografie de regizor si nici una de spectacol, caci "Purcarete are inca multe de spus in estetica spectacolului teatral", iar montarea de la Iasi "nu a reusit cariera lui «Ubu Rex cu scene din Macbeth», «Danaidele» ori «Phaedra»".

Cartea este totusi foarte interesan­ta si utila, autoarea creionandu-i lui Purcarete un caracter artistic vero­si­mil "din mai multe linii", selectand sa arate despre alegerea unui text, dramatic sau literar, si tratarea lui scenica, despre echipa de realizatori si lucrul cu actorii, despre spatiu, muzica, lumini, despre organicitatea spectacolului.

Concentrandu-si ana­liza pe asemenea directii, Oltita Cintec a facut "observatii si consemnari directe", material documentar fiindu-i, dupa cum spune, o bibliografie de referinta, carti si periodice, declaratii directe ale catorva dintre cei cu care Purcarete a colaborat si colaboreaza indeaproape. Ea a inse­rat si precedentele ei referiri la mon­ta­rile creatorului. Exista si lista spectacolelor de teatru si de opera reali­zate de Silviu Purcarete. La capitolul Album au intrat in jur de 140 de fotografii: secvente din spectacole si cateva portrete ale regizorului.

Din aceasta carte, cititorul poate afla multe lucruri despre regizorul "autoironic si ludic", caruia "nu-i place sa vorbesca despre sine si nici despre spectacolele sale". In rarele cazuri cand a facut-o, afirma:

"Mi-ar fi placut sa traiesc in diferite epoci"; "Am un stil eclectic"; "Sunt su­perstitios"; "Ma consider o fire calma si clasica"; "Sa spunem ca-mi plac lucrurile perfecte".