Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Eretica - Pledoarie pentru o reformare musulmană”
„Eretica afirmă că musulmanii trebuie să-și reevalueze concepțiile despre sex, bani și violență... și percepția asupra timpului”, comentează The Independent.
Continuând călătoria de la o educație islamică profund religioasă până la un post la Harvard, autoarea, Ayaan Hirsi Ali, cunoscută pentru bestsellerul Necredincioasa, face un apel puternic și argumentat pentru o reformare musulmană, ca singura modalitate de a pune capăt ororilor terorismului, războiului sectar și oprimării femeilor și a minorităților. Astăzi, afirmă Ayaan Hirsi Ali, 1,6 miliarde de musulmani din lume pot fi împărțiți într-o minoritate de extremiști, o majoritate a musulmanilor care sunt loiali crezului, dar nu sunt înclinați să practice violența, și câțiva disidenți care își riscă viața prin interogarea propriei religii. Dar există un singur islam și, după cum arată autoarea, nu este nicio îndoială că unele dintre învățăturile sale cheie – nu în ultimul rând datoria de a purta un război sfânt – sunt incompatibile cu valorile unei societăți contemporane libere.
„Acest lucru poate suna incendiar, dar pentru Hirsi Ali, care a renunțat la credința sa musulmană, ideea că Islamul ar trebui și ar putea fi reformat este practic conciliator”, The New York Times
„Islamul este în dosarul pe rol, Hirsi Ali este procuroarea, iar juriul este compus din sensibilitatea occidentală, iar reformatorii musulmani nu au altă opțiune decât să se recunoască vinovați”
National Post
În introducerea la volum, autoarea scrie:
“Un singur islam, trei tipuri de musulmani
În…, bărbați îmbrăcați în haine negre și înarmați până în dinți, au dat buzna într‑o… din…, deschizând focul și ucigând… persoane. Atacatorii au fost surprinși pe camerele de luat vederi strigând: «Allahu akbar!» («Dumnezeu e mare!»). În timp ce vorbea la o conferință de presă ce se ținea la…, președintele… a spus: «Condamnăm acest act criminal comis de extremiști. Încercarea lor de a-și justifica actele violente în numele unei religii a păcii nu va reuși în niciun caz. De asemenea, îi condamnăm cu aceeași tărie și pe cei care se folosesc de această atrocitate ca pretext pentru crimele motivate de ură islamofobă». În timp ce reciteam introducerea acestei cărți, cu patru luni înainte de publicarea ei, mă gândeam că aș fi putut să o scriu într-un mod mult mai exact, astfel: «În ianuarie 2015, doi bărbați, îmbrăcați complet în negru și înarmați până în dinți, au dat buzna în birourile săptămânalului Charlie Hebdo din Paris, deschizând focul și ucigând zece persoane. Atacatorii au fost surprinși pe camerele de luat vederi strigând: «Allahu akbar!» (Dumnezeu e mare!). Dar, gândindu-mă mai bine, alegerea Parisului nu părea un motiv prea evident. Aș fi putut scrie, la fel de bine, astfel: În decembrie 2014, un grup de nouă bărbați înarmați, îmbrăcați în negru, au dat năvală într-o școală din Peshawar, deschizând focul și omorând 145 de persoane.
Pledoarie pentru o reformare musulmană
Într-adevăr, aș fi putut scrie o propoziție asemănătoare despre oricare alte locuri, de la Ottawa, Canada, până la Sydney, Australia, până în Baga, Nigeria. Dar în loc să fac asta, am hotărât să las loc liber pentru zona geografică, iar numărul criminalilor și al victimelor să rămână, de asemenea, necompletat. Dumneavoastră, cititorii, puteți pur și simplu să completați cu datele ultimului atac despre care se întâmplă să auziți la știri. Sau, dacă preferați un exemplu cu o tentă istorică mai puternică, puteți încerca următorul eveniment: «În septembrie 2001, nouăsprezece teroriști au intrat, cu ajutorul unor avioane deturnate, în clădiri din New York și Washington, D.C., ucigând 2.996 de persoane».
De mai bine de treisprezece ani, nu am găsit decât un simplu argument ca răspuns la astfel de acte de terorism. Argumentul meu este să nu insistăm, așa cum fac în mod obișnuit liderii noștri, că actele violente ale islamiștilor radicali pot fi separate de idealurile religioase ce le inspiră. În schimb, trebuie să recunoaștem că aceștia sunt conduși de o ideologie politică, o ideologie inculcată în Islamul însuși, în cartea sfântă a Coranului, precum și în viața și învățăturile profetului Mahomed, conținute în Hadith. Permiteți-mi să-mi exprim punctul de vedere în termenii cei mai simpli posibil: Islamul nu este o religie a păcii. Pentru exprimarea ideii că violența islamică nu este înrădăcinată în condițiile sociale, economice sau politice – sau chiar în eroarea teologică –, ci mai degrabă în textele fundamentale ale Islamului în sine, am fost etichetată ca având un caracter bigot și «islamofob». Am fost redusă la tăcere, evitată și înjosită. De fapt, am fost acuzată ca fiind eretică, nu doar de către musulmani – pentru care eu sunt deja considerată apostată –, ci și de unii liberali occidentali, ale căror sensibilități multiculturale se simt jignite de astfel de declarații lipsite de sensibilitate.
Cu toate acestea, după părerea mea, atunci când un criminal citează din Coran ca să-și justifice crima, ar trebui să discutăm cel puțin posibilitatea de a înțelege ceea ce încearcă el să transmită. Acum, când afirm că Islamul nu este o religie a păcii, nu înseamnă că această credință islamică îi face pe musulmani să fie violenți în mod automat. Acest lucru nu este evident: în lume există milioane de musulmani pașnici. Ceea ce spun este că apelul la violență și la justificarea acesteia sunt explicate clar în textele sacre ale Islamului”.
Ayaan Hirsi Ali este o activistă și gânditoare feministă, scriitoare olandeză, de origine somaleză, stabilită din anul 2006 în SUA, cunoscută mai ales pentru poziția sa critică față de religia islamică și situația femeii supuse discriminării, dar și pentru scenariul scris pentru filmul Submission (regizat de Theo van Gogh). Toate acestea i-au atras ostilitatea din partea fundamentaliștilor musulmani, astfel că, din momentul asasinării regizorului van Gogh (2004), a fost nevoită să trăiască în exil sub protecția autorităților olandeze.
„Nisipuri mișcătoare”, de la roman la serial NETFLIX
Recent, la Stockholm, a avut loc o vizionare specială a primului serial suedez realizat de NETFLIX. Filmul este realizat de producătorul şi scenaristul Pontus Edgren (filmul Bătrânul de 100 de ani care a ieşit pe fereastră şi a dispărut). Primele şase episoade vor fi difuzate de săptămâna viitoare pe NETFLIX.
,,Romanul lui Malin Persson Giolito prezintă o dramă originală, plină de suspans, care poate fi transformată într-un serial apreciat de publicul Netflix”, afirma Edgren anul trecut, la începutul filmărilor. Orașul a fost împânzit cu afișe care anunțau premiera, iar în timpul nopții trailerul filmului va fi proiectat pe numeroase clădiri. Din distribuție fac parte Hanna Ardéhn, Felix Sandman și William Spetz.
Nisipuri mișcătoare, de Malin Persson Giolito, un rechizitoriu împotriva societăţii contemporane, este un thriller incisiv despre o adolescentă de 18 ani, Maja Norberg, o tânără apreciată în şcoală şi în comunitate, implicată într-un atac armat la şcoală.
Q&A şi sesiune de autografe cu Laura Cosoi
Curtea Veche Publishing şi Diverta Lipscani vă invită miercuri, 10 aprilie, de la ora 18:30, să intraţi într-o discuţie cu Laura Cosoi despre ce înseamnă fericirea, alimentaţia echilibrată şi împlinirea de sine.
Forma gustului. Reţete din interior spre exterior este noua sa carte care îmbină reţete uşor de preparat, ce conţin ingrediente alese cu grijă, cu un joc al formelor şi o călătorie a descoperirii de sine prin fotografii realizate de Alex Gâlmeanu.
Forma gustului este o carte concepută pentru a transforma hrana într-o celebrare a bucuriei de a trăi, dar şi de a respecta nevoile organismului şi de a-l fortifica. Cu o introducere de 30 de pagini în care autoarea rememorează câteva episoade care i-au îmbunătăţit relaţia cu hrana şi au ajutat-o să-şi croiască drumul către descoperirea de sine, Laura Cosoi îşi propune să dea o nouă dimensiune meselor, care să reflecte concepţiile, experienţele şi stilul său de viaţă. Optzeci de reţete care acoperă toate momentele culinare (salate, supe, feluri principale, deserturi şi băuturi), rapide şi uşor de preparat (nu mai mult de 30 de minute), ce conţin ingrediente selecţionate cu mare grijă: puţin sau deloc procesate, fără aditivi, echilibrate nutritiv şi caloric.
„Mai mult decât o carte de bucate, am scris o mărturisire: mă dezvălui printre secretele care fac din hrană un ingredient al schimbării profunde. Inspiră-te din drumul lung pe care l-am străbătut în căutarea celei care sunt astăzi, ca să afli cum îţi poţi modela şi tu forma gustului: cultivă echilibrul şi prezenţa conştientă înainte ca problemele emoţionale să ajungă în farfurie, gustă din bucuriile recunoştinţei şi nu uita, din când în când, să îţi inviţi sufletul la cină”, îndeamnă Laura Cosoi.
“Hippie”
„Hippie este cel mai autobiografic roman al lui Paulo Coelho, o carte în care celebrul autor brazilian ne povestește pentru prima dată despre anii nebuni din perioada hippie. O incredibilă odisee, care debutează în epoca dictaturii militare din Brazilia, când Paulo Coelho avea numai 23 de ani”, explică Bernard Lehut, RTL France
<
CITAT
Hippie readuce cititorul în acei ani – irepetabili pentru unii – ai bucuriei de a trăi și ai curiozității. Anii în care oamenii credeau cu adevărat că revoluția ar putea fi făcută cu flori și că visele pot deveni realitate. Întotdeauna
Il Giornale de Vicenza
>
<
CITAT
„O narațiune a inițierii plină de răsturnări de situație și de fantezie”
Le Parisien
>
<
CITAT
„Odată ce am terminat de citit Hippie, am simțit o dorință nebună să cutreier lumea, dimpreună cu o vagă senzație de invidie pentru vremuri în care puteai să faci doar ce îți dicta inima – într-un fel pentru că butonul «like» nu fusese încă inventat și nimeni nu trăia ca să fie pe placul cuiva. Ci doar ca să se bucure de viață”
Ela Magazine, O Globo, Brazilia
>
În noul său roman autobiografic, Paulo Coelho reînvie visul de iubire și pace universală al generației hippie de la începutul anilor 70. Este un savuros documentar al generaţiei acelor ani.
Paulo, un brazilian de 23 de ani care își dorește să devină scriitor, străbate lumea în căutarea libertății și a sensului profund al existenței. La Amsterdam o întâlnește pe Karla, o tânără olandeză care își așteaptă însoțitorul predestinat pentru a ajunge în Nepal. Drumurile lor se încrucișează în Piața Dam, unde hotărăsc să plece împreună cu legendarul Magic Bus, urmând o bine-cunoscută rută hippie. Călătoria lor prin Europa marchează începutul unei povești de dragoste și al căutării de sine. La Istanbul, Paulo trece printr-o serie de experiențe inițiatice care îi dau posibilitatea să descopere valori și principii ce-l vor ghida întreaga viață.
Hippie, romanul în care Paulo Coelho întrețese aventura, filozofia și întâmplări semnificative din propria tinerețe, este o carte importantă și relevantă pentru vremurile în care trăim.
Paulo Coelho s-a născut la Rio de Janeiro în 1947. Este unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii, cărţile sale traduse în 81 de limbi şi editate în peste 170 de ţări atingând, până în prezent, vânzări de peste 225 milioane de exemplare în întreaga lume, iar în România, de aproape un milion și jumătate de exemplare. Înainte să devină un adevărat fenomen literar, a fost un hippie rebel, apoi autor dramatic, director de teatru, jurnalist, poet. În 2009, a intrat în Guinness Book drept autorul celei mai traduse cărţi (romanul Alchimistul).
