x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Chiriţa, în orice împrejurare, favorita publicului

0
Autor: Claudia Daboveanu 01 Mai 2011 - 20:27
Chiriţa, în orice împrejurare, favorita publicului

163240-vasile-alecsandri.jpgColecţia Biblioteca pentru toţi vă pro­pu­ne o importantă parte a operei poetului "gintei latine": teatrul. Veţi găsi, reunite în acest volum, cinci dintre cele mai cunoscute piese de teatru scrise de Vasile Alecsandri: "Farma­zonul din Hârlău", "Iorgu de la Sa­da­gura sau Nepotu-i salba dracului", "Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă", "Chiriţa în provinţie", "Despot-Vodă". Asupra Chiriţei aruncă o privire lucidă nimeni altul de­cât Nicolae Iorga: "Din toată provincia, care-i dăduse şi lui doar, în Iorgu de la Sadagura, simpatice tipuri de bătrâni cari ştiu să iubească, să se jertfească pentru aceia pe cari-i iubesc şi să li ierte greşelile ce jignesc mai mult, Alecsandri alese pe Chiriţa.

Ea nu e provinciala care ţine să ră­mâ­nă astfel, care nu se gândeşte că s-ar putea preface. Aşa ar fi mai cu­rând soţul ei, Bârzoi ot Bârzoieni, ban de-ai arhontologiei, care ceteşte cro­n­i­ce­le, caută în toate ceea ce e te­meinic, nu despreţuieşte şi nu în­dră­geş­te pe om după haină, maniere şi altă în­fă­ţi­şare, şi e mulţămit «la locul lui», în­tre ai lui, asupra slăbiciunilor că­rora trece cu vederea, deşi înţelepciunea-i bătrânească poate să le ju­de­ce. Chi­ri­ţa însăşi n-a învăţat la «pansi­on» şi n-a avut măcar guvernantă. Ce-a tre­buit să înveţe de la mamă-sa, de­si­gur o femeie foarte cumsecade, a că­u­tat să uite. Face totuşi gospodărie bu­nă, dar numai pe vreme de opo­zi­ţie, când nu se recunosc meritele unei fa­­milii «patriote», care la 1848 a pierdut o măsea şi a tremurat de friguri.

Are două fete, de care publicul va fi râ­­zând mai puţin decât a vrut autorul, fe­te sănătoase de la ţară, pe care ma­ma le-a învăţat franzuţeşte şi «ghitar­da» prin vreo guvernantă pe care n-o vedem, dar care nu sar în gâtul ni­mă­nui, nu se amestecă în vor­­bă ne­pof­tite, nu aruncă necuviinţe asu­­pra per­soanelor ce nu sunt de vârsta lor şi nu cred că prin câţiva ani de în­vă­ţă­tură la «pansion» au că­pă­­tat dreptul de a privi, la cincispre­ze­ce ani, de sus o întreagă so­cietate ale cărei ri­di­cu­le le poate des­coperi şi un ochi de co­pil, fără ca de aici să re­­zulte vreun drept la bat­jo­cură. Is­pră­­vnicia vine şi, cu banii câş­tigaţi de Bârzoi, moderni­za­rea ur­mea­ză, cu «bontonuri şi te­ne­chele», cu tră­su­ra «cu fundul la pă­mânt», «lam­­pe de cele cu apă», «ro­chii cu jă­­­let­ce», «con­­ţerturi de strâns talia» şi alte po­doa­be, de la «mar­şandă» – «şan­­­dra­man­dra» – «până la man­şoa­­ne­le no­uă, cuşme ji­do­veşti de as­cuns mânile iarna».

Îndeobşte, cu mai multă farsă şi si­tu­­a­ţ­ii schimbătoare în clipă, cu tipuri mai slab desemnate şi mai puţin con­sec­vente, Chiriţa în provinţie rămâne in­­­ferioară piesei care o precedase. Alecsandri dovedea că, neavând o ade­­vărată îndreptare critică şi con­cep­­ţii despre ce e firesc şi nefiresc, scu­­zabil şi nescuzabil, vrednic de osân­­dă şi vrednic doar de un zâmbet trecător în clipele de prefacere ale unui popor, nu poate exploata du­pă cuviinţă, cu seriozitate şi simţ de răs­­pundere, un tip reprezentativ, care în­­fă­ţi­şează unul dintre curentele în lup­tă. Publicul însă corespundea poe­tu­lui, şi Chiriţa în orice împrejurări ră­ma­se favorita publicului". (Nicolae Ior­ga, Istoria literaturii româneşti în vea­cul al XIX-lea, de la 1821 înainte, în legătură cu dezvoltarea culturală a neamului.

Teatrul românesc şi Va­sile Alecsandri, vol. III, Editura Neamul românesc, Vălenii de Munte, 1909, pp. 78-85). Poate cea mai cu­noscută piesă a lui Alecsandri, după seria Chiriţelor, fie şi pentru faptul că a fost inclusă în programa şcolară, este drama istorică "Despot-Vodă". Iată opinia unui titan al criticii lite­-rare în legătură cu aceas­tă piesă: "Despot-Vodă este una din dramele cele mai preţuite ale repertoriului nostru clasic. După Hasdeu, dar înainte de Davila şi Delavrancea, Alecsandri a fixat în Despot-Vodă categoriile esenţiale ale teatrului românesc istoric, cu un rol atât de însemnat în educaţia publică, acel mod în acelaşi timp naţional şi po­pular de a întrupa trecutul, confirmat de sentimentul general încă de la pri­mele reprezentaţii ale piesei, în 1879, şi de atunci, ori de câte ori piesa a fost reluată. Prin felul său de a pre­zenta episodul istoric al lui Iacob Eraclid, Alecsandri a dat expresie acelei tendinţe naţionale şi populare care este a unei părţi foarte întinse a ope­rei sale. A făcut aceasta într-o dra­mă bine compusă, cu dezvoltare ra­pidă către culminarea ei, în versuri ar­monioase, dintre care unele, bătute în efigie, dobândesc caracterul unor ma­xime patriotice, subliniate, ori de câte ori piesa se prezintă, de aplauzele pu­blicului la scenă deschisă". (Tudor Voanu, Despot-Vodă la Teatrul Ar­matei, în Contemporanul, nr. 40 (522), 5 octombrie 1956)

Poate cea mai potrivită concluzie ar fi pasajul final al prefeţei acestei ediţii semnate de Mircea Anghelescu: "Dacă poezia lui Alecsandri a ju­cat un rol important în structurarea şi stabilirea genului înainte de Eminescu, dacă proza sa a dat un puternic impuls genului memorialistic, dez­voltat către sfârşitul acestui secol care a văzut cele mai rapide şi mai re­voluţionare treceri la modernitate, tea­trul este genul care l-a reprezentat cel mai bine pe autor şi a rămas în ma­re parte accesibil unui public larg, în­totdeauna sensibil la generozitatea ide­ilor, la bonomia umorului său, la co­micul de limbaj şi de ambianţă care con­turează o lume evident schematizată, dar veridică în trăsăturile ei caracteristice".

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare

OSCAR 2019 - Academia revine asupra deciziei şi renunţă la anunţarea unor premii în pauzele publicitare
Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice a revenit asupra deciziei sale iniţiale, renunţând la ideea ca unele premii Oscar să fie acordate în timpul pauzelor publicitare, după criticile uriaşe ale comunită

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală

Eurovision România – AMR 2 zile până la marea finală
Galerie Foto Au mai rămas doar două zile până la finala națională Eurovision România, iar organizatorii pun la punct ultimele detalii ale show-ului.   Va fi o seară de gală – la Sala Polivalentă vor fi...

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!

„DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE” – concert folcloric la Sala Radio!
Duminică, 17 februarie (17.00), îndrăgostiții de toate vârstele sunt invitați la Sala Radio la tradiționalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară...

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși

Maraton de lectură „Portugalia citește românește“ – sub semnul personalității lui Constantin Brâncuși
Pentru al treilea an consecutiv, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează maratonul de lectură „Portugalia citește românește“, pus de această dată...
Serviciul de email marketing furnizat de