Cinema: ieri şi azi

Polirom ne provoaca si vine cu doua propuneri... cinematografice: 'Filmul surd in Romania muta' si 'Noul cinema romanesc'...

'Filmul surd in Romania muta: politica si propaganda in filmul romanesc de fictiune' il are drept autor pe nimeni altul decat CT Popescu. Pornind de la filme ale unor monstri sacri ca Gri­ffith, filmele sovietice de propaganda ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul prezinta filmul romanesc de fictiune – de la peliculele interbelice, in­cepand cu 'Raz­boiul de in­de­pen­den­ta', pana la cele ale epocii co­muniste.

Acestea din urma sunt di­fe­rentiate in functie de perioadele in care au fost produse si de evo­lutiile po­li­tice specifice perioadelor res­pective si sunt urmate de nu­me­roa­se stu­dii de caz, in­tre care 'Di­rec­torul nostru', 'Pu­terea si Ade­va­rul', dar si filme an­tisistem precum 'Reconstitui­rea'. 'Din cele 550 de pelicule ale pe­rioa­dei comuniste, aproximativ 222 (adica 40%) pot fi considerate ca avand caracter po­li­tic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzi­ca­la, filme pentru copii – proportia lui Lenin (60% propaganda, 40% divertisment) fiind totusi inversata', scrie autorul.

'Noul cinema romanesc – de la tovarasul Ceausescu la domnul Lazarescu', volum coordonat de Cristina Corciovescu si Magda Mihailescu, este al doilea volum propus. 

Structurat pe teme, idei si solutii prezente in mai toate pro­ductiile din ultimul de­ceniu si discutand des­pre nostalgie, mo­dalitati de socializare, emi­gratie, moar­te, ob­se­sia istoriei re­cente, re­la­tia parinti-copii, umor-drama, pre­zenta sau ab­senta ge­nu­ri­lor in ac­cep­tiunea lor tra­ditionala, volumul abordeaza productiile Nou­lui cinema ro­manesc, re­ve­land apropieri nebanuite intre ele. Cele zece studii critice con­firma ca Noul val nu este in­talnirea in­tam­platoare a unor persona­li­tati care nu au nimic in comun.