x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Cîteva dintre cărţile de pe noptieră

Cîteva dintre cărţile de pe noptieră

de Sebastian S. Eduard    |    27 Iul 2008   •   00:00
Cîteva dintre cărţile de pe noptieră

HUMANITAS ● Propunerile noastre
O colecţie care merită privită cu mai multă atenţie este "Cartea de pe noptieră". Pînă acum aproape 150 de titluri au apărut aici.



HUMANITAS ● Propunerile noastre
O colecţie care merită privită cu mai multă atenţie este "Cartea de pe noptieră". Pînă acum aproape 150 de titluri au apărut aici.

Vă supunem atenţiei patru titluri, toate apărute recent. Trei dintre ele sînt din literatura universală. Al patrulea aparţine romancierului român Nicolae Strîmbeanu

CARTEA MUTĂ. O carte de citit vara pentru că… insula pe care ajunge topograful Alessandro Salomonsen e plină de farmec: Tainice locuri de plajă, "stînca îndrăgostiţilor", un sit arheologic cu un oraş antic bine păstrat şi un vulcan poreclit de localnici "Bătrînul". Ascunzîndu-şi disperările, topograful se lasă învăluit de atmosfera de vacanţă şi de o dragoste pe care nu credea s-o mai trăiască. Dar insula şi vulcanul ei îi rezervă mari surprize... Nu, nu e vorba despre o erupţie.

ZĂPEZILE ALBASTRE. Amintiri din copilărie. Cu o singură precizare: băiatul, un evreu polonez, trăieşte într-un lagăr din Siberia şi nu ţine minte să fi cunoscut vreodată o viaţă mai blîndă. Şi totuşi în ochii lui încap frumuseţea, curajul, admiraţia, prietenia, mici bucurii inocente, cum ar fi procurarea unui tricou de marinar, sau mari bucurii, ca tăinuirea unei Biblii. Iar cînd mama lui găseşte un leac simplu ca să-l scape de frica lui Stalin, Petia e pus pe fapte mari.

GÎSCA SĂLBATICĂ. O casă cu ferestre la stradă. O poveste de dragoste care începe de la privire. Privirea care întîmpină şi privirea care-şi ia rămas bun. Privirea dindărătul ferestrei este a frumoasei Otama, întreţinuta unui cămătar. Trecătorul din faţa ferestrei este Okada, un student la Medicină. Cît despre celelalte personaje – tatăl, cămătarul şi nefericita lui soţie, prietenul medicinist – ele nu fac decît să încîlcească jocul celor doi.

TURNUL DE APĂ. O să vi se pară, citind această carte, că aţi alunecat în timp în scena bătaliei din Scrisoarea III, momentul cînd "urla cîmpul şi de tropot, şi de strigat de bătaie". Numai locul e schimbat, pentru că istoria se leagă prin toate firele ei de un punct strategic de la intrarea în Civitas Themesiensis: turnul de apă. Cuvintele sînt ale lui Antonio Represa, un spaniol mercenar, nimerit prin părţile noastre. Stilul poveştilor lui de luptă şi dragoste este soldăţesc, adică buruienos, colorat, brutal, captivant. Adevărul istoric e înghiţit de istoriile picareşti.

×
Subiecte în articol: carte