Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O dezbatere despre aniversarea a “30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, susținută de două doamne profund implicate în societatea civică și politică din România și Germania, poeta Ana Blandiana și politiciana Marianne Birthler, va avea loc pe 9 decembrie 2019, de la ora 19.00, în cadrul seriei de Conferințe de la Ateneul Român. Dezbaterea va fi moderată de Matei Martin.
„În urmă cu 30 de ani, prin curaj, hotărâre şi simţ civic, oamenii din RDG şi din România au dobândit libertate şi democraţie. La conferinţa de la Ateneu organizată cu acest prilej, se întâlnesc Marianne Birthler şi Ana Blandiana - două personalităţi marcante, doi martori ai vremii. Amândouă au jucat un rol important în perioada schimbărilor politice, dar şi ulterior, în procesul de analizare a nedreptăţilor regimurilor comuniste. Aştept cu interes acest schimb de idei bazat pe experienţe diferite, precum şi învăţămintele pe care le putem trage pentru prezent şi pentru viitor!”, a declarat E.S. domnul Meier-Klodt, ambasador al Republicii Federale Germania la București.
Pe 9 noiembrie 1989, căderea Zidului care a împărțit Berlinul de Est de cel de Vest din 1961, a ajutat la reunirea Europei și a fost începutul unei noi ere a libertății pentru milioane de europeni. Îndepărtarea Cortinei de Fier și căderea Zidului Berlinului, în urma cărora au fost reuniți 500 de milioane de oameni din est și vest, au reprezentat evenimente fără precedent în istorie. Conferința de la Ateneu, „30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, este un omagiu adus spiritului civic al oamenilor care au obținut atunci independența.
“Căderea Zidului Berlinului, alături de celelalte victorii ale instinctului de libertate şi democraţie din spaţiul imperiului sovietic, au dat o şansă nesperată popoarelor victime. Important e ca această oportunitate providenţială să nu toropească vigilenţa unor popoare anesteziate timp de cinci decenii. Uneori mi se pare că speranţa de ireversibilitate a regimului criminal bolşevic nu este suficient garantată”, apreciază domnul Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii “George Enescu”.
Marianne Birthler este un politician german şi fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Începând cu anul 1985 şi până la schimbarea regimului, Marianne Birthler a activat în opoziţia RDG, printre altele în cadrul „Cercului de lucru Biserica solidară” şi al „Iniţiativei Pace şi drepturile omului”. Între anii 1990-1992 a fost ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al landului federal Brandenburg. Ulterior a făcut parte din comitetul executiv federal al partidului Alianţa 90/Verzii, iar între anii 1993-1994 a fost şi preşedintele partidului.Mai mult de un deceniu – din octombrie 2000 până în martie 2011 – Marianne Birthler a fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Din anul 2012 ocupă, printre altele, funcţia de preşedinte al Academiei evanghelice Berlin, din anul 2016 funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Körber din Hamburg. În anul 2014 şi-a publicat memoriile la editura Carl Hanser Berlin, cu titlul „O jumătate de ţară, o ţară întreagă, o viaţă întreagă”.
Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, născută Coman) este autoarea a 15 volume de versuri, 2 volume de nuvele fantastice, 1 roman și 9 volume de eseuri, publicate în limba română începând din 1964, reeditate în ultimii ani în numeroase ediții, si a 72 de volume apărute în 26 de limbi. Este laureata a mai multor premii naționale si internaționale (printre care Premiul International Herder, Premiul National de Poezie, Premiul International Vilenica, Premiul International Camaiore, Premiul International Acerbi, Premiul de Poezie al orașului Aqvila, Premiul “Poetul European al Libertății”, Premiul Griffin etc), dar si subiectul a trei interdicții de publicare: 1959-1964,1985,1988-1989. După 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman, al cărui președinte devine între 1990 și 2004 (apoi președinte de onoare). Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice, pe care o conduce între 1991 și 2001. Fondator (împreună cu Romulus Rusan) și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliu Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume Este membră a Academiei de Poezie Stephan Mallarmé Academiei Europene de Poezie și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) și Cavaler al Legiunii de Onoare.
