Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fără a inventa false merite, destui români și destule românce au impresionat lumea cu performanțele lor în diverse domenii, de la impunătoarea cultură de profunzime la seducătoarea industrie a entertainmentului profan, fără a neglija domenii precum medicina de pionierat sau aventurile exploratorii în diferite zone abisale și necunoscute muritorilor de rând.
Pe 19 septembrie, debutăm cu "Jenny Paulson. Miliardara româncă din spatele lui Donald Trump". E povestea fascinantă a "Cenușăresei" Ioana Zaharia, care a ajuns cea mai bogată româncă din lume şi care l-a convins pe Donald Trump să candideze la preşedinţia Statelor Unite.
O săptămână mai târziu, urmează detalii incredibile despre cei mai mari vizionari români, care, prin decoperirile lor au schimbat pur şi simplu omenirea: "Fără ei lumea ar fi aratat altfel! Marii inventatori români şi operele lor revoluţionare".
Pe 3 octombrie, Jurnalul vă aduce cartea "Cei cinci români care au strălucit la Paris. Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuşi, Enescu". Din păcate, cei mai mari oameni de cultură s-au desăvârşit peste hotare, dar rămâne mândria că sunt ai noştri, deşi n-am ştiut să-i preţuim pe cât se cuvenea.
Din 10 octombrie, vom afla care sunt "Româncele celebre din politica internaţională". De la Ana Aslan, care i-a tratat pe Tito, Charles de Gaulle, Hrușciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, sau Imelda Marcos, la Martha Bibescu, printre primele femei+mason din ţară, şi la Marcela Topor, soţia liderului separatist al Cataloniei.
Volumul "Mitza Bricard, muza lui Dior, şi alte românce care au rescris istoria modei", aduce din 17 octombrie povestea celei mai rafinate romnânce. "Este una dintre acele persoane rare pentru care eleganța este singura rațiune de a trăi”, spunea despre ea cel mai marele creator de modă din istorie: Christian Dior. Care i-a făcut şi un parfum special, Mitzah, practic parfumul cu care soţiile îşi luau la revedere de la soţii lor plecaţi la marele război.
Din 24 octombrie, Jurnalul vă oferă volumul "Aventurieri şi exploratori români pe toate continentele". Pe scurt, aventuri nemaipomenite, pe care nici scenariile de filme nu reuşesc să le întreacă. Bucureşteanul Julius Popper, a cucerit Ţara de Foc, după ce i-a smuls aurul din adâncuri, a bătut monedă proprie şi a denumit râurile Ureche sau Rosetti, munţii Lahovary, Manu sau Carmen Sylva ori vârful Sinaia. Sau Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei mondiale, sau ardelean din Bistrița care era, în 1900, comandantul suprem al armatei Transvaalului, republică din Africa de Sud, care lupta cu gloanțe din aur.
Pe 31 octombrie încheiem cu volumul "Atât de aproape de Nobel și totuși... atât de departe. Românii care meritau Premiul Nobel". Pe lângă cei patru care au obţinut celebra distincţie, George Emil Palade (1974 - Ştiinţă şi Medicină), Ioan Moraru (1985 - Pace), Elie Wiesel (1986 - Pace) și Herta Müller (2009 - Literatură), alţi români au ratat "la mustaţă" prestigiosul premiu: Lucian Blaga, Norman Manea, Victor Babeş, Ștefan Procopiu (din neglijenţa mediului academic românesc!), Nicolae Paulescu, Henri Coandă, Horia Hulubei, Ștefan Odobleja sau Nicolae Vasilescu-Karpen. Poveştile lor fascinante şi motivele ratărilor (unele incredibile), în ultimul volum din colecţia: "Români şi românce care au schimbat lumea", oferită de Jurnalul.
