Fundaţia Paradis

Tot pe Annika Bengtzon, cunoscuta din romanele 'Explozii la Stockholm' si 'Studio 69', o alege Liza Marklund ca eroina principala intr-un thriller complex, 'Fundatia Paradis', o tentativa de radiografiere a societatii suedeze contemporane.
Din pacate, autoarea si-a propus prea mult. Ea a dorit sa prezinte, cu lux de amanunte, relatiile de familie in aceasta tara nordica, modul in care presa reflecta realitatea si respecta – sau nu – deontologia breslei, re­te­lele mafiote din aceasta parte a lumii, consecintele globalizarii, cu plusurile si minusurile ei.

Din aceasta pricina, ritmul actiunii treneaza uneori, cititorul observa lesne ca unele pagini puteau lipsi din carte, fara ca relatarea sa aiba ceva de suferit. Dimpotriva, naratiunea ar fi devenit mai percutanta, cu un im­pact mai puternic la lec­tura, daca autoarea ar fi renuntat la unele di­gresiuni. De pilda, lungi pasaje o descriu pe bu­nica eroinei, accidentul cerebral pe care il su­fe­ra si sfarsitul ei. Dar ni­meni n-ar fi regretat ab­senta acestui episod daca n-ar fi fost inclus in roman.

Dupa disparitia violenta a logodnicului sau, Annika Bengtzon, acuzata de omor prin imprudenta, incearca sa se refaca sufleteste si continua sa lucreze la tabloidul Kvallspressen. E data insa la mun­ca de jos – compune legen­de pentru fotografii, rescrie ma­te­riale sau le completeaza, face rezumate ale articolelor pentru anun­turile de pe prima pagina. Nu are drept de semnatura, dar se implica, fara sa i se ceara, intr-o investigatie periculoasa, fiindca ii place jurnalismul si are talent pentru aceasta profesie.

Totul porneste de la doua crime comise in Portul Vartan din Stockholm, iar o tanara care il cunoaste pe ucigas apeleaza la serviciile Fundatiei Paradis pentru a-si salva viata.
In aparenta, aceasta Funda­tie misterioasa se ocupa de oa­me­nii cu probleme, ajutandu-i in special pe femeile si copiii aflati in pericol, stergandu-i din re­gistre, astfel incat nimeni sa nu mai poata da de urma lor. Dar Annika Bengtzon descopera altceva in lunga si primejdioasa sa ancheta: respectiva orga­ni­za­tie este o sarlatanie pusa la cale pentru a pune mana pe bani de la consiliile locale.

Romanul acesta se ba­zea­za pe o documentatie ex­­haus­tiva. De exem­plu, iata cum este im­par­tita sfera de activitate a lumii inter­lope din Suedia: colum­bie­­nii fac trafic cu co­caina, cei din tarile baltice se ocupa cu traficul de tigari si de masini, tur­cii au mo­no­po­lul plasarii de heroina, iu­goslavii – pe cel al spirtoaselor si al jo­curilor de no­roc, iar in­dus­tria porno si crima financiara sunt apanajul retelelor locale.
In cercetarile sale, Annika Bengtzon se intersecteaza cu un sarb, Ratko, capul contrabandei de tigari, jefuitor de banci, cu multe rapiri la activ, criminal de razboi dat in urmarire de Tribunalul International Penal de la Haga. El este un acolit al regimului Milosevici, protejat de diplomatii sarbi, sub obladuirea carora isi poate desfasura nestin­gherit operatiunile subterane.

Romanul Lizei Marklund are multe pagini scrise cu finete de prozator – cum ar fi cele despre ravagiile produse de o furtuna naprasnica pe coasta de sud a Suediei. Alte capitole asambleaza cu pricepere, ca intr-un mozaic, detalii semnificative despre traiul din aceasta zona a lumii. Nu lipsite de interes sunt scenele din redactia ziarului Kvallpressen, din care descope­rim cum se recolteaza stirile si cum se verifica din mai multe surse, ce rivalitati se nasc intre jurnalistii care se concureaza din dorinta de a iesi in prim-plan.

Autoarea are talentul de a istorisi intamplari sur­prin­za­toa­re, intr-un stil de cele mai multe ori captivant, ceea ce explica succesul de care se bucura oriunde scrierile sale au fost tra­du­se. Dar un redactor de carte mai sever i-ar fi transformat ro­ma­nul 'Fundatia Paradis' intr-un thriller de neuitat.