Lecturi la tava - Bucurestii lui Carol I

Pana la urma, cea mai semnificativa implinire culturala intr-un an destinat a sarbatori din varii unghiuri cifrice monarhia in Romania si cu precadere pe Carol I n-a fost sa fie resuscitarea vizuala a Expozitiei de la 1906 in fostul Parc "al libertatii", nici reinaltarea statuii domnitorului din fata Fundatiilor Regale, nici macar castigarea locului intai la "Mari Romani", ci frumoasele trei volume aparute recent la Editura Fundatiei Pro: Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I.

Pana la urma, cea mai semnificativa implinire culturala intr-un an destinat a sarbatori din varii unghiuri cifrice monarhia in Romania si cu precadere pe Carol I n-a fost sa fie resuscitarea vizuala a Expozitiei de la 1906 in fostul Parc "al libertatii", nici reinaltarea statuii domnitorului din fata Fundatiilor Regale, nici macar castigarea locului intai la "Mari Romani", ci frumoasele trei volume aparute recent la Editura Fundatiei Pro: Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I.

O idee pe care Stelian Turlea, editorul Ziarului de duminica (unde apare de sase ani rubrica lui Emanuel Badescu), o coace de mult si pe care a reusit s-o concretizeze acum cu sprijinul BCR si al Ministerului Administratiei si Internelor. Ion Bulei semneaza "privirea istorica", Nicolae St. Noica a realizat al treilea volet, cel destinat Expozitiei din 1906, iar Cristina Turlea si Daniel Nicolescu au asigurat eleganta graficii si machetarii.

De buna seama ca marele merit ii revine lui Emanuel Badescu, specialistul de la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, un impatimit de Bucuresti pe urmele lui George Potra, pasionat de istoria si influenta francmasoneriei in Romania pre si post-pasoptista, atasat de reformismul liberal bratienist-rosettisto-caradist, dar fara a uita acele cutume de blazon ale conservatismului care au sprijinit modernizarea tarii in punctele nodale si la momentele esentiale.

BUCURESTII DISPARUTI. Sutele de fotografii reproduse si comentate de Emanuel Badescu ne pun in fata unor personaje prea putin cunoscute si respectate de public - Ludwig Angerer, Carol Popp de Szathmary, Franz Duschek, Moritz Benedict Baer, Jean Marie, Franz Mandy, Eduard Pesky, Leon Wandelmann, Stelian Petrescu, Alexandru Antoniu s.a. - gratie carora putem admira astazi cu nostalgie si disperare Bucurestii disparuti, cu Dealul Spirii, Arsenalul si Scaricica, asezamintele brancovenesti, Casa Torok si Taica Lazar, Vacarestii, casele lui Marghiloman, Barcanescu, Ion Ghica sau C. A. Rosetti, salba hedonista de tipul Oppler-Bruzzessi-Pasajul Roman si cate altele! Comentariile sunt cand sobre, aplicate, reci in stricta insumare documentara, cand usor incercanate de melancolie, de nu picante sau acuzatoare la adresa oficialitatilor de ieri si de azi, a fatalitatii istoriei ori a netrebniciei si nepasarii valahe fata de traditie, monument, mostenire, durata.

Vezi asadar, de pilda, ca initial Targul Mosilor se desfasura pe locul Liceului "Iulia Hasdeu". Vezi splendoarea casei Hagi-Mosco, odinioara pe pajistea din fata actualului Teatru National. Vezi casa Lahovari in locul de azi al Hotelului Majestic si Monetaria pe locul Muzeului Taranului Roman. Vezi cum primarul Emanoil Protopopescu-Pache (oratorul Lojei Inteleptii de la Heliopolis) planuia ca pe magistrala est-vest sa insiruie statuile marilor liberali masoni, cealalta axa fiind rezervata conservatorilor, si te lasi excitat de presupunerea comentatorului cum ca Biserica Greceasca, din spatele statuii aceluiasi Pache, in stil de templu pagan, sugera impreuna cu Muzeul Simu si templul masonic de pe strada Campineanu un triunghi echilateral!

Cat despre albumul ce reuneste iconografic edificiile Expozitiei de la 1906, de la santierele mocirloase pana la sveltetea arhitecturala si inaugurarile cu pompa - , sa tot privesti, bucurandu-te sau suferind in tacere. Pe scurt, o sarbatoare pentru paseisti.

"A trebuit sa vina pe tron un neamt ca, in sfarsit, cursul Dambovitei sa fie amenajat in conformitate nu numai cu standardele europene, ci si ale bunului-simt. Ceea ce parea o munca sisifica s-a concretizat in numai cinci ani, in 1885, pe o distanta apreciabila, de la Ciurel pana in Vitan..." Emanuel Badescu