Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezvoltarea durabila este unul dintre cele patru obiective orizontale pe care le atinge Fondul Social European (FSE), insa este nevoie de resurse financiare pentru a duce la bun sfarsit acest deziderat. Pe de alta parte, includerea acestei teme in aplicatii nu implica nici o obligatie de implementare din partea beneficiarilor. Acestea sunt doar doua dintre aspectele atinse de Andrea Floria, expert principal pentru monitorizare din cadrul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), in cadrul conferintei 'Dezvoltare durabila si resurse umane' de la Brasov.
'Grosul' banilor europeni
Din anul 2006, orice stat membru UE care acceseaza bani prin FSE trebuie sa ia in considerare prioritatea 'dezvoltare durabila'. FSE, alaturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), constituie 40% din bugetul european si este principalul instrument prin care UE finanteaza obiectivele strategice ale politicii de ocupare. La nivelul UE, acesta se ridica la 75 de miliarde de euro, pentru perioada de finantare 2007-2013. Suma nu este cu mult mai mare fata de perioada anterioara si include si tinte suplimentare. 'Politicienii sunt foarte buni sa faca strategii, dar nu sunt la fel de buni sa dea bani pentru ele. Si cred ca statele membre nu sunt foarte entuziasmate sa mareasca bugetul european in aceasta zona', a avertizat Andrea Floria.
La nivelul Romaniei, bugetul FSE este de peste patru miliarde de euro, pentru o perioada de noua ani, pana in 2015, astfel ca 1.650.000 de persoane sa beneficieze de diferite oportunitati de ocupare.
1182 de proiecte, 8,6 miliarde de lei
Documentele fundamentale ale POS DRU subliniaza importanta acestui obiectiv orizontal: 'Dezvoltarea durabila este recunoasterea faptului ca scopurile economice, sociale si de mediu nu pot fi urmate independent. Concentrarea activitatii si a investitiilor doar intr-o directie poate duce la un impact negativ asupra celorlalte. Iar dezvoltarea durabila nu este numai o chestiune despre mediu'.
In orice aplicatie, candidatii trebuie sa indice daca proiectul are sau nu aceasta componenta. Din cele 1304 de proiecte contractate deja, 1182 (cu o valoare totala de 8,6 miliarde de lei) includ acest obiectiv orizonal. 'Impresia mea este ca, in general vorbind, societatea romaneasca este chiar pregatita si gata sa depuna idei bune de proiecte si sa le finanteze, dar in ceea ce priveste finalizarea proiectelor, am vazut unele obiceiuri mai ingrijoratoare. Cred ca nu este inca prea multa atentie pentru implementarea unui proiect dupa ce a primit finantare', a explicat specialistul. Potrivit acestuia, multi bani alocati pentru proiecte nu sunt cheltuiti si exista riscul ca, dupa trei ani, UE sa fie obligata sa ii ia inapoi.
Un concept perceput neomogen
Rep.: Care credeti ca va fi rata de atingere a obiectivului dezvoltare durabila pe care si l-au asumat peste 1100 de beneficiari POS DRU?
A.F.: Cred ca toti isi vor atinge propriile tinte. Problema este sa intelegem ce cred ei ca inseamna acest concept, pentru ca eu cred ca este un nucleu dur printre ei care se ocupa de aspecte de mediu, asociate cu cele economice si sociale, in timp ce muli dintre ei au inteles pur si simplu ca este suficient sa aiba unele implicari sociale sau de calitate a vietii pentru a se declara ca au in vizor dezvoltarea durabila.
Rep: Care sunt cele mai frecvente mijloace prin care promoveaza sustenabilitatea?
A.F.: Cred ca cei care sunt implicati in aspecte de mediu se concentreaza pe organizarea de traininguri si activitati vocationale legate de mediu, precum module de predare folosite pentru cresterea constientizarii importantei problemelor de mediu sau trainiguri vocationale privind energia regenerabila.
Rep: Sunt trainigurile suficiente pentru a avea succes?
A.F.: Cred ca multe proiecte au idei bune si clare despre ceea ce pot realiza. Unele ating un grup mic de persoane, de la 60 la 200 de persoane, dar daca acestea chiar implementeaza ceea ce-si propun, inseamna ca devin mici parti ale unei strategii si nu cred ca ar trebui disconsiderate, sunt foarte importante.
Rep: Care dinte proiectele evaluate v-a entuziasmat cel mai mult?
A.F.: In munca pe care o prestez pentru minister, le vad pe cele mai rele, pentru ca ma trimit acolo unde au probleme, deci cele pe care pe care le-am evaluat nu sunt cele care imi plac. Dar cred ca este un proiect minunat pentru ca isi propune recuperarea in viata civila a persoanelor iesite din inchisoari, penitenciare, in special femei, si fac asta nu numai pur si simplu prin invatarea unor lucruri simple - cusutul sau utilizarea unui calculator, ci prin predarea unor cursuri despre dezvoltarea durabila si atentia fata de mediu. Cred ca este un caz perfect prin care poti sa combini aspectele sociale si cele de mediu.
Andrea Floria face parte din managementul fondurilor structurale europene in Italia inca din 1997, acoperind responsabilitati atat in activitati de asistenta tehnica la nivel national, cat si in organisme publice locale intermediare.
In 2004, el s-a alaturat departamentului de coordonare a fondurilor structurale din cadrul Ministerului de Economie, unde a lucrat pana in 2008. In aceasta perioada, dl. Floria a fost membru al delegatiilor italiene pentru negocierea perspectivei financiare pentru 2007 – 2013 a Comisiei Europene si a reglementarilor privind fondurile structurale. Incepand cu anul 2009, el indeplineste functia de expert principal monitorizare in cadrul proiectelor de asistenta tehnica pentru Autoritatea de Management a POS DRU.
Nota
Interviu realizat cu ocazia conferintei “Dezvoltare durabila si resurse umane', organizata la Brasov (15 octombrie 2010), in cadrul proiectului 'Parteneriat pentru dezvoltare durabila', co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2010 'Investeste in oameni!' initiat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu ActiveWatch si implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.
Articol semnat de comunitate durabila.ro
