Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar patru personalități de origine română figurează în palmaresul celor distinși cu Premiul Nobel. Este vorba de Ioan Moraru (1985, Pace), George Emil Palade (1974, Ştiinţă şi Medicină), Elie Wiesel (1986, Pace) și Herta Müller (2009, Literatură). Alții au fost pe punctul de a fi premiați cu această distincție, însă au ratat-o „la mustață”, unii din motive neverosimile. Printre aceștia se numără Nicolae Constantin Paulescu, Lucian Blaga, Victor Babeş, Henri Coandă și Ștefan Procopiu.
Ioan Moraru este singurul român care, în momentul decernării Premiului Nobel pe anul 1985, se afla pe teritoriul țării, fără să fi emigrat. Premiul pentru Pace i-a fost acordat împreună cu americanul Bernard Lown și rusul Mihail Kuzin, constituiți în organizația „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”. În timp ce americanul și rusul au fost ovaționați în țările lor pentru performanță, în România lui Ceaușescu, Ioan Moraru a rămas un anonim. Dictatorul însuși își dorise acest premiu…
Prezentat în enciclopediile lumii ca „om de știință american de origine română”, George Emil Palade a fost laureat al Premiului Nobel pentru știință și medicină în 1974. Este cunoscut ca specialist în domeniul biologiei celulare.
Elie Wiesel s-a născut ca cetățean român la Sighetu Marmației, în anul 1928. După ocuparea Ardealului de Nord, și-a continuat studiile la Debrecen și Oradea, de unde a fost exmatriculat de autoritățile maghiare, pentru că era evreu. La 16 mai 1944, a fost trimis în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau și Buchenwald. Supravieţuitor al Holocaustului, a ajuns scriitor, ziarist și filosof, fiind distins cu Premiul Nobel pentru pace în anul 1986.
Născută în Banat în anul 1953, Herta Müller a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2009. Enciclopediile o citează ca „autoare germană, născută în România”.
Dacă aceştia au avut norocul să le fie recunoscute meritele şi să fie recompensaţi cu cel mai prestigios premiu, alţii au fost ghinionişti. Poveştile lor le găsiţi în cartea Atât de aproape de Nobel și totuși... atât de departe. Românii care meritau Premiul Nobel", care apare pe piaţă cu jurnalul, începând de miercuri, 31 octombrie.
În 1956, profesorul Basil Munteanu și poeta Rosa del Conte au înaintat la Stockholm documentația pentu decernarea premiului lui Lucian Blaga. Tocmai când propunerea era să izbutească, lovitura a venit de la București: statul român nu și-a dat asentimentul pentru premierea poetului, socotit „burghez”.
Academicianul Ștefan Procopiu este cel care a calculat cu un an înaintea savantului Niels Bohr momentul magnetic al electronului, numit și „magnetonul”, ce avea să poarte numele Bohr-Procopiu. Premiul Nobel a fost acordat prietenului său danez pentru simplul motiv că mediile academice române nu s-au ocupat de formalități…
Iată ce mai puteţi citi: Ne vine să… turbăm de furie în cazul lui Victor Babeș, Paulescu și controversa descoperirii insulinei, Psihologia consonantistă vs. cibernetică, Ștefan Odobleja vs. Norbert Wiener, Aerodina lenticulară și alte invenții uluitoare ale genialului Henri Coandă, Spectrul de raze X al lui Horia Hulubei, Nicolae Vasilescu-Karpen și primul perpetuum mobile.
Citiţi motivele incredibile prin care aceşti români au ratat prestigiosul premiu în volumul "Atât de aproape de Nobel și totuși... atât de departe. Românii care meritau Premiul Nobel", care apare miercuri împreună cu Jurnalul, la preţul special de 14,9 lei.
