x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Născut cu "Îngerul" în cap...

0
Autor: Claudia Daboveanu 05 Mai 2009 - 00:00
Născut cu KARINA KNAPEK/EDITURA INTACT

O reverenţă făcută unui spaţiu fascinant: Brăila. Maestrul Fănuş Neagu vorbeşte despre ceea ce l-a făcut să scrie romanul "Îngerul a strigat".

Fănuş Neagu: Cum ai gândit dumneata acest interviu?
Jurnalul Naţional: (Privire mirată, surâs îndoielnic).

Cum l-ai organizat? Eu adun şi desfac, împrăştii şi iar adun lumea Brăilei într-o altă carte de-a mea. Sunt acolo câteva pagini pe care ţi le-aş da să le publici ca făcând parte din acest interviu. Vrei să le citeşti?

Da! (îmi întinde cartea "Scaunul singurătăţii", pe care o deschide la pagina 315, cu mici tăieturi şi adnotări scoase pe margine, cu pixul. Parcurg într-o clipită pasajele despre mirobolanta lume în care s-a născut Fănuş Neagu şi-mi dau seama că interviul aşa trebuia să înceapă). Perfect!

 

Aventură şi visători pe Strada Mare
" - Strada Regală era fără asemuire!
... Strada Regală era Brăila în spaţiu reductibil. Măreţia, virtutea, prejudecăţile, zelul isteric, beatitudinea, perseverenţa, focul vestalelor, energia dinamică şi aceea ostentativ latentă, în care se intercalau o disperare eroică şi un frison malaric. Începea lângă bariera Râmnicului, saluta cu distincţie Halele şi, mărginită de case cu două etaje, toate coapte de căldură - la parter prăvăliile, băncile, restaurantele, zarafii -, mergea să se verse în Piaţa latinităţii, dominată de statuia împăratului Traian şi de Turnul ceasului, dincolo de care se aşternea coborând Strada Portului, dominată de casele dulci ale pisicii negre, viciul miorlăind în năduşeala algelor din toate mările, Voracitatea, Demonii, apoi Majestatea Sa Portul, uriaşele depozite de mărfuri, Aurul, Aventura, Capitalul, Golanii, Jindul, şantanele, Cuţitul, Dunărea şi, peste Dunăre, Raiul bălţilor, pronunţie apăsată de mistere, inaccesibilă Excelenţei sale Prefectul, Primarul şi Bancherul, boltă vrednică de cinste şi respect, intrată în cântec, legendă şi mit. Intrată, în proporţii alarmante, şi în Apocalipsă. Domneau în ea pescarii, ţăranii din satele de pe grinduri, ciobanii în legănata transhumanţă, hoţii de cai. (...)
Pe Strada Mare se lăfăia Viitorul burghez;
Jos
în Port,
Visătorii păduchioşi.

Cu toţii meniţi deopotrivă urgiei de-a se scufunda, împreună cu secolele de aspiraţie, somn vătămător, revoltă, ură, speranţă, vin, pâine, scandal, profeţii smintite, cazuri stranii, locuri comune, proxeneţi, pleşcari, guşteri favorizaţi de soartă, evadaţi din puşcării, muncitori, băcani, hamali, misiţi, copii de alergătură, curve, profitori, moşieri, cârciumari, armatori, trei mii de căpitani de vas, barcaze, bărci, neam românesc amestecat cu greci, everei, armeni, italieni, turci, lipoveni, în cea mai sângeroasă clipă a istoriei, al doilea război mondial, din care să se arunce apoi, sfârtecaţi de glonţ şi descurajare, într-o revoluţie, ultimativă în intenţie, întâi confuză şi exterioară, tulbure în expresie - mistica eliberărilor! -, un pârjol patetic, dramatic, încercând transplantări străine, erori elaborate de alţii şi experienţe halucinante până să pătrundă în matca sa proprie, şi ea mereu frământată, rodind triumf, abuzuri, împotriviri, pentru ca nimic să nu mai fie în Brăila ireproşabil, dar nici flămând, ci totul în veşnică schimbare, nesfârşit vârtej, durere, apoteoză, ceas al dragostei alternând cu vituţile blestemelor sacre. (...)

Pe Strada Mare, vara, negustorii îşi scoteau mărfurile afară. Pe o mie de tejghele, o sută de mii de baticuri, şaluri, stofe, papuci, pantofi, cizmuliţe şi mai ales pânzeturi colorate. Toate la un loc închegau un miros nemaipomenit; s-a pierdut, nu mai e! Te pătrundea credinţa că stămburile alea îşi aleg în minte trupul pe care să-l îmbrace şi încearcă de o mie de ori o mie de mirosuri ca să-l găsească p-ăla de se potriveşte pe fiecare muiere. (...)


Pe Strada Mare se mâncau scrumbii albastre fripte în ţiplă, saramură în care plutesc cinşpe picături de ulei de măsline, saramură albastră cu ochi galbeni, nu există ceva mai bun pe lume. În vremea aia, când intrai pe Strada mare, Strada Mare te-ntreba: măi, dar tu ce crai mare eşti? Eu sunt hoher, verdugo, boia, călău neîmplinit şi poftesc untul pământului.

 


Dar tu, ăstălalt, cu mustaţa blondă, nas de vultur, sprinten, mlădios şi cu ochii ascunşi? Eu sunt cetăţeanu din comuna Filioara de Dunăre (minţea, era din altă parte), chemat în judecată la tribunalul din Vârşeţ, regatul Serbiei, acuzat că, împreună cu ungurul Andras Ferncz din Seghedin, am furat douăj de cai ai moşierului Zoran Jugastru. Ruzmanele mamii voastre de haimanale, luaţi ce vă trebuie şi plătiţi drept, altfel vă scurtez cărările.

Pe Strada Mare, orezul se vindea cu sacul, portocalele, fideaua, smochinele şi macaroanele cu lada, măslinele cu butoiul, icrele negre cu putinica sau cu găleata, vinul se bea cu vadra, berea curgea prin şanţuri, romul ardea atotcuprinzător în cazane rotunde, creşteau din el câte patru, câte şase, câte opt corbi beţi. Sute de grătare cu mititei, cârnaţi, fripturi, patruj de feluri de ardei iuţi şi zece de boia de ardei, murături, castraveţi, salată, muştar care-ţi spărgea cerul gurii şi movile de jumări de porc. Fripturile se serveau pe funduri de lemn, având la un capăt o scobitură în care se scurgea mustul, adunându-se cu mujdei, piper şi cimbru.

Înfigeai o jimblă-n jiu, c-aşa se chema minunea aia, şi te înjurai cu papagalii cocoţaţi pe firmele cârciumilor şi chemând muşterii: la noi găsiţi oricând un mertic de ovăz pentru cal, o sticlă de vin pentru călăreţ. Atârnau în galantare nisetri de o sută douăj de kilograme, zece mii de iepuri jupuiţi (toată lumea mânca tocană de iepure sau tocană de măruntaie de porc în sosuri dichisite), cinşpe mii de raţe şi cinşpe mii de gâşte sălbatice (toată lumea mânca raţe şi gâscă pe varză), iar măcelăria din colţul Regalei cu Griviţei punea duminica în vânzare carne de cămilă. Şapte capete de cămilă am mâncat într-o lună (o spune un personaj al romanului "Scaunul singurătăţii").

Eram în puterea vârstei, mistuiam bine, numai la gustarea de dimineaţă puteam să-nfulec douăj de grauri prăjiţi, împinşi pe gât cu vin brumat, oţelit în pivniţă de han sau de tavernă, lătrat cel puţin doi ani de duhurile rele. Pe Strada Regală găseai loterie, biliard, nebuni, petrecăreţi, puhoaie de mâncăcioşi, hoţi cu nemiluita şi târfe care coborau în port şi-şi puneau ibovnicii să cumpere tărgi cu peşte mic şi ele îl aruncau pescăruşilor: înfulecaţi cât vă place şi legănaţi cerul.

Unu născocise un perete de sticlă, atârna-n partea de sus o juma de porc, chelnerul apăsa pe nişte mânere şi vedeai cum se desfac bucăţi de carne şi de grăsime, se toacă şi se amestecă şi se adună într-un cârnat lung, care cădea în ceaunele cu ulei încins. Bănuiesc că era neamţ, fiincă-ţi sevea cârnatul numai cu varză călită. Pe Strada Regală nu erai niciodată pe marginea prăpastiei, la nevoie puteai să te salvezi agăţându-te de-o inimioară de turtă dulce."

 

Brăila, dragostea mea!
Romanul dumneavoastră "Îngerul a strigat" a apărut în 1968 şi a fost considerat de mulţi cartea anului. Aţi lucrat la el şapte ani. Cum a "crescut" romanul în acest răstimp?

Cred că m-am născut cu el în cap. Apoi, din copilărie, am început să devin o sumă de poveşti ascultate de la bătrâni, de la părinţi, de la bunici şi mai ales de la acei oameni năzdrăvani ai satului, între care îl trec la loc de frunte pe unchiul meu mai de departe. Îl chema Costache Andrei. Constantin pe el şi Costache pe taică-su. Lumea, ea a decis să-i spună Che Andrei şi el o saluta c-un pahar de vin.

 

Che Andrei, personajul "îngerului..."!

Da, a existat în carne şi oase, locuia gard în gard cu noi şi avusese o viaţă fabuloasă, în sensul că băuse numai ţuică până la 20 de ani, iar de la 20 de ani nu băuse decât vin. Până pe la 80 de ani, când s-a prăpădit, viaţa lui s-a petrecut în mare parte ca într-o poveste năzdrăvană, neverosimilă. Căzut prizonier în războiul balcanic, fusese cărat prin toate oraşele jalnice ale Bulgariei; bulgarii l-au vândut turcilor, care l-au dus la Istanbul, iar de-acolo, tot printr-o miraculoasă întâmplare, ajunsese la Ierusalim, dus cu forţa.

Îl priveam uluit când o lua la ureche şi se pornea să-mi descrie peisajele Orientului... Cred că pe multe le şi născocea... Fusese ştergătorul de praf a 2.000 de căpăţâni dintr-un muzeu. Nu găsise niciodată o bucată de creier, mi-a spus. De unde şi convingerea lui că trei sferturi din omenire nu posedă nici urmă de creier.

 

Capete retezate în război?

Nu, cred că era un muzeu de anatomie sau aşa ceva... Toată această zonă a romanului, în care personajul se mişcă, este zona Brăilei şi a bălţilor Brăilei, este spaţiul căruia înainte i-a cules mierea cu multă delicateţe Panait Istrati... Eu aş fixa norocul meu în următoarea formulă: după ce Bărăganul a fost străbătut şi cântat de Odobescu, parţial şi de Alecsandri, apoi de Duiliu Zamfirescu, el a căpătat o aură specială, intrând şi în atenţia marelui prozator şi poet Vasile Voiculescu, care s-a lăsat, doldora de cântece nemuritoare, şi spre câmpiile Brăilei...

Viaţa a făcut ca acest Bărăgan să fie dat pradă urmaşilor. Partea dinspre Borcea o împărăteşte Ştefan Bănulescu. Cea dinspre Urziceni - Constantin Ţoiu. Apoi, osul cel plin de măduvă mi-a revenit - miazănoaptea Bărăganului şi Brăila... Brăila pe mine m-a fascinat mereu - eu sunt de la ţară - şi cred că prima întâlnire cu acest oraş a plantat în mine o dragoste mistuitoare. Oborul, Halele, portul, cartierul Karakioi, Brăiliţa - o cunună de legende.

Apoi, Strada Mare, despre care v-am dat să citiţi, mi-a chemat paşii necontenit. Un negustor avea acolo o prăvălie cu rochii de mireasă şi eu eram convins că pe proprietar îl cheamă Domnul Mireasa. Ani de zile l-am salutat cu "Domnul Mireasa"... Brăila a fost un oraş fabulos, mai ales între cele două războaie, când comerţul era dominat de grâul de la Dunăre, grecii stăpâneau morile Violatos şi Zangopol, celebre în epocă; un armator, Embirikos, avea 99 de vapoare pe mările lumii - de la 100 în sus creşteau năpraznic impozitele.

Mai târziu am aflat că Palatul Artelor din Brăila e făcut de acest Embirikos, care a avut un fiu poet, excelent poet, născut la Brăila, mort la Atena. Ca toţi grecii care acumulau averi în România, şi Embirikos, murind, şi-a lăsat averile Insulelor Ciclade, drept pentru care cei din Brăila l-au trântit în subsolul Bisericii Greceşti, n-au dat voie să fie înmormântat vreme de o lună, întrucât nu lăsase oraşului Brăila decât 20.000 de lei, din care s-a construit un wc public. Există şi acum...

 

"Brăila pe mine m-a fascinat mereu - eu sunt de la ţară - şi cred că prima întâlnire cu acest oraş a plantat în mine o dragoste mistuitoare"

"Cred că m-am născut cu romanul «Îngerul a strigat» în cap. Apoi, din copilărie, am început să devin o sumă de poveşti ascultate de la bătrâni, de la părinţi, de la bunici"

"Între acei oameni năzdrăvani ai satului îl trec la loc de frunte pe unchiul meu mai de departe. Îl chema Costache Andrei. Constantin pe el şi Costache pe taică-su. Lumea, ea a decis să-i spună Che Andrei şi el o saluta c-un pahar de vin"
Fănuş Neagu, scriitor

 

Va urma
Citiţi mâine partea a doua a interviului cu Fănuş Neagu. O poveste care n-a fost poveste despre "Îngerul a strigat", cartea anului 1968.

Citeşte mai multe despre:   Braila,   strada,   fănuş neagu,   biblioteca pentru toţi,   strada mare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid

Porțile Cartierului Creativ din Bucureşti s-au deschis la Madrid
Galerie Foto Bucureștiul este oraș invitat în cadrul ediției de anul acesta a Madrid Design Festival, eveniment care situează capitala Spaniei pe harta celor mai importante festivaluri europene de profil. Participarea...

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri

Miercuri, 20 februarie, exclusiv cu Jurnalul: cum era să fie împușcat Ceaușescu în vizită la un CAP sau povestea asasinării a trei prim-miniştri
România nu a fost scutită de atentate teroriste. Sute de politicieni, inclusiv trei prim-miniștri, au fost asasinaţi, iar Ceauşescu era cât pe ce să fie omorât pe când vizita un CAP. Atentatorii au fost...

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului

Top 10 cărți de neratat în prima parte a anului
Editurile au început anul în forță și le-au pregătit fanilor multe surprize. Anul 2019 se anunță unul bogat în apariții literare pentru toate gusturile. De la cărți educative pentru copii, la romane de...

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică

„Loving the wind”, „love in the wind” sau cum să iubești prin muzică
Galerie Foto Marți, 19 februarie, la Ateneul Român, în Sala mică este programat un recital special și interesant. În luna februarie, lună a anului care celebrează iubirea, ce poate fi mai nimerit decât un recital romantic?...

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere

Doinița Oancea, dublu majorat serbat printr-o triplă petrecere
Galerie Foto Doinița Oancea, actrița care o interpretează pe Tanța în “Fructul Oprit” de la Antena 1, și-a sărbătorit recent aniversarea printr-o triplă petrecere.  Urările au început încă de la miezul nopții,...

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului

Goran Bregovic concertează pe 2 aprilie, la Sala Palatului
Goran Bregovic revine la Sala Palatului, pe 2 aprilie, pentru un show în premieră, în care va cânta alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase...

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii

Povestea secretă a războiului lui Putin contra Americii
Cum a fost posibil ca un guvern străin să se infiltreze în procesul politic american și să câștige influență la Washington?  Este una dintre cele mai dificile întrebări, la care încearcă să răspundă...

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Brâncuşi, omagiat la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Galerie Foto Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită marţi, 19 februarie 2019, de la orele 18.00, la evenimentul ZIUA BRÂNCUȘI LA CASA ARTELOR „DINU LIPATTI”, organizat ca omagiu pentru...

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube

Cine este Ester Peony, câștigătoarea Eurovision România. O româncă crescută la Montreal care s-a lansat cu cover-uri postate pe Youtube
Ester Peony a câștigat Eurovision România 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă. Ester Peony cu piesa „On a Sunday” (6...

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019

Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019
Video Ester Peony va reprezenta România la Eurovision 2019, cu piesa "On a Sunday", ea fiind aleasă în urma Selecţiei Naţionale, ce a avut loc duminică, la Sala Polivalentă.   Cea care a deschis show-ul...

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere

Berlinală 2019: Câştigătorul premiului Ursul de Aur susţine că ''Synonyms'' i-a produs o nesfârşită plăcere, dar şi durere
Regizorul israelian Nadav Lapid a declarat că producţia lungmetrajului său ''Synonyms'', recompensat cu Ursul de Aur la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, i-a oferit...

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele

Doliu în teatrul românesc! A murit o cunoscută actriță. Era faimoasă pentru rolurile în teatru și în telenovele
Galerie Foto Maria Teslaru a murit! Actrița s-a stins din viață în cursul zilei de sâmbătă, 16 februarie. la vârsta de 63 de ani. Aceasta a devenit faimoasă odată cu rolurile în teatru și film. Familia o va urma pe...

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică

Piesa ce va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică
Piesa care va reprezenta România la Eurovision 2019 va fi votată duminică, în urma show-ului Selecţiei Naţionale de la Sala Polivalentă din Capitală, spectacol ce va cuprinde şi un recital al artistei...

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani

Actorul elveţian Bruno Ganz, care l-a interpretat pe Hitler în "Der Untergang", a murit la 77 de ani
Actorul elveţian Bruno Ganz, cunoscut din rolul lui Adolf Hitler în controversatul film german "Der Untergang/Ultimele zile ale lui Hitler", a murit sâmbătă la 77 de ani în oraşul său natal Zurich, a informat...

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel

Berlinală 2019 - ''Monştri.'', în regia lui Marius Olteanu, câştigă premiul oferit de cititorii Tagesspiegel
Galerie Foto Lungmetrajul "Monştri.", în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers' Jury...
Serviciul de email marketing furnizat de