x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nichita Stănescu ar fi împlinit 85 de ani

0
30 Mar 2018 - 14:10
Nichita Stănescu ar fi împlinit 85 de ani

Poetul Nichita Stănescu s-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti. Tatăl său, Nicolae Stănescu, era comerciant, iar mama, Tatiana (n. Cereaciukin), provenea dintr-o familie nobilă rusească refugiată în România în 1917, potrivit ''Dicţionarului scriitorilor români'' (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu; Editura Albatros, Bucureşti, 2002). 

Nichita Stănescu a urmat cursurile şcolii primare, între 1940 şi 1944, la Ploieşti (primele două clase) şi, după evacuarea oraşului din cauza războiului, la Buşteni şi, în refugiu, la Vălenii de Munte, iar apoi, între 1944 şi 1952, cursurile Liceului ''Sf. Petru şi Pavel'' din Ploieşti (numit ulterior Liceul ''I.L. Caragiale''). 

Între 1952-1957 urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Îi are ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, iar printre colegi pe Matei Călinescu şi pe Eugen Simion, care îi fusese şi coleg de liceu, se arată în ''Dicţionarul general al literaturii române'', apărut sub egida Academiei Române, la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

A fost corector, în perioada 1957-1960, apoi redactor, până în 1968, la revista ''Gazeta literară'', în 1969 a fost numit redactor-şef adjunct la revista ''Luceafărul'', iar între anii 1970-1973 a fost redactor-şef adjunct la revista ''România literară''. Avea să colaboreze, ulterior, şi la alte reviste: ''Viaţa românească'', ''Orizont'', ''Argeş'', ''România literară''. 

Nichita Stănescu a debutat în revista ''Tribuna'', la 17 martie 1957, cu poeziile ''Au fost oameni mulţi...'', ''La lemne, Pământ!'', sub titlul generic ''1907''. Versurile fuseseră recomandate de Dumitru Micu, asistent universitar şi critic literar. La 21 martie 1957 Nichita Stănescu reuşeşte să publice poemul ''1907'' în ''Gazeta literară'', condusă atunci de Zaharia Stancu. Debutează editorial în 1959, în volumul colectiv ''Sub semnul revoluţiei: 30 de tineri poeţi'', cu o prefaţă de Mihai Gafiţa, iar individual cu ''Sensul iubirii'', carte apărută în 1960, ''primită bine de criticii tineri, care au sentimentul că se întoarce o pagină nouă în poezia românească'' (''Dicţionarul general al literaturii române''). 

Au urmat volumele: ''O viziune a sentimentelor'' (1964), ''Dreptul la timp'' (1965), ''11 elegii'' (1966), ''Roşu vertical'' (1967), ''Oul şi sfera'' (1967), ''Alfa'' (1967), ''Laus Ptolemaei'' (1968), ''Necuvintele'' (1969), ''Un pământ numit România'' (1969), ''În dulcele stil clasic'' (1970), ''Poezii'' (antologie, 1970), ''Belgradul în cinci prieteni'' (1972), ''Măreţia frigului'' (1972), ''Clar de inimă'' (antologie, 1973), ''Starea poeziei'' (1975), ''Epica Magna'' (1978), ''Operele imperfecte'' (1979), ''Noduri şi semne'' (1982), ''Oase plângând'' (1982). Dintre celelalte volume ale lui Nichita Stănescu mai amintim: ''Cartea de recitire'' (volum de proză şi evocări, 1972), ''Respirări'' (culegere de publicistică şi proză eseistică, 1982). 

În anul 1982 îi dictează lui Aurelian Titu Dumitrescu paginile care vor alcătui volumul ''Antimetafizica'' (apărut postum, în 1985). În iunie 1983 încheie volumul de versuri intitulat ''Scrisori'' (titlul iniţial ''Scrisori către Utopia''), cuprinzând douăzeci şi unu de poeme-scrisori, o închidere simbolică a cercului deschis cu ''11 elegii''. Câteva fuseseră publicate, în primăvară, în ''România literară'' şi în ''Luceafărul'', după cum se aminteşte în ''Dicţionarul general al literaturii române''. 

''Debutând într-o istorie dominată de un regim politic totalitar, Nichita Stănescu a reuşit să îşi impună, în cele din urmă, temele şi stilul, fugind de schemele poeziei ''angajate''. A făcut câteva concesii la debut, pentru a-şi vedea poemele tipărite. Personalitate puternică, s-a impus repede ca şef al generaţiei '60 şi a reuşit să tragă după el un număr mare de scriitori tineri care, în două decenii, au schimbat faţa literaturii române. A recuperat modelele modernităţii, reprimate de ideologii realismului socialist, le-a reformulat şi le-a introdus într-o nouă sinteză lirică. Nu a fost singurul care a făcut această operaţie de reabilitare a modernităţii, dar este cel care dă un sens programatic şi strălucitor acestui fenomen'' (''Dicţionarul general al literaturii române''). 

În martie 1965 este ales membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Pasionat de numismatică, s-a înscris, în 1975, în Societatea de Numismatică din România. 

Pentru creaţiile sale a obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul ''O viziune a sentimentelor'' (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ''Necuvintele'' (1970), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ''Cartea de recitire'' (1973), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul ''Starea poeziei'' (1976), Premiul ''Mihai Eminescu'' al Academiei Române pentru ''Epica magna'' (1980). 

În 1975 i se acordă Premiul Internaţional ''Gottfried von Herder'', diploma fiindu-i înmânată în mai 1976. În 1979 este nominalizat de Academia Suedeză pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Odysseas Elytis, Max Frisch, Jorge Luis Borges, Leopold Sedar Senghor (laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis). (''Dicţionarul general al literaturii române'') 

În 1981 a fost distins cu Medalia ''Meritul Cultural'', clasa a II-a, iar în 1982 i-a fost acordat Marele Premiu ''Cununa de Aur'' în cadrul festivalului ''Serile de Poezie de la Struga'' (Iugoslavia). 

Grav bolnav, s-a stins din viaţă la 13 decembrie 1983, la Bucureşti. A fost înmormântat la Cimitirul Belu. 

La 3 iulie 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. 

O ediţie selectivă ''Ordinea Cuvintelor'', cu o prefaţă şi o cronologie semnate de criticul literar Alexandru Condeescu, a apărut la Editura Cartea Românească în anul 1985. În 1999, respectiv 2000, au apărut la Editura Humanitas două volume ''Nichita Stănescu. Opera Poetică'', ediţie îngrijită de Alexandru Condeescu. De asemenea, Editura Univers Enciclopedic a editat, sub egida Academiei Române, o amplă ediţie critică în cinci volume (poezie şi proză) a operelor lui Nichita Stănescu (2002-2005). 

La 28 martie 2005 Editura Muzeul Literaturii Române a lansat două volume Nichita Stănescu - ''Opera Magna'', primele două volume din ediţia integrală, cronologică, îngrijită de criticul literar Alexandru Condeescu. ''Fiecare carte a lui Nichita Stănescu a însemnat în viaţa deceniilor şapte şi opt un eveniment, în jurul lor dându-se o adevărată ''bătălie a (neo)modernităţii''. Câteva au devenit şi date de referinţă în istoria literaturii române postbelice. Prima este apariţia, în 1960, a volumului ''Sensul iubirii''. Ea marchează editorial începutul ''dezgheţului dogmatic''. Trecuseră trei ani de la debutul absolut al autorului şi patru ani de la moartea lui Nicolae Labiş. Sunt anii unei lente consolidări a poziţiilor greu cucerite de avangarda mişcării de recuperare a marii poezii româneşti.(...)'', arată Alexandru Condeescu în studiul introductiv la volumul ''Nichita Stănescu. Opera Magna'' (vol I, 1953-1965, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2004). 

''În jurul operei şi personalităţii lui Nichita Stănescu s-au creat mituri şi s-au dat bătălii. Poet de anvergură europeană, poate cel mai de seamă din vremea vieţii sale, active literar mai bine de un sfert din veacul trecut, el a dat tiparului într-un interval relativ scurt de timp (din primăvara lui 1957 până in iarna lui 1983) o operă care a marcat hotărâtor traiectoria literaturii române postbelice. Autor a 16 volume de versuri, patru antologii de autor, două culegeri de eseuri şi proză poematică şi al multor altor texte şi poezii publicate în periodice ori risipite pe la prieteni, Nichita Stănescu a scris de-a lungul timpului o singură şi unică Mare Carte pe care ar fi vrut-o cât mai <>: Cronica în poeme a propriei sale existenţe. Asumată ca destin, viaţa sa va fi <> prin actul poetic, într-o perpetuă tensiune între <<întâmplările exaltate>> liric, <> existenţiale şi căutarea sensurilor lor'', mai arată criticul literar Alexandru Condeescu. AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   nichita stanescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Concursul Internațional de Literatură “Martha Bibescu” și-a desemnat laureații

Concursul Internațional de Literatură “Martha Bibescu” și-a desemnat laureații
Prima ediție a Concursului Internațional de Literatură “Martha Bibescu” s-a încheiat. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Pro Valores și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, cu sprijinul. Un...

România la cea de-a III-a ediție a proiectului “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”

România la cea de-a III-a ediție a proiectului  “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”
Joi, 9 iulie 2020, ora 13:00, în cadrul proiectului Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei (Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani) –...

Psihoterapia online.Teorie și practică

Psihoterapia online.Teorie și practică
Editura Trei și Cărturești vă așteaptă online, joi, 9 iulie, ora 19.00, la evenimentul de lansare a cărții Psihoterapia online. Teorie și practică  - coordonatorii...

Miercuri, 8 iulie, caută la chioşcuri Jurnalul şi o carte de referinţă a literaturii române: "Ciuleandra", de Liviu Rebreanu

Miercuri, 8 iulie, caută la chioşcuri Jurnalul şi o carte de referinţă a literaturii române: "Ciuleandra", de Liviu Rebreanu
Jurnalul îţi aduce miercuri, 8 iulie, o carte cu desfaşurare dură, un roman analitic, orăşenesc, psihologic. Povestea lui Puiu Faranga, odrasla unui boier de viță veche, care se naște cu instincte criminale şi...

Cea mai bună licitație de Artă Contemporană Românească a anului

Cea mai bună licitație de  Artă Contemporană Românească a anului
Galerie Foto În centrul Bucureștiului, ieri seară, joi, 2 iulie, a avut loc cea mai bună licitație de artă contemporană românească a anului, care a înregistrat vânzări totale de aproximativ 400.000 de euro (cca. 2...

Muzeul Național Cotroceni promovează educația prin experimentarea directă a patrimoniului muzeal

Muzeul Național Cotroceni promovează educația prin experimentarea directă a patrimoniului muzeal
Muzeul Național Cotroceni organizează în perioada 6 - 31 iulie 2020, atelierele de artă și muzeologie din cadrul Cotroceni Summer School, un proiect desfășurat în parteneriat cu Policy Center for Roma and M...

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”

Teatrul Ion Creangă organizează stagiunea estivală  „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”
Galerie Foto Cele mai frumoase povești revin în programul văraTIC al Teatrului Ion Creangă! În perioada 11 iulie – 27 septembrie 2020, Primăria Municipiului București prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB,...

S-a deschis Grădina cu Filme – Cinema & More: film românesc, documentare despre mari coregrafi, muzicieni sau creatori de modă, concerte, teatru, spectacolede improvizație și dezbateri, într-un program special în aer liber

S-a deschis Grădina cu Filme – Cinema & More: film românesc, documentare despre mari coregrafi, muzicieni sau creatori de modă, concerte, teatru, spectacolede improvizație și dezbateri, într-un program special în aer liber
Galerie Foto Grădina cu Filme – Cinema & More (Piața Lahovari, Nr.7), unul dintre cele mai cool spații culturale urbane din centrul Bucureștiului, își așteaptă publicul cu un program care cuprinde un mix de film, muzic

Muzeul Luvru s-a redeschis. 70% din colecții vor fi disponibile vizitatorilor

Muzeul Luvru s-a redeschis. 70% din colecții vor fi disponibile vizitatorilor
Muzeul Luvru din Paris s-a redeschis astăzi, după după trei luni şi jumătate, cu respectarea unor măsuri de protecție sanitară pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, transmite AFP. Pierderile pr...

Gala Premiilor UNITER 2020 – ediția a XXVIII-a

Gala Premiilor UNITER 2020 – ediția a XXVIII-a
Galerie Foto Având în vedere situația excepțională pe care o traversează în această perioadă toate sectoarele societății, Uniunea Teatrală din România a fost nevoită să reconsidere organizarea Galei Premiilor UNITER 20...

Apariții editoriale la RAO

Apariții editoriale la RAO
Galerie Foto Iepurele și Ursoaica de Julian Gough Năravuri iepurești este o poveste ce face parte din seria Iepurele și Ursoaica și se adresează copiilor cu vârsta 7-10 ani. Ei află că Ursoaica se trezește mai devrem...

Râzi în hohote! Jurnalul îți oferă azi volumul 11 al Enciclopediei umorului de buzunar: UMORUL ȘI AMORUL ÎN CUPLU

Râzi în hohote! Jurnalul îți oferă azi volumul 11 al Enciclopediei umorului de buzunar: UMORUL ȘI AMORUL ÎN CUPLU
Unde s-ar putea naște cele mai tari glume sau cele mai hilare situații dacă nu în cuplu? Soții și nevestele, amanții și amantele, iubiții și partenerele lor sunt personajele acestor bancuri care te vor face...

Icoane din vremea lui Mihai Viteazul și  Matei Basarab, scoase la vânzare

Icoane din vremea lui Mihai Viteazul și   Matei Basarab, scoase la vânzare
Galerie Foto Licitația de Valori Tradiționale, inclusiv colecția de icoane pe sticlă Cecilia Cuțescu-Storck Joi, 9 iulie 2020, ora 19:30 Online Only   „Sângele apă nu se face”, întrucât credința a...

Proiecții de filme peruane în aer liber, la Institutul Cervantes din București

Proiecții de filme peruane în aer liber, la Institutul Cervantes din București
După luni întregi de proiecte desfășurate exclusive online, în iulie, Institutul Cervantes din București, în parteneriat și prin amabilitatea Ambasadei Republicii Peru la București, cu sprijinul Hotel...

Românca Anita Hartig, în stagiunea online la Metropolitan Opera

Românca Anita Hartig, în stagiunea online la Metropolitan Opera
Vineri seara , o nouă întâlnire cu Anita Hartig, interpreta Mihaelei în opera Carmen la Metropolitan Opera. Celebra scenă muzicală din New York derulează un program în care difuzează online...
Serviciul de email marketing furnizat de