Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De miercuri, Jurnalul îţi aduce o nouă colecţie de poveşti captivante, care îi are în prim-plan pe marii domnitori, regi sau conducători ai românilor. Pe lângă deja ştiutele fapte de arme, aflate la ora de istorie, din colecţia "Iubiri şi intrigi la palat" veţi descoperi lucruri nemaispuse şi neînvăţate, adunate din diferite surse, cu trudă, de autorul Dan Silviu Boerescu.
Vedeţi cum, la vreme de noapte, domnitorii făceau prăpăd nu doar în taberele turcilor, ci și în iatacele boieroaicelor și neguțătoreselor luate cu asalt cu egală înverșunare. Primul volum, "Şi principii se îndrăgostesc câteodată... Poveşti de dragoste din Carpaţi până la Viena", poate fi cumpărat începând de miercuri, 20 decembrie, împreună cu Jurnalul, de la punctele de difuzare a presei.
Mihai Viteazul o seduce pe nevasta lui Sigismund Bathory
Una dintre amantele celebre ale lui Mihai Viteazul a fost Maria Cristina, soţia lui Sigismund Bathory şi verişoara lui Rudolf al II-lea, rege al Boemiei şi Ungariei. Nu se ştie exact în ce condiţii Maria Cristina a auzit prima dată de Mihai Viteazul, însă cert este că, în 1595, domnitorul român i-a trimis, ca dar de nuntă, “opt bucăţi de brocart cu fir de aur”. Nu a fost un simplu gest protocolar. Cei doi s-au întâlnit anul următor, atunci când domnitorul român a ajuns la curtea lui Sigismund, ca să-l convingă pe acesta să continue lupta împotriva otomanilor. Frumoasă, dar nefericită, cu influenţă totuşi şi cu acces la informaţii ce vizau şi soarta Ţării Româneşti, Maria Cristina a fost cucerită de farmecul domnitorului, cu atât mai mult cu cât acesta îi inspira mare încredere, după cum i s-a destăinuit verişorului său, împăratul Rudolf al II-lea. Conform relatărilor istorice, Cristina i-ar fi servit lui Mihai Viteazul şi ca spioană.
Terorizată şi exilată la Castelul din Chioar de către desfrânatul ei soţ, divorţată la 25 de ani, alungată apoi de la conducerea Principatului, după abdicarea lui Sigismund, de către Andrei Bathory, noul stăpân al Transilvaniei, care, în plus, o şi peţea în mod insistent, Maria Cristina s-a refugiat la Curtea din Praga. Acolo, şi-a pus speranţele în Mihai Viteazul, despre care se spune că l-ar fi ucis pe Andrei Bathory din dragoste pentru ea.
Iancu de Hunedoara - fiul nelegitim al unui celebru rege maghiar?
A fost Iancu fiul nelegitim al regelui Ungariei? O legendă spune că regele Sigismund de Luxemburg, aflat în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, care spăla rufe în albia unui râu și căreia, la despărţire, i-a dăruit un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Acest copil ar fi fost Ioan (Iancu) de Hunedoara. Mai târziu fata s-a căsătorit cu un nobil de prin partea locului. "Odată, la o vânătoare, un corb ispitit de strălucirea inelului cu care se juca micul Ioan, cum fusese numit copilul, i-l fură şi zbură cu el pe craca unui copac. Tatăl vitreg, atras de ţipetele băiatului, săgeta corbul şi salvă inelul preţios pentru viitorul familiei. Astfel se putu prezenta tânărul Ioan, mai târziu, la curtea regală, unde fu recunoscut mulţumită inelului, luat sub protecţia regelui şi dăruit cu moşii întinse….”
Elisabeta Bathory s-a scăldat în sângele a 650 de virgine
Familia Báthory, care avea reşedinţa principală la Alba Iulia şi proprietăţi la Cluj, a jucat un rol esenţial în istoria medievală târzie a Regatului Ungariei şi a Principatului Transilvaniei. Însă două dintre membrele aceteia, Elisabeta şi verişoara ei, Anna Báthory, au devenit unele dintre cel mai mari criminale din istoria lumii, având predilecţia de a face baie în sânge de fecioară. Despre contesa Elisabeta Báthory s-a afirmat în repetate rânduri că este întruchiparea variantei feminine a Contelui Dracula, fiind însetată de sânge şi urmărind cum tinere fecioare se sting sub privirile sale. Elisabeta era obsedată de mitul frumuseții eterne. A ucis sute de fecioare (peste 650 după unele surse!) pentru a se îmbăia în sângele lor, considerat elixir al tinereții veșnice.
Elisabeta a fost logodită cu Ferenc Nadasdy, la vârsta de 11 ani, conform unui acord politic între cercurile aristocrației. O traumă din pre-adolescență o va marca toată viața pe viitoarea asasină. La vârsta de 13 ani, Elisabeta a rămas însărcinată cu László Bende, un funcționar de la castelul Sárvár. Mutată la un alt castel, ea a născut în 1574 o fiică pe nume Anastasia Báthory. Ferenc s-a asigurat că fiica va rămâne un secret și a acceptat să se căsătorească cu Elisabeta pe 8 mai 1575. După căsătorie, Elisabeta s-a mutat la castelul Sárvár, unde și-a petrecut timpul mai mult singură în timp ce soțul ei era la Viena.
A avut mulți copii și cele nouă sarcini (cea „secretă” din copilărie și cele din timpul căsătoriei) vor fi lăsat destule urme pe trupul acestei femei nobile și frumoase, care - confruntată cu spectrul îmbătrânirii - va intra într-o mare panică, care va declanșa incredibilul șir de atrocități. Potrivit mărturiilor, multe dintre victimele contesei au fost fete adolescente ale țăranilor locali, care au fost atrase la castel, promițându-li-se slujbe bine plătite. Mai târziu, Elisabeta începuse să omoare fiicele din mica nobilime care fuseseră trimise de părinții lor pentru a învața eticheta curții. Conform mărturiilor, au avut loc și răpiri. Atrocitățile descrise de martori includeau bătăile grave, arsurile, mutilările mâinilor, mușcarea cărnii de pe față, mâini și alte părți ale corpului, înghețarea sau moartea prin înfometare.
Domnița ucisă în Castelul Corvinilor: acuzată de infidelitate, a primit o pedeapsă uluitoare
Castelul Corvinilor din Hunedoara este un loc al legendelor cu final tragic. Se spune că aici ar fi fost întemniţat Vlad Ţepeş, că în catacombele sale şi-au pierdut viaţa numeroşi prizonieri sau că turcii care au săpat în stâncă fântâna din curtea monumentului au sfârşit decapitaţi. Şirul legendelor macabre ale Castelului Corvinilor s-a întins pe mai multe secole, însă una dintre ele, cea a uciderii domniţei Ana (Barbara) Török a fost confirmată de documentele vremii.
Cea mai înfricoşătoare poveste adevărată din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitării domniţei Ana (Barbara) Török, de către soţul ei, nobilul Ioan Török, cel care a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI. Familia Török a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI, după ce a primit cetatea, prin donaţie, de la regele Ioan Szapolyai al Ungariei. Legenda spune că Ioan Török, unul dintre proprietarii castelului şi-a condamnat soţia la moarte, pentru adulter.
Barbara (Ana) era soţia lui Ioan Török, un nobil curajos care avea în proprietate şi Castelul Corvinilor. Foarte gelos, acesta avea grija să-i amintească frumoasei Barbara ca nu cumva sa îi treacă prin minte să-l înşele, căci nu va avea milă de ea. Cu toată atenţia şi grija pe care o avea Barbara, odată s-a întâmplat ca sărmana să rămână blocată în camera ei şi a fost nevoită să cheme fierarul. Atât i-a trebuit spionului care era lăsat de Török s-o urmărească, pentru că atunci când acesta s-a întors acasă, i-a spus cele întâmplate. Török supărat cumplit, a poruncit ca soţia sa să fie scoasă şi legată de un stâlp pentru a o pedepsi. Degeaba plângea frumoasa Barbara, degeaba încerca sărmana să-i explice soţului cele întâmplate, căci acesta având mintea întunecată de gelozie, a ordonat executarea Barbarei prin baterea unui piron în cap. A murit ucisă în chinuri groaznice, în curtea Castelului Corvinilor.
Iată ce mai poţi citi în volumul "Şi principii se îndrăgostesc câteodată... Poveşti de dragoste din Carpaţi până la Viena": Iubirile nefericite ale lui Matei Corvin, Vlad Țepeș și obsesia pentru săsoaice blonde cu ochi albaștri, Blestemul ultimei Prințese din familia Huniazilor, Surorile pătimașe de la Curtea din Alba Iulia, Rudolf al II-lea: Împăratul alchimist a dorit-o pe Florica, dar a fost "castrat” de mamă, Anna Bathory - "târfa însângerată a Diavolului”. Cartea lui Dan-Silviu Boerescu, editată de Integral, este disponibilă de miercuri, 20 decembrie, la standurile de difuzare a presei împreună cu Jurnalul, la prețul promoțional de 14,9 lei.
