x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pagini de satiră, pamflet şi adieri de poem

0
Autor: Clara Margineanu 02 Oct 2011 - 21:00
Pagini de satiră, pamflet  şi adieri de poem

Ion N. Theodorescu a debutat la 16 ani, cu o poezie suparata, in care contesta virulent autoritatea paterna. Ruptura de atunci, dintre el si tatal sau, s-a manifestat si prin adoptarea pseudonimului care avea sa il consacre definitiv, Tudor Arghezi. Tanarul poet de atunci a cautat sprijin si protectie spirituala in cenaculul 'Sburatorul' condus de Alexandru Macedonski, in figura caruia Arghezi proiecta o posibila figura paterna. S-a produs insa si despar­ti­rea intre elev si maestru. Dualitatea din fiinta sa, alternanta iubire-ura care ii macina fiinta il vor duce pana la urma pe Tudor Arghezi la cautarea fierbinte a divinitatii. Biografia sa consemneaza ca in 1899 s-a retras la Manastirea Cernica, a fost ieromonah si mai tarziu diacon la Mitropolie, intre anii 1900 si 1905. Cautarile sale impatimite intru divinitate s-au concretizat iata, in viata, prin monahism, iar in literatura, prin ,,Psalmi'.

Arghezi a ramas in aceeasi masura, poetul credintei, dar si al indoielii, care scrie intr-un poem, adresandu-i-se lui Dumnezeu: 'Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti'. Literatura sa in care cauta cu ardoare divinitatea dezvaluie o cumplita lupta interioara, vrea sa creada, are momente de indoiala, este pana la urma, torturat de incertitudini. 'ªi te slujesc, dar Doamne, pana cand?', intreaba cu impietate. Atunci cand credinta sa e oscilanta, cere probe concrete: 'In rostul meu tu m-ai lasat uitarii/ ªi ma muncesc din radacini si sanger/ Trimite, Doamne, semnul departarii,/ Din cand in cand, cate un pui de inger'. Dar declaratia de dragoste cutremu­ratoare ia forma memorabila a strofei: 'Singuri, acum, in marea ta poveste/ Raman cu tine sa ma mai masor/ Fara sa vreau sa ies biruitor/ Vreau sa te pipai si sa urlu ESTE!'.

In 1905 s-a retras din manastire. S-a nascut fiul sau, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar). In acelasi an pleaca intr-o calatorie de studii, in Elvetia. Ramane aici pana in 1910, urmand o scoala de meserii si lucrand in atelier 'dinti de aur, inele, capace de ceasornice'. Dupa revenirea in Romania isi reia preocuparile literare, publicand constant in presa versuri, pamflete, polemici, cronici dramatice si plastice. A fost apoi casatorit cu Paraschiva Burda, mama celor doi copii ai lui Arghezi, Mitzura si Barutu.

Adevarata sa consacrare literara se intampla in 1927, cand i se incredinteaza 'Premiul Societatii Scriitorilor Romani' pentru volumul 'Cuvinte potrivite'. Daca pana atunci poezia lui Arghezi era cunoscuta mai mult in medii restranse, din acel moment s-a bucurat de o binemeritata faima literara, din care nu au lipsit controversele. S-a vazut in el un sef de scoala, un temerar deschizator de drumuri. Aceasta era parerea lui Macedonski si a lui Gala Galaction. O parte a criticii conservatoare insa l-a acuzat pentru libertatile de limbaj si i-au aplicat eticheta de 'poetica marunta si manufacturiera'. In orice caz, cainii au latrat si caravana a trecut lasand in urma definitiv, versuri de o inegalabila frumusete. Versuri memorabile, versuri stiute, cantate, visate, apartinand tuturor si fiecarui iubitor de poezie in parte. 'Ce sufar mi se pare ca-ti este de durere/ De fata-n tot ce naste, de fata-n tot ce pie­re/ Apropiata mie si totusi de­par­tata/ Logodnica de-a pururi, sotie nici­odata!' Sau: 'Ti-as fi facut un semn dupa plecare,/ dar ce-i un semn de umbra-n departare?/ Voiam sa pleci, voiam si sa ramai./ Ai ascultat de gandul cel dintai./ Nu te oprise gan­dul fara glas./ De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?'. Inscriptiile argheziene sunt scrijelite cu aur in memoria noastra afectiva. 'Inscriptie pe o usa' (de gasit pe tarabe, la targuri, la talcioc, la iarmaroc, ce mai conteaza, a intrat in folclor!), 'In­scrip­tie pe un inel', 'Inscriptie pe am­fora Lui', 'Inscriptie de barbat', 'In­scriptie de femeie', in care spune: 'E jertfa lui de sine, aprinsa de-o idee/ Ide­ea, ca si lupta si painea-i tot femeie'.

Prin 1940 se scria despre poezia lui Arghezi ca e sortita, ca putere de ex­presie, sa ocupe versantul liber din fa­ta lui Eminescu (Paul Constantinescu). Dupa vreo douazeci de ani, Tu­dor Vianu era de parere ca rolul is­to­ric al lui Arghezi a fost sa de­pa­seasca eminescianismul. 'Renovarea li­ricii romanesti, smulgerea ei de pe cai­le unde o fixase marea influenta a poe­tului Luceafarului, este conse­cin­ta cea mai importanta produsa de afir­marea lui, inca din al doilea deceniu al veacului nostru'.

Ca orice personalitate puternica si contradictorie, Tudor Arghezi a declansat in cei din jur stari si reactii dintre cele mai diferite. Arghezi si-a fascinat si si-a contrariat contemporanii. Cariera sa a fost in zigzag, viata sa a ramas cu o multime de necunoscute pentru biografi, a fost foarte sus si foarte jos, prabusit in noroi si ridicat la stele. Cum altfel sa fi trait un poet in al carui ,,Testament' scrie 'Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi'?!

Prima editie a volumului 'Cimiti­rul Buna Vestire' a aparut in 1936 si se subintitula 'roman'. Unii cronicari au ironizat denumirea, iar mai tarziu regasim cartea, explicata simplu: 'Scrieri'. Il cunoastem aici pe Unanian, care, ajuns intendent al cimitirului 'Buna Vestire', asista la un miracol: invierea mortilor. Cartii ii lipseste o inchegare epica, ofera in schimb personaje stranii, enorme si monstruase: o doamna necrofila care vine la capela pentru a contempla si mangaia mortii, o femeie fatala care si-a ingropat in zece ani cinci barbati si pregateste acelasi viitor celui de-al saselea, un domn care isi adora postum sotia pe care a chinuit-o cotidian cat timp a trait. Atunci cand mortii invie, acestia ofera si o explicatie: 'Noi nu stim nimic, domnule. Am au­zit trambita si ne-am pomenit din somn. Am dormit doua sute de ani'. S-ar putea spune despre 'Cimitirul Bu­na-Vestire' ca inchide o lume de 'Doam­ne-fereste!'. Dar cartea con­tine pagini de satira, viziuni metafi­zice, pamflet si chiar adieri de poem.

De la un anumit moment, Tudor Arghezi a stat retras la vila 'Mar­ti­sor', asezata la marginea Capitalei. Ii pla­cea sa gradinareasca, sa aiba grija de stupi, sa ingrijeasca animale. Arghezi a trait si aceasta pace domestica, pe care a turnat-o ca un bijutier in poezie. Cand se bucura intens de minunile lumii, ale naturii, scria: 'Dum­nezeu ne da de-a gata/ Totul chib­­zuit si bine/ Calul este pentru tata/ Man­zul este pentru mine/(…) Pu­iul ma­tii-ntaia oara/ Vede fluturii si zboara/ Vino-ti matule in fire/ Lu­cruri multe-or sa te mire'. A avut no­rocul sa se ascunda in paradisul proprietatii sale si sa asculte de acolo, in surdina, forfota metropolei. Acolo a fost inmormantat, in 1967, cu funeralii nationale. In gradina casei de la 'Martisor', unde pe vremuri se juca 'De-a v-ati ascuns…' cu noi, spunandu-ne: 'Dragii mei, o sa ma joc o data/ Cu voi, de-a ceva ciudat/ O data, poa­te, dupa scapatat'. Ne mai ra­ma­ne doar sa ne luam in serios, jucandu-ne cu literatura care arata de multe ori, mult mai bine decat viata. In aceasta lume, in care ispita poeziei e pe gratis.

Citeşte mai multe despre:   carte,   biblioteca pentru toţi,   tudor arghezi,   cimitirul buna-vestire

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Surpriză! Un fost fotbalist la Dinamo joacă în serialul Mangalița de la Antena 1

Surpriză! Un fost fotbalist la Dinamo joacă în serialul Mangalița de la Antena 1
Actorul Angel Popescu, pe care telespectatorii Antenei 1 îl vor vedea duminică, 29 septembrie, de la ora 20:00, în primul episod al serialului de comedie Mangalița, în rolul lui Marcel, soțul directoarei economice...

„Emmy 2019”: Seara de gală a „Oscarurilor” televiziunii americane, duminică, la Los Angeles

„Emmy 2019”: Seara de gală a „Oscarurilor” televiziunii americane, duminică, la Los Angeles
Premiile „Emmy”, echivalentul „Oscarurilor” pentru televiziunea americană, vor fi decernate duminică seara la Teatrul Microsoft din Los Angeles. Ca şi la ediţia precedentă, duelul principal se va da între...

Comedia romantică „Un om fidel”/ „L’homme fidèle”, cu Louis Garrel, Laetitia Casta și Lily Rose-Depp, în cinematografele din România

Comedia romantică „Un om fidel”/ „L’homme fidèle”, cu Louis Garrel, Laetitia Casta și Lily Rose-Depp, în cinematografele din România
Comedia romantică „Un om fidel”/„L’homme fidèle”, regizată de Louis Garrel, cunoscut pentru rolurile din „The Dreamers” (r. Bernardo Bertolucci) şi „Le redoutable” (r. Michel Hazanavicius), ruleză...

Colocviul „Povestiri inedite despre Constantin Brâncuși“

Colocviul „Povestiri inedite despre Constantin Brâncuși“
Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, în parteneriat cu Direcția de Activități Culturale de la El Corte Inglés, organizează marți, 24 septembrie 2019,...

Ultima zi a Festivalului George Enescu

Ultima zi a Festivalului George Enescu
Cea mai extinsă ediție de până acum a Festivalului Internațional „George Enescu” a ajuns la final, după un maraton muzical de 23 de zile, cu 84 de concerte în București.   Cea mai extinsă...

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe

Monștri., un film de Marius Olteanu, din 27 septembrie în cinematografe
Galerie Foto După un parcurs festivalier de succes, Monștri., de Marius Olteanu, ajunge în cinematografele din România pe 27 septembrie. Înainte de lansarea filmului,  publicul din țară va avea ocazia să-i...

Weekend muzical la Palatul Suțu

Weekend muzical la Palatul Suțu
Seria de concerte Museicorum, afiliate în acest an Festivalului Internațional George Enescu, se încheie cu trei evenimente de excepție care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Muzeul Municipiului...

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest
Galerie Foto Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil...

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București

Extinction Room (Hopeless.) la eXplore Festival la București
Extinction Room (Hopeless.), instalația audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș, va avea premiera la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival,...

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila

Spectacolul Triburi, în regia lui Vlad Cristache, la Festivalul Zile și Nopți de Teatru la Brăila
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie 2019, de la ora 18.00, spectacolul Triburi. Codul bunelor BARIERE, în regia lui Vlad Cristache, se va juca în cadrul Festivalului Zile și Nopți de Teatru la Brăila (ediția a XIII-a,...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019

România - cea mai mare distincție la „Vox Artis” 2019
În perioada 17 – 19 septembrie 2019 a avut loc la la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția cu numărul 11 a concursului de canto „Vox Artis”. 20 de tineri artişti lirici din 7 țări au concurat în...

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu

Un program dens, excepțional, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto În debutul programului zilei de 20 septembrie este inclusă o nouă conferință din seria Forumul Internațional al Compozitorilor în sala de la Universitatea Națională de Muzică din București. Conferința este...

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România

Autobiografia lui Edward Snowden, “Dosar permanent”, lansată în România
Editura Nemira publică autobiografia controversatului Edward Snowden, americanul care a dezvăluit lumii întregi pericolele sistemelor de supraveghere a comunicațiilor și internetului, și a fost inculpat de spionaj...

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...
Serviciul de email marketing furnizat de