„Pâine şi circ” sau „Jocurile foamei”

Este un roman tulburător de cinematografic. Este, în lumea noastră şi dintre cărţile citite în ultimii ani, povestea care ar ilustra cel mai bine vechea expresie a Romei antice „pâine şi circ”. După mii de ani, în lumea noastră, fenomenul se repetă. Trilogia lui Suzanne Collins, publicată la Editura Nemira şi al cărei cel de-al treilea volum va apărea zilele următoare şi-l veţi găsi la sfârşitul săptămânii la Gaudeamus, este o construcţie ce pare concretizarea perfectă în ficţiune a ideii de „societate a spectacolului”.

Collins scrie o serie de trei romane în care cruzimea jocurilor pe calculator şi nevoia de „pâine şi circ” a lumii noastre sunt toate topite şi transformate într-o poveste căreia-i cazi în capcană de la primele pagini. O poveste care te arde şi te consumă cu viteza şi violenţa pe care „spectacolul” a imprimat-o universului noastru. Dar nu-i o carte pentru copii, deşi apare în seria „Nemira junior”. Sau, mai bine zis, nu-i o carte pentru copilărie, în sensul deja desuet al cuvântului… Povestea se petrece într-o lume de undeva din viitor şi care poartă numele Panem. „Panem et circenses”… Întâi e pâine. Urmează circul…

Într-o ţară -imperiu apărută pe ruinele Statelor Unite, împărţită în Districte şi numită Panem se organizează în fiecare an un joc…În care regulile sunt clare. Doi copii din fiecare district sunt aleşi pentru a intra într-un joc pe viaţă şi pe moarte în arenă, până la momentul la care unul singur va reuşi să-i ucidă pe toţi ceilalţi şi va fi câştigător. Tânăra eroină Katniss străbate un traseu chinuitor dinspre copilărie către maturitate. Pleacă în jocul cel mare copil şi se întoarce femeie. Femeie care îşi pierde treptat inocenţa, care învaţă să trădeze, învaţă să mintă, învaţă să se ascundă, învaţă să-şi manipuleze sentimentele, gustă din plăcerea de a deveni vedetă şi gustul o ameţeşte şi-o îndepărtează de sine, se întâlneşte cu moartea faţă în faţă, învaţă să ucidă, să îndure, să spere şi să dispere...

Jocul este cumplit. Se deschide cu ceremonii fastuoase aşteptate cu sufletul la gură de toţi locuitorii imperiului care trăiesc în şi prin imaginile transmise. Realitatea se mută pe ecran şi ecranul ţine locul lumii reale. În arenă, copiii se bat pe viaţă şi pe moarte... E un contrast cutremurător între treapta cea mai de jos la care fiinţa umană este redusă şi fantasticele „cuceriri” ale tehnicii… Katniss, pentru prima dată în istoria Jocurilor foamei, fata va reuşi să învingă regulile… Nevoia de spectacol, nevoia de a suplini prin poveştile de la televizor tot ceea ce oamenii nu trăiesc în lumea lor (vă sună cunoscutĂ!) va face ca tânăra să reuşească ce şi-a propus. Şi va deveni simbolul unei revolte naţionale. La ce trebuie să renunţe Katniss, cât de mult trebuie să înveţe să mintă şi să ascundă, ce trebuie să arate, sunt poveşti pe care le veţi descoperi când veţi citi trilogia „Jocurile foamei”. E rândul ultimului volum, „Revolta”. Dacă e doar un simplu pion, dacă tot ceea ce a înfăptuit până atunci, dacă iubeşte ceea ce credea că iubeşte, dacă va supravieţui, veţi afla curând…