Pariu pentru… "Cel mai iubit dintre pământeni"

Acum trei ani discutam cu Marius Tuca despre colectia pe care in­tentiona sa o lanseze, mai bine zis sa o relanseze, si aici ma refer la Biblio­teca pentru toti. Colectia de carte "Delfin" impreuna cu "BPT" mi-au co­lorat copilaria si adolescenta. Carti de format mic, usor de gasit in biblioteca, dupa insemnele specifice de pe cotor, cele doua serii mi-au deschis usile sufletului, lasand sa-mi intre in constiinta autori de valoare, nume importante ale lite­raturii romanesti si universale, carti pe randurile carora calatoria mea literara incepea.

Asadar, ne aflam la Casa Scanteii, el, sigur si increzator in proiectul pe care voia sa-l demareze, eu, circumspect in fata argumentelor lui. Vorbeam despre carti, autori, tiraje si aparitii, coperti, lansari si difuzare. Chiar si cifrele se voiau ametitoare in optimismul lor pentru o colectie care se nastea intr-o perioada cenusie economic. Discutia lunga dintre noi s-a dovedit insa benefica, scopul intalnirii fusese oarecum atins, la final, amandoi aveam motive de satisfactie: Marius Tuca isi dorise ca Marin Preda sa deschida noua colectie Biblioteca pentru toti cu romanul "Cel mai iubit dintre pamanteni". Eu eram bucuros ca Victor Petrini, personajul principal al romanului, va putea zambi din paginile a 150.000 de exemplare. Era un tiraj cum de multa vreme nu se mai tiparise si reprezenta din punctul meu de vedere un omagiu adus scriitorului. Discutiile pe acest subiect insa au continuat. Numarul de exemplare tiparite era urias pentru un sistem de difuzare nou in tara noastra (cartea urma sa se vanda impreuna cu ziarul Jurnalul National), iar temerile mele privind retururile la un tiraj atat de mare erau oarecum indreptatite. "Punem pariu, ma intrea­ba la un moment dat Marius Tuca, foarte sigur pe el. Punem pariu ca nu va exista retur?", "Punem", raspund eu. "Tu spui ca nu o sa fie retur, eu pariez ca o sa avem un retur de cel putin 20%". Si intind mana foarte increzator ca voi castiga acest bizar pariu editorial.

Noua Colectie BPT a vazut lu­mina tiparului intr-o zi de miercuri. Evident, curiozitatea si nerabdarea m-au impins catre primul chiosc de ziare. Voiam sa vad cartea, sa o simt in mana. "Nu mai avem", imi spune sec vanzatorul. S-a terminat inca de dimineata. Ajung la alt chiosc, acelasi raspuns. Si inca unul, si inca unul. Hmmm, imi soptesc in barba, sa nu zici ca… Tuca… pariul...

Regasesc Colectia BPT, dupa mai bine de trei ani, la fel de plina de viata. Vad cartile de culoare visinie (acum devenite etalon) insirate pe raft si incerc sa le numar. Sunt o suta cinci­zeci si ceva. In fiecare saptamana cu o insistenta demna de remarcat, cartea visinie BPT si-a facut loc in vietile noastre. Le regasim pe noptiere cu copertile in sus, in biblioteci sau pe pupitrele de scoala ale copiilor nostri, care acum incep sa descopere valorile literare romanesti. Mai vad munca si rabdare, vad daruire pentru carte si, ce e mai important, vad renascuta o mare dorinta de a citi.

… Cat despre pariu… Evident ca l-am pierdut si ma bucur pentru asta.. "Cel mai iubit dintre pamanteni" de Marin Preda, cartea care a deschis Colectia BPT pentru toti, s-a epuizat in prima zi.
Alexandru Preda


O nebunie frumoasa... a literaturii
La ora la care scriu aceste randuri, canalele tv irosesc minute pre­tioase din prime time cu am­ple relatari despre un oarecare Boldea. De patru zile nu mai auzi vorbindu-se decat despre acest obscur infractor camuflat intr-o piele care i se muleaza perfect, cea de politician. In ignoranta si mitocania ei agresiva, televiziunea reuseste, mai bine decat cea mai eficienta politica de stat – nu ca am fi suspectat statul roman de eficienta – sa intoarca oamenii spre normalitate. Salile de teatru si de concerte sunt pline, librariile nu duc lipsa de muste­rii, pentru ca lumea cumpara carti pe care, culmea!, le mai si citeste. O stare de normalitate la care au pus un umar zdravan Marius Tuca im­preuna cu Jurnalul National, prin relansarea Colectiei Bi­blio­teca pentru toti.
In cazul lor, vorbim insa despre un veritabil act de cultura.

Intr-o perioada in care marile edituri comercializeaza, la preturi uriase, pe langa volume bune, munti de maculatura straina carora li se face un marketing agresiv, Tuca din Caracal a avut trasnita, aproape sinucigasa idee de a scoate pe piata carti fundamentale ale literaturii romane. In editie de lux, impachetate in coperte excelente, insotite de un serios aparat cr­i­tic. Si toate acestea la un pret accesibil pentru buzunarele gaurite ale romanilor. Printre cele 150 de volume publicate pana acum, au aparut si trei dintre cele mai importante opere ale tatalui meu, Fanus Neagu: romanele "Ingerul a strigat", "Frumosii nebuni ai marilor orase" si culegerea de povestiri "Ningea in Baragan". Romanele au fost tiparite cand Fanus Neagu se mai afla in viata si au fost revizuite si adaugite de scriitor, care, daca ar mai fi trait, le-ar fi rafinat la fiecare noua editie, cu acel vag sentiment de nemultumire atat de stimulativ pentru creator. "Dincolo de nisipuri" a aparut curand dupa moartea autorului, ca un omagiu adus memoriei lui Fanus Neagu, gest pentru care ii multumesc inca o data lui Marius Tuca.

Ajunsa la cel de-al 150-lea vo­lum, noua Biblioteca pentru toti are datoria sa mearga mai de­parte. Intr-o tara cu una dintre cele mai scazute rate de alfabe­tizare, "Recursul la Romania" – cum a mai fost denumita actuala colectie – are nevoie, asemenea unui act de justitie, de o hotarare definitiva si irevocabila.
Anita Neagu


Literatura are contract cu nemurirea
Suna cliseistic, dar, intr-adevar, pentru unele lucruri nu exista sfarsit. Asa se intampla si cu Biblioteca pentru toti. Am avut privilegiul de a lucra pentru cartile care i-au fost publicate in aceasta colectie tatalui meu,

Adrian Paunescu. Am respirat de aproape aerul de bun de tipar si am inteles la timp cat de mult conteaza seriozitatea, cat de importanta e implicarea totala intr-un astfel de proiect. Ma uit in urma, incercand sa-mi pun in or­dine trecutul, si nu-mi amintesc exact cand am vazut prima oara la chioscuri un volum din seria readusa in prim-plan de Jurnalul National si, in primul rand, de omul generos care a luptat pentru acest vis si de oamenii daruiti care si-au sacrificat odihna pentru ca totul sa iasa bine, in fiecare miercuri.

Nu mai tin minte, parca era tot primavara, cand, prin indemnul "Redescopera, citeste!", mi s-a confirmat ca literatura exista in fiecare dintre noi, indiferent de varste. Colectia de literatura romaneasca a prins viata in acesti ani si va ramane, peste timp, ca dovada a faptului ca intotdeauna, oricat de multe rele ni s-ar asterne in destin, exista cineva in jur care poate schimba lumea in bine, exista oameni care, iata, s-au incapatanat sa tina sus stacheta pentru urmatoarele ge­neratii.

La facultate, tinerii aduc carti din aceasta serie, ca sa citeasca in pauzele dintre cursuri. In spitale, bolnavii se consoleaza cu adevarurile dintre co­perte, ca sa mai uite de propria nefericire. Nu e metafora, e realitate. Am cunoscut un om aflat la varsta la care altii iau viata de la capat, care s-a internat sa se opereze de o boala crunta si, din pacate, pe fond, incurabila. Acest domn, speriat de propria moarte, pe noptiera cu medicamente si retete de perfuzii mai avea ceva. O carte. Antologia "Cele mai frumoase poezii de dragoste" de Adrian Paunescu, aparuta in Colectia Biblioteca pentru toti, cu Jurnalul National. O aduse­se cu el ca sa-i dea curaj. Ce satis­factie mai mare putem avea noi, cei implicati in aceasta frumoasa poveste, decat sa stim ca mesajul ajunge la cine trebuie, la momentul potrivit? Odata cu aceasta initiativa de a resuscita dreptul la valoare si la trecut, nu au renascut doar biblioteci, personaje, ini­tiale si versuri. Au renascut si oa­meni. Ce s-a reusit in peste o suta cinci­zeci de volume nu se va pierde niciodata. Literatura are contract cu nemurirea. Pacat ca noi, oamenii, nu avem!
Ana-Maria Paunescu

Comori ascunse...
Am urmarit cu placere noua serie a Bibliotecii pentru toti initiata de Jurnalul National. Mi-a placut nu numai ideea de biblioteca de baza a literaturii romane, ci si faptul ca i s-au oferit cititorului, la un pret foarte mic, carti editate impecabil sub toate aspectele. Atat alegerea titlurilor, cat si cea a prefatatorilor mi s-au parut inspira­te. Am regasit cu placere ti­tluri clasice, pe care le-am studiat in scoala sau le-am citit in tinerete, dar si comori ascunse ale literaturii ro­mane, pe care BPT le-a scos la iveala si le-a pus la dispozitia tutu­ror.
Ion Iliescu