x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poezia care pune degetul pe rană

0
Autor: Clara Margineanu 17 Iul 2011 - 21:00
Poezia care pune degetul pe rană

Adrian Paunescu are ceva din aura lui Rasputin. Poetul fascina si inspira tea­ma, era deopotriva aclamat si con­tes­tat. Personalitate pregnanta pana la stridenta, voce puternica si inconfundabila, devorant, patimas, Adrian Paunescu a facut din poezie un exer­ci­tiu de exorcism. Si-a recunoscut sla­bi­ciunile: "Ma iscalesc pe gura ta cu bi­ciul/ Iubirea este singurul meu vi­ciu". Arzand, sufletul sau explora Si­be­rii, intr-o nesfarsita betie a sim­tu­ri­lor: "N-am stiut niciodata sa beau, dar am ajuns sa cred ca o viata de iu­bi­re nu poate fi altceva decat noaptea marii betii". Cu o energie debordanta si cu inflacarare contagioasa, Adrian Paunescu, perfect constient de forta sa empatica, domina masele. Stadioane vii scandau versuri si cantau plan­gand; poeziile sale au fost cunoscute de milioane de oameni, unele au capatat notorietatea si rezistenta fol­clorului. "Ruga pentru parinti", "Re­petabila povara", "Totusi, iu­bi­rea"... "Orice s-ar spune, Adrian Pau­nes­cu a fost condamnat sa fie goarna so­ciala. Prometeu cu ficat uman si, totodata, vultur care-l devora (...). Escaladand serpentinele unui destin poetic singular, eul liric al lui Adrian Paunescu ajunge la o cota de unde nu mai poate cobori, fara sa-si franga gatul. Un personaj complex, drama­tic, care da greutate generatiei sale. Alergand dupa popularitate, a si intrecut-o." (Marin Sorescu, "Usor cu pianul pe scari", Ed. "Cartea Ro­ma­neasca", 1985)

Poetul care s-a declarat a fi un ma­re patriot, care s-a bucurat de re­cu­noastere, prestigiu si libertati in re­gimul comunist l-a speriat la un moment dat pe Nicolae Ceausescu. Popularitatea imensa de care s-a bu­curat Adrian Paunescu a fost conside­rata un pericol, cultul personalitatii din vremea aceea nu tolera voga imensa a poetului, astfel ca in 1985 cenaclul condus de Adrian Paunescu a fost interzis. In acele circumstante, a pierdut si postul de redactor-sef al revistei Flacara. Atunci s-a re­cunoscut, probabil, liber sa sufere. S-au dus campanii grele impotriva celui care scrisese candva: "Orisice mi-ati face, bine-mi va cadea", dar, prin am­bitie si forta, si-a recastigat intrucatva statutul de leader de opi­nie. A de­venit senator in Parlamentul Ro­ma­niei, a editat reviste, a scris si si-a publicat volumele de versuri. Revenind la charismaticul Rasputin, devenit erou popular de legenda, se stie ca a fost un oficial al curtii imperiale tariste, era supravegheat in­dea­proa­pe, dar nu era acceptat de socie­tatea aristocrati­ca din Sankt Petersburg. In perioada primului razboi mondial, Rasputin a devenit tinta acuzatiilor de influen­ta nepatriotica la curte. I s-a tot pro­mis ca va fi elimi­nat. I-au administrat cianura, gloante si lovituri, iar el in­ca respira...

Adrian Paunescu a oficiat ta­ma­duirea ­prin cuvant. Rugaciunile sale rosteau disperarea luciditatii cu care si-a inteles destinul: "Cu mainile la ochi-care sunt zece/ si care vad si nu mai pot sa planga,/ al lumii inca si fiinta inca/ poetul pe pamant, in fuga trece...". Poezia lui Adrian Paunescu seduce pentru ca pune degetul pe rana. Spatiile dintre cuvinte par a fi timp daruit pentru suspin. Pare ca isi transfera durerile, melancoliile, re­vol­tele direct in sufletul cititorului, pentru a-i fi pentru moment ceva mai usor, lui, poetului, si a-l face pe celalalt sa simta, sa simta cu adevarat incandescenta si fiorul.

"Va trebui sa ma credeti pe cuvant ca Paunescu este unul din putinii poeti mari in stare sa-si vanda caii, diligenta, drumul, seriful si banditii pe un singur vers bun (...). Cand e poet si scrie, parca auzi cum cade roua. Fiindca adevarul cel mare, rostit cu gura plina, e ca Paunescu poate fi un poet de neinlaturat, avid de glorie, intunecat, plin de himere, iar in cantecele cele mari, plin de ingaduinta." (Fanus Neagu, "Cartea cu prieteni", Ed. "Sport-Turism", 1979)

Adrian Paunescu atinge cu versurile sale puncte nevralgice, inteapa cu sageti inmuiate in metafora direct in calcaiul lui Ahile. Are poeme a caror tensiune urca cititorul pe acele piscuri emotionale in care nu mai are nici o sansa. Se impiedica de o la­cri­ma si cade rapus in bratele iubirii raz­bu­nate prin cuvant. "Eu sunt autorul/ tragediei pe care o joaca atatia./ Adolescenti si adolescente/ Se vor regasi teatral/ In poemele mele de dragoste/ Pe care le restitui lumii/ Ca pe o boala de care voiesc sa ma lepad/ si nu pot." ("Iubiti-va pe tunuri", 1981) Sau: "Voi veti trai in mine/ Ziditi in versul meu/ Putini de bunavoie, iar ceilalti de nevoie/ Va voi salva de moarte, ma veti uri mereu,/ Cum sobolanii poate ca il urau pe Noe." ("Poemul ci­ta­tie pentru erorile lumii")

Adrian Paunescu a scris sute de mii de versuri. Cartile sale volumi­noa­se, cu coperte alb-negru, incorporeaza o opera uriasa. Se stie ca avea o incredibila usurinta de a scrie despre orice, oricand. Marin Sorescu a scris ca Paunescu ar putea versifica, daca ar avea cateva zile de conce­diu, intreg Dictionarul explicativ al limbii romane si precizeaza: "Are in cap mii de rime, care cer versuri inapoia lor, precum latul span­zu­ra­torilor de gaturi. Un prestidigitator in stare sa iti scoata porumbelul si din piatra seaca, falfaind". (Marin Sorescu, "Usor cu pianul pe scari") Paunescu, cel care a scris poeme lungi, am­ple, rimate, lasand impresia uneori ca nu a spus tot ce ar fi putut spune intr-un poem desfasurat pe cateva pa­gini, ne dinamiteaza obisnuintele, li­vrandu-ne si poeme scurte, for­mu­lari precise, in vers liber. Acestea sunt reunite in volumul de fata, cu titlul "Poezii cu un singur punct". Sunt de fapt splendide si uneori paradoxale "observatii de viata", cum se preci­zeaza in subtitlul cartii.

"Cel mai mare respect/ ti-l acorda taranul/ Cand isi pune pantofii/ Care-l strang." ("Re­s­pect") Sau: "Rare momentele in care Romania/ Sa fi putut transforma harta ei geografica/ In harta ei isto­rica" (Rar), sau: "Suntem, vai/ o tara mica,/ Pe care n-o nimereste/ Nici glontul" (Punct). Despre virgula, ne spune ca este un punct care plange. Adrian Paunescu este atent la tot si toate, observa, inregistreaza, foto­gra­fiaza detalii, cauta sensuri si inte­le­suri. Capteaza si retransmite sen­za­tii auditive si vizuale, extrage esen­tia­lul din aspecte aparent derizorii, trans­fera in vers faptul divers. "Tan­tarii au inceput sa se hraneasca,/ incet-incet,/ cu insecticidele/ pe care le aruncam asupra lor." (Ecuatie) Cri­ticul si istoricul li­terar Alex. Ste­fa­nescu scrie in "Istoria..." sa ca opera lui Adrian Paunescu ar castiga foarte mult prin antolo­gare. In paginile consistente dedicate poetului, considera ca seria de "Opere complete" ale lui Adrian Paunescu s-ar putea numi chiar "Enciclopedia Romaniei", explicand: "Reactioneaza prompt la tot ce afla din ziare si reviste, de la radio si televiziune, de la cunoscutii care il viziteaza sau ii telefoneaza, din investigatiile pe care le face pe cont propriu, calatorind neobosit. In mod special il intereseaza Romania".

La 20 iulie, Adrian Paunescu ar fi implinit 68 de ani. Domnia sa, poe­tul care a scris: "Iarba va fi/ cea mai populara editie/ a mormantului meu". Nu i s-a dat otrava, nici nu a fost im­puscat cu gloante, precum Rasputin. A avut insa vanatai pe tot sufletul si a fost ciuruit de trairi paroxistice. In­sa, asa cum il stim, ne putem gandi ca res­pira pe undeva. Fie si doar in car­tile pe care le deschidem.

Citeşte mai multe despre:   carte,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă

Un program de Festival dens pentru ziua de 19 septembrie, cu șase evenimente marcate pe agendă
Galerie Foto De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu...

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie

Mihail Siskin, scriitorul care a făcut să renască literatura rusă, revine în București pe 8 octombrie
Marti, 8 octombrie 2019, indragitul scriitor Mihail Siskin, considerat cel mai important autor rus contemporan si singurul care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti, revine in Bucuresti la invitatia...

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!

Plimbare în pași de dans prin parc, în premieră națională, la Sibiu!
Teatrul „Gong” prezintă pentru prima dată în România conceptul „Happy Manif”, un demers coregrafic inițiat de David Roland și Valeria Giuga (Franța). Spectacolul va fi prezentat publicului larg...

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!

Drum lin printre îngeri, dragă Ducule!
Galerie Foto Regizorul Alexandru Darie, managerul Teatrului Bulandra, a plecat dintre noi. Mult prea devreme. Avea doar 60 de ani. Noblețe și talent. Absent și mereu supraviețuitor. Spațiul lui de zbor era...

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București

Teatru rom la Teatrul Evreiesc de Stat din București
Galerie Foto Vineri, 20 septembrie, de la ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din București și compania de teatru rom Giuvlipen vă invită la spectacolul „Kali Traš/ Frica neagră”, primul spectaocol de teatru despre...

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia

Moonlighting, de Teodora Bogdan, la Galeria Estopia
Galeria Estopia are vești noi la început de septembrie: după deschiderea spațiului Estopia cu numărul 2 de la Lugano, Elveția, din 12 septembrie, Estopia București are plăcerea să vă invite la prima expoziție ...

Orchestra Națională din Lille și Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg, cu dirijorul Vassily Sinaisky, în cadrul Festivalului George Enescu

Orchestra Națională din Lille și Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg, cu dirijorul Vassily Sinaisky, în cadrul Festivalului George Enescu
Galerie Foto Programul zilei de 18 septembrie debutează cu concertul Orchestrei Naționale din Lille, dirijată de Vlad Vizireanu, pe scena Ateneului Român, de la ora 17:00. Soliștii concertului sunt Serghei Khachatryan, la...

Marion Cotillard la București, alături de Orchestra Națională din Lille, într-un un spectacol care sfidează clasificările

Marion Cotillard la București, alături de Orchestra Națională din Lille,  într-un un spectacol care sfidează clasificările
Galerie Foto Jeanne D’Arc au bûcher, de Arthur Honegger, pe 19 septembrie, la Ateneul Român, de la ora 16.30    Jeanne D’Arc au bûcher este un oratoriu dramatic semnat de compozitorul francez de origine...

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir

Premieră absolută în România: Moise și Aron, de Arnold Schönberg. Spectacol-document cu Orchestra și Corul Filarmonicii “George Enescu”, alături de Vocal Consort Berlin și proiecțiile regizate de Nona Ciobanu și Peter Košir
Galerie Foto Opera Moise și Aron, un nou spectacol în premieră din categoria rarităților pe care le favorizează Festivalul Internațional “George Enescu”, va avea loc pe 20 septembrie, pe scena Sălii Palatului, începând...

Începe Sibiu Opera Festival. Peste 400 de artiști lirici prezenți la Sibiu

Începe Sibiu Opera Festival. Peste 400 de artiști lirici prezenți la Sibiu
Galerie Foto Filarmonica de Stat Sibiu organizează în perioada 17-26 septembrie cea de-a XVIII-a ediție a proiectului Sibiu Opera Festival. Opt evenimente sunt programate în această perioadă, pe scenele din Sibiu urmând să...

Dialog teatral între cultura europeană și cea japoneză. „Povestea prințesei deocheate“ se joacă la EUROPALIA

Dialog teatral între cultura europeană și cea japoneză. „Povestea prințesei deocheate“ se joacă la EUROPALIA
Galerie Foto Spectacolul „Povestea prințesei deocheate“ / „The Scarlet Princess“, cu regia și scenariul semnate de Silviu Purcărete, va avea trei reprezentații în „Les Halles de Schaerbeek“, la Bruxelles, pe 17, 18...

Cinci teatre din România prezente la Reuniunea Teatrelor Naționale de la Chișinău

Cinci teatre din România prezente la Reuniunea Teatrelor Naționale de la Chișinău
Galerie Foto Cel mai ambiţios şi mai amplu eveniment al anului teatral din Republica Moldova reunește la Teatrul „Mihai Eminescu" din Chișinău, în perioada 16-29 septembrie 2019, numeroase teatre cu spectacole...

Recomandările TNB

Recomandările TNB
Galerie Foto Expoziția Democrație și Protest Avem deosebita plăcere să vă invităm la vernisajul expoziției fotografice Democrație și Protest, din data de 17 septembrie 2019, ora 18:00, care se va desfășura în...

Turneul „Vioara lui Enescu” – începe o nouă călătorie la Teatrelli, pe 18 septembrie

Turneul „Vioara lui Enescu” – începe o nouă călătorie la Teatrelli, pe 18 septembrie
Turneul Vioara lui Enescu revine în această toamnă pe scenele din România, în perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2019, iar primul concert va avea loc la Sala Teatrelli, pe 18 septembrie, de la ora...

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității

„Descifrând portrete regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari”. O conferință despre construcția imaginii regalității
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, ora 18.00 la conferința Descifrând portretele regale: Ferdinand şi Maria – de la prinţi moştenitori la suveranii României Mari....
Serviciul de email marketing furnizat de