x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rolul diplomației culturale  în cei 30 de ani de la prăbușirea comunismului

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 09 Apr 2019 - 14:43
Rolul diplomației culturale  în cei 30 de ani de la prăbușirea comunismului
Vezi galeria foto

Recent a avut loc, la Bucureşti, conferința internațională 30 de ani de la prăbușirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomației culturale în dezamorsarea conflictelor înghețate.

Organizată de Fundația Română pentru Democrație cu sprijinul Guvernului României, în cooperare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Senatul României și Ministerul Afacerilor Externe, cu prilejul sărbătoririi a trei decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, conferința a pus în lumină importanța liderilor care au schimbat istoria în 1989 şi a împărtășit experiența lor nemijlocită în procesul de tranziție de la comunism la democrație, precum și în gestionarea conflictelor în cursul acestei tranziții.

Manifestarea a reunit foşti şefi de stat şi de guvern, înalţi oficiali, specialişti şi cercetători din mediul academic și lideri religioși din Europa de Est, Balcani, Caucaz și Peninsula Coreeană, printre care ii amintim pe Aurel Vainer, Viktor Iuşcenco, Petru Lucinschi, Djoomart Otorbaev, Garry Jacobs.  În cadrul acestei conferințe a fost dezbătut modul în care au fost abordate aceste conflicte, valorificând experiența liderilor politici democrați care s-au confruntat cu dificultățile perioadei post-totalitare.

Fostul Președinte al statului (1996-2000), Dl. Emil Constantinescu, actual Preşedinte al Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, a apreciat faptul că există o renaștere a capitalismului religios, astfel că, în cadrul evenimentului a fost subliniată încă o dată importanța religiei în pacea globală și în relațiile interumane.

Iată ce a afirmat preşedintele Emil Constantinescu în cadrul conferinţei:

 

Lecţia tranziţiei post-comuniste şi provocările guvernanţei globale

 

“În această sală, populată în majoritate cu tineri născuţi cu trei decenii în urmă, se găsesc şi câţiva foşti şefi de stat care au ceva în comun: au fost primii preşedinţi democraţi ai ţărilor lor după o jumătate de secol de dictatură comunistă. Despre democraţie vorbesc şi scriu – în conferinţe, în prelegeri universitare sau în cărţi – filozofi, politologi, sociologi, scriitori, oameni de cultură sau oameni de afaceri. Aveţi în faţa dumneavoastră personalităţi care au fost obligate, în momente dificile ale istoriei popoarelor lor, să ia decizii în numele acestor popoare şi apoi să răspundă pentru ele în faţa contemporanilor lor şi în faţa generaţiilor care vor urma.

Cei prezenţi acum, cei care au fost aici cu cinci ani în urmă, când celebram un sfert de secol de la căderea comunismului, ca şi cei care între timp au plecat din această lume – Havel, Jelev, Goncz, Kovac – am fost o adevărată familie şi continuăm să fim o familie de lideri diferiţi faţă de foştii dictatori ai ţărilor noastre, dar şi faţă de liderii de azi ai democraţiilor contemporane.

Pentru noi este o datorie să vă împărtăşim experienţa noastră. Istoria nu se repetă, se repetă numai consecinţele negative ale unor fenomene istorice, dacă nu înţelegem corect ce au în comun şi ce este diferit, la fenomene social-politice, din perioade şi locuri diferite care par asemănătoare la prima vedere.

Ţările care au reuşit să iasă de sub o dictatură au în comun faptul că trebuie să facă faţă unor conflicte, de multe ori seculare, pe care dictaturile le-au congelat fără să le rezolve. Este vorba de conflicte religioase, naţionale, etnice, sociale, culturale, ideologice.

Noi, primii preşedinţi democraţi din Europa de Est, după o jumătate de secol de dictaturi comuniste criminale, în care dictatorii comunişti au lipsit de libertate, au torturat şi au ucis zeci de milioane de oameni din propriile popoare, ne-am străduit să transformăm „pedagogia suferinţei” într-o „pedagogie a reconcilierii”. Dacă am reuşit sau nu, numai istoria va judeca.

Ce putem spune acum, după treizeci de ani, este că drumul de la dictatură la democraţie este lung, dificil şi plin de pericole. Nu poţi şti niciodată dacă nu e reversibil. Mai putem spune că nu există un singur model care poate fi repede implementat oriunde. Există principii fundamentale comune, dar şi posibilitatea fiecărui popor de a le adapta la propriile tradiţii şi la cultura sa.

Pedagogia libertăţii are nevoie de memoria suferinţei deoarece, ca şi în cazul sănătăţii, percepem valoarea libertăţii atunci când nu o mai avem. Dar ce se va întâmpla atunci când ultimii supravieţuitori ai gulagurilor vor dispărea?

Din păcate pentru noi, cei care am idealizat-o, civilizaţia occidentală traversează o perioadă de decadenţă marcată de trecerea de la economia reală la o economie speculativă, de la societatea bunăstării la societatea de consum, de degradarea sistemului politic prin populism şi demagogie, dispariţia liderilor vizionari şi înlocuirea lor cu manageri ai unor mandate prezidenţiale sau guvernamentale, escamotarea realităţii prin limbajul “politically correct”, involuţia de la democratizarea culturii şi educaţiei la masificarea lor cu preţul pierderii calităţii, deturnarea mass-media, altă dată “câinele de pază” al democraţiei spre obiective comerciale, acceptarea de către elitele intelectuale a manipulării “pozitive” în dauna adevărului ştiinţific, pentru asigurarea fondurilor pentru cercetare şi a protejării mediului. Toate acestea au efecte pe termen lung asupra conştiinţei democratice. Libertatea individuală şi democraţia pot supravieţui doar în societăţi constituite din cetăţeni conştienţi şi nu dintr-o masă amorfă de indivizi uşor de manipulat.

Democraţia occidentală este ameninţată în prezent, pe de o parte, de prezenţa tot mai vizibilă la partea superioară a unui triunghi toxic: administraţia-corporaţiile-mass media, pe de altă parte de atracţia spre democraţia directă exercitată prin referendum sau sub presiunea străzii, care este periculoasă pentru că duce tot la regimuri cvasitotalitare. Paul Valéry condamna pe bună dreptate o guvernare în care politica este doar «arta de a-i consulta pe oameni în privinţa problemelor pe care nu le înţeleg deloc şi de a-i împiedica să se ocupe de problemele care-i privesc în mod direct».

Secolul XX a adus o extraordinară libertate pentru toate minorităţile rasiale, etnice, sexuale, profesionale, politice. Ce s-a pierdut este solidaritatea. Solidaritatea, care este forma supremă a libertăţii şi fundamentul puterii sociale de care avem nevoie, nu pleacă numai din înţelegerea între oameni sau chiar din simţul lor de compasiune, ci din participarea la o operă comună în slujba unui ideal comun. Recitindu-l pe Saint-Exupery, ne vom aminti că a iubi nu înseamnă a te uita unul la celălalt, ci a privi împreună, în aceeaşi direcţie.

În decembrie 1989, tinerii care manifestau împotriva dictaturii comuniste în Piaţa Universităţii din Bucureşti nu au cerut nici pâine, nici salarii mai mari. Ei au scandat „Alegeri libere!”, „Libertatea presei!” , „Libertate te iubim, pentru tine noi murim” şi „Vom muri şi vom fi liberi!”. La miezul nopţii, trupele de represiune au intrat cu tancurile în manifestanţii neînarmaţi care nu ameninţau nicio instituţie de stat şi care oferiseră militarilor flori. Zeci de oameni au fost omorâţi şi câteva mii arestaţi şi torturaţi. Şi ar fi fost şi ei omorâţi, iar cenuşa lor aruncată în canal, cum se întâmplase în urmă cu 5 zile cu participanţi la revolta de la Timişoara dacă a doua zi, jumătate de milion de bucureşteni nu ar fi înconjurat tancurile şi sediul puterii comuniste. Dictatorul a fugit şi libertatea a fost câştigată. Într-unul din momentele luminoase ale istoriei, oamenii au fost dispuşi să moară pentru libertate şi pentru democraţie.

Răspunsul privind viitorul libertăţii şi democraţiei rămâne la alegerea fiecărei generaţii şi, în cele din urmă, a fiecăruia dintre noi.

Până la urmă, democraţia se naşte, se dezvoltă, slăbeşte sau moare în conştiinţa fiecărui om care alege să fie cetăţean liber sau să-şi predea libertatea şi demnitatea umană unui lider autoritar.

Mai este astăzi posibilă o solidaritate bazată pe idealuri şi credinţă? Pentru ca ea să fie posibilă, avem nevoie să restabilim demnitatea proiectului intelectual al celor care acum 30 de ani au iniţiat un proiect politic propriu, contribuind la lărgirea Europei democratice. Intelectualitatea şi popoarele din fostele ţări comuniste au dat un nou etos, au reuşit să imprime unei Uniuni Europene din acel moment, oarecum osificată şi dirijată numai spre probleme economice, un elan nou, să trezească forţe noi, să trezească energii noi. Acest lucru se poate petrece şi astăzi. Din nou Uniunea Europeană este pândită de pericolul birocratizării şi dacă în Europa Centrală şi de Sud Est se va realiza un proiect politic vizionar, adaptat marilor provocări ale prezentului, el va restabili nu numai demnitatea noastră intelectuală, dar va contribui la revigorarea Uniunii Europene şi la creşterea influenţei ei pe plan mondial.

 

Diplomaţia culturală: pace şi progres prin înţelegerea celuilalt

 De ce este nevoie de diplomaţie culturală - acest concept nou, pe care Institutul de la Berlin încearcă să-l promoveze cu atâta pasiune şi angajament? Răspunsul meu: pentru că lumea se schimbă. Şi dacă lumea se schimbă, şi politica în sensul ei înalt de slujire a intereselor comunităţii trebuie să se schimbe.

Primul pas al diplomaţiei culturale ar trebuie să fie, după părerea mea, construirea unei hărţi conceptuale a universului politic internaţional pe care să desenăm lumile diferite care populează planeta noastră, cea post-modernă, cea modernă şi cea pre-modernă. Numai pe această bază putem construi politici şi strategii de securitate adecvate unei lumi în schimbare rapidă şi contradictorie”.

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Trei zile dedicate profesioniștilor din industria cinematografică mondială, la Astra Film Festival 2019

Trei zile dedicate profesioniștilor din industria cinematografică mondială, la Astra Film Festival 2019
Galerie Foto Festivalul Internațional Astra Film de la Sibiu este o experiență revelatoare atât pentru publicul larg, dornic să exploreze noi realități ale lumii întregi prin selecția de filme propusă, cât și pentru...

O nouă serie de evenimente MyAntipa debutează în acest weekend

O nouă serie de evenimente MyAntipa debutează în acest weekend
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și BRD – Groupe Société Générale anunță o nouă serie de evenimente în cadrul proiectului MyAntipa. MyAntipa este un demers de educație modernă...

Scurtmetrajul “Mezzo Piano!” în regia lui Eugen Dediu-Sandu, în competiția oficială a Chelsea Film Festival din New York

Scurtmetrajul “Mezzo Piano!” în regia lui Eugen Dediu-Sandu,  în competiția oficială a Chelsea Film Festival din New York
Scurmetrajul “Mezzo Piano!”, o producție a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (UNATC), în regia și pe un scenariu de Eugen...

Vernisajul expoziţiei „The Museum Affair. Exerciţii de grefare a spaţiului muzeal clujean”

Vernisajul expoziţiei „The Museum Affair. Exerciţii de grefare a spaţiului muzeal clujean”
Galerie Foto Joi, 17 octombrie, a avut loc vernisajul expoziției The Museum Affair. Exerciții de grefare a spațiului muzeal clujean, la Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Expoziția a prezentat o selecție de...

Începe Les Films de Cannes à Bucarest. 7 filme de Cannes se văd în exclusivitate în festival

Începe Les Films de Cannes à Bucarest. 7 filme de Cannes se văd în exclusivitate în festival
Galerie Foto Les Films de Cannes à Bucarest porneşte astăzi la drum cu un eveniment special din secţiunea România. 30 de ani mai târziu. La Cinemateca Union, de la ora 18:30, vor fi proiectate scurtmetrajul De Crăciun ne-am...

Drama „5 Minute”, regizată de Dan Chișu, premiera mondială la Varșovia IFF

Drama „5 Minute”, regizată de Dan Chișu, premiera mondială  la Varșovia IFF
Galerie Foto Drama „5 Minute/ 5 Minutes Too Late”, scrisă și regizată de Dan Chișu, a avut  premiera mondială pe 17 octombrie 2019, la cea de-a 35-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unde es...

Actriţa Tamara Buciuceanu înmormântată cu onoruri militare

Actriţa Tamara Buciuceanu înmormântată cu onoruri militare
Actriţa Tamara Buciuceanu a fost înmormântată cu onoruri militare, vineri, la Cimitirul Sfânta Vineri din Capitală, în prezenţa membrilor familiei, a zeci de oameni, colegi şi cunoscuţi. Un detaşament al...

Istoria sclaviei romilor povestită de prima regizoare de etnie romă, Alina Şerban

Istoria sclaviei romilor povestită de prima regizoare de etnie romă, Alina Şerban
Alina Șerban este actriţă, dramaturgă şi regizoare, câştigătoare a numeroase premii internaţionale. Prima din familia ei care a absolvit liceul, ea și-a continuat studiile la UNATC, New York University - Tisch...

O capodoperă în premieră la Ateneul Român: oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar

O capodoperă în premieră la Ateneul Român: oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar
Galerie Foto Joi, 17 și vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program...

David Duchovny va juca într-un remake după filmul horror "The Craft"

David Duchovny va juca într-un remake după filmul horror "The Craft"
Studiourile Blumhouse Productions l-au distribuit pe starul seriei "X-Files", David Duchovny, în proiectul unui remake după filmul horror din anii '90 "The Craft", conform movieweb.com. Scenariul şi regia noii...

„Lăutarii nobili de la periferia orașului” sau Mahala Rai Banda - concerte explozive pe scenele de la EUROPALIA

„Lăutarii nobili de la periferia orașului” sau Mahala Rai Banda - concerte explozive pe scenele de la EUROPALIA
Mahala Rai Banda, una dintre cele mai cunoscute trupe din România care cântă în limba romani, va susține în perioada 16-20 octombrie 2019  cinci concerte în mai multe localități din Belgia, în cadrul...

JOY of LIFE : primul concert din stagiunea de jazz de la Sala Radio!

JOY of LIFE : primul concert din stagiunea de jazz de la Sala Radio!
Toamna, jazz-ul de calitate revine la SALA RADIO prin concertele lunare prezentate de BIG BAND-ul Radio, una dintre orchestrele din România cu cea mai lungă tradiţie, dedicată muzicii de divertisment, de la jazz, la...

Muzică de cameră la superlativ: violoncelistul cvartetului Alban Berg, Valentin Erben, și pianista Cătălina Butcaru, pe scena Ateneului Român

Muzică de cameră la superlativ: violoncelistul cvartetului Alban Berg, Valentin Erben, și pianista Cătălina Butcaru, pe scena Ateneului Român
Galerie Foto Clasic și romantic! Muzică de cea mai bună calitate, un program atractiv, alcătuit din adevărate hituri ale muzicii clasice, și prezența în România a unuia dintre fondatorii legendarului cvartet Alban Berg,...

Laureată a concursului ”Regina Elisabeta” – Bruxelles în acest an, IOANA CRISTINA GOICEA invitată la Sala Radio!

Laureată a concursului ”Regina Elisabeta” – Bruxelles în acest an, IOANA CRISTINA GOICEA invitată la Sala Radio!
Galerie Foto Tinerii muzicieni români premiați la cele mai importante competiții internaționale și deveniți staruri ale marilor scene de concert ale lumii sunt o carte de vizită extraordinară pentru...

Drum bun printre stele, Tamara Buciuceanu-Botez

Drum bun printre stele, Tamara Buciuceanu-Botez
„Când am să fiu acolo sus, printre stele, am să mă întreb dacă steaua mea de pe pământ străluceşte" – Tamara Buciuceanu Botez A mai plecat o stea. Inedită, unică și inconfundabilă. O ființă care...
Serviciul de email marketing furnizat de