România, bine reprezentată la Salon du Livre

● Corespondenta de la Paris
Astazi se termina, la Paris, cea de-a 32-a editie a Salon du Livre. O editie de criza, daca ar fi sa-i credem pe organizatori. Insa cum organizatorii de targuri nu sunt niciodata multumiti, o sa ne multumim cu impresiile noastre.

De cativa ani, targul se tot contracta. Din ratiuni economice, in urma cu doi ani s-a restrans la patru zile in loc de sase. Cifrele de afaceri au scazut semnificativ. Apoi, incet-incet, editurile mici au inceput sa dispara, au devenit in cel mai bun caz colectii ale marilor publisheri, iar pavilionul expozitional a devenit prea mare. Insa acestea sunt probleme cu care toata piata de carte din Europa, nu numai cea franceza (puternic sustinuta totusi de Guvern in ciuda lamentatiilor generale), se confrunta.

Prima impresie
La intrarea in targ, nu neaparat standurile, evenimentele sau permanenta bazaiala sonora iti atrageau atentia, ci mirosul. Urmasii celor care la un moment dat scapau de paduchi cu ajutorul pieptenilor de aur au reusit sa organizeze Salon du Livre la scurta vreme de la Targul de Agricultura. Intre Cultura si Agricultura este probabil numai o diferenta de sufix, astfel incat publicul nu parea deranjat de mirosul "tres fin" de grajd provenit de pe urma unei vaci care urma sa ne surada curand de pe coper­ta vreunei branze topite.

Seara de joi, cea a deschiderii, a fost destinata privilegiatilor cu invitatii. Editurile s-au scobit (nu foarte adanc) in buzunare si au facut contracte de catering pentru a-si multumi invitatii VIP. La standul Poloniei, cativa cititori infometati se adunasera in fata unei sticle transparente si a paharutelor mici, a unei paini scobite si a unor carnaciori taiati cu centimetrul. La unguri si slovaci era pace si armonie, asa ca i-a revenit Romaniei sansa de a face un pas in fata. Si sa nu va ganditi la cine stie ce dezmaturi culinare, pentru ca nu pe calea lor am de gand sa conti­nuu, ci la scopul pentru care o tara serioasa vine la un targ de carte: aceea de a (se) promova.

Deschiderea
Romanii au decis sa deschida targul cu un concert Kosti Lacatus Orchestra. Pentru cine nu l-a mai vazut pe maestrul Lacatus si ai lui in actiune a fost un adevarat regal mu­zical. Si chiar pentru cine i-a mai vazut.
O incursiune prin stiluri mu­zicale unguresti, corsicane, roma­nesti, argentiniene i-a facut pe atat de re­zervatii francezi prezenti sa sara de pe scaune. Unde altundeva puteai sa asculti, in acelasi "pachet", Ciocarlia, Jazz, tambal, acorduri Tango Project, Kusturica, dansuri tiganesti si multe, multe altele?

Acesta a fost numai un preambul, pentru ca, de fapt, concertul era menit sa anunte masa rotunda de sambata dedicata lui Panait Istrati si vagabondajului literar.
Gabriela Adamesteanu, Ioana Bot, Letitia Ilea, Ion Manolescu, Razvan Ra­du­lescu, Matei Visniec, alaturi de Maylis de Kegal, Bertrand Badiou si Michel Le Bris au participat la o masa rotunda in doua sesiuni. Valerie Cadet a facut o incursiune in viata si opera lui Panait Istrati cunoscute publicului francez, Ion Manolescu a vorbit despre benzi desenate si despre spiri­tul nomad in BD, Matei Visniec a argumentat pe baza experientei li­tera­re a imigrarii, in timp ce Bertrand Badiou s-a refe­rit la peregrinarile poetului Paul Celan si la vagabondajul erotic al acestuia.

Alte evenimente
Evident ca la standul Romaniei s-au petrecut mai multe lansari de carte. Dupa ce vineri teatrologul Mirella Patureau si regizorul Christian Benedetti au sustinut, la standul Romaniei, o dezbatere cu tema "Noul val al teatrului romanesc", pornind de la cartea Gianinei Carbunariu "Poimaine. Alaltaieri", in zilele care au urmat au avut loc mai multe evenimente avandu-i in centrul atentiei pe autorii romani ale caror opere au fost pu­blicate in Franta si in Romania:

"Li­zica Codreano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne" de Doina Lemny (Ed. Fage, prin programul Publishing Romania), "Syndrome de panique dans la Ville Lumière" de Matei Visniec (Ed. Non Lieu, prin programul TPS), "Blues pour chevaux verts" de Letitia Ilea (Ed. Le corridor bleu, prin programul TPS), "FEM" de Magda Carneci (Cartea Romaneasca), "Le Camion bulgare" de Dumitru Tepeneag (Ed. POL) si "Littérature roumaine. L’Entre-deux-guerres" de Andreia Roman (Ed. NonLieu, prin programul Publishing Romania) au fost cateva dintre ele.

Libraria romaneasca
Pentru al treilea an consecutiv, la stand s-a organizat o librarie romaneasca. Anul acesta, evenimentul s-a organizat in colaborare cu Librariile Humanitas. De precizat ca, intrucat in Paris nu functioneaza nici o expozitie romaneasca, acesta este singurul prilej anual ca cititorul de limba romana sa cumpere astfel de carti in Franta. O parte dintre volume au fost precomandate, cu ajutorul ICR, iar altele au fost cumparate direct la fata locului. S-au dat bine mai multe tipuri de albume turistice, ne-au spus organizatorii, in special cele referitoare la anumite orase (Brasov, Sighisoara) sau zone turistice (manastirile Moldovei), precum si dedicate patrimoniului cultural; s-au vandut de asemenea bine anumiti autori romani in franceza (Emil Cioran, Panait Istrati, Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu). In limba romana s-a vandut multa literatura contemporana romaneasca (din nou Cartarescu, Florina Ilis, Lucian Dan Teodorovici), la care s-au adaugat "clasicii" – Plesu, Liiceanu, Steinhardt, Monica Lovinescu. O alta parte importanta o reprezinta cartile pentru copii, intrucat romanii stabiliti in Franta, fie ca sunt sau nu in familii mixte, prefera sa cumpere literatura pentru copii in aceasta limba.