Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un oraş în care bandele mafiote se luptă pentru acapararea sferelor de influenţă. Însuşi primarul urbei, Red Henry, este implicat în aceste confruntări, favorizând când o tabără, când alta, visând să deţină tot controlul pentru a-şi spori averea şi a se menţine la Putere. Atentate cu bombe. Greve. Sindicalişti ameninţaţi cu moartea. Femei şi copii internaţi cu forţa în sanatorii. O poliţie secretă. Și un misterios “Proiect Navajo”.
______________
Această ambianţă din “Arhivele”, de Toby Ball, în care familiile Bristol şi Whig se măcelăresc între ele, aminteşte de celebrul roman “Recoltă însângerată” (din 1927) al lui Dashiell Hammett, pe care André Gide l-a catalogat drept “o remarcabilă realizare, ultimul cuvânt în materie de atrocităţi, cinism şi orori”. Nu-i exclus ca scriindu-şi cartea (apărută în 2010), autorul contemporan să fi avut în memorie creaţia ilustrului său înaintaş. Și în naraţiunea lui întâlnim aceeaşi tensiune provocată de conspiraţii, aceeaşi atmosferă de teroare şi aceeaşi apetenţă pentru vărsarea de sânge. Însă distopia lui nu cade nicidecum în pastişă.
În thrillerul lui Hammett, un detectiv reuşeşte să readucă armonia în localitatea Personville (supranumită Poisonville, deoarece e sediul unor mârşăvii de neimaginat). El recurge la o stratagemă: aceea de a-i asmuţi pe mafioţii locali unii contra altora.
În “Arhivele” apar trei personaje cărora scriitorul le încredinţează misiunea de a pacifica Oraşul.
Unul este jurnalistul Frank Frings, al cărui condei nu iartă pe niciun individ care calcă legea, indiferent de poziţia sa pe scara socială. Și-a câştigat o asemenea faimă încât nimeni nu îndrăzneşte să-l suprime, oricât de deranjante ar fi articolele sale.
Al doilea – Ethan Poole, un detectiv particular cu o moralitate cam îndoielnică, din moment ce uneori foloseşte şantajul pentru a-şi mulţumi clienţii. Dar şi el este însetat să afle adevărurile despre localitatea în care trăieşte, astfel încât să triumfe dreptatea.
În sfârşit, cel de-al treilea, cel mai interesant – modestul arhivar, Arthur Puskis. Conştiincios, ordonat, îndrăgostit de munca sa, refuzând să-şi ia concediu, punctual, cu o înfăţişare insignifiantă, ajunge să joace un rol decisiv în viaţa Oraşului.
La un moment dat, el observă o operaţiune de falsificare şi înlocuire a unor dosare de care răspunde, semn că se încearcă o mistificare a trecutului. Or, o astfel de tentativă ar croi un destin mincinos comunităţii locale.
Acţiunile celor trei justiţiari se intersectează şi împreună descoperă o faptă cutremurătoare: 22 de indivizi au fost condamnaţi pentru crimă între anii ’27 şi ’29, dar niciunul dintre ei n-a fost încarcerat. În schimbul libertăţii au fost transformaţi în fermieri şi cultivă pe suprafeţe întinse marijuana, din vânzarea căreia primarul şi acoliţii săi se îmbogăţesc.
Toby Ball este un romancier înzestrat, prezentând cu talent o pleiadă de personaje de o diversitate surprinzătoare şi cu un comportament greu de anticipat. Desigur, nu lipseşte suspansul, dozat cu o ştiinţă de veritabil creator de răsturnări de situaţie. Admirabile sunt, însă, şi pasajele în care se descriu Arhivele. Se precizează cu pedanterie modul în care sunt ordonate dosarele pe rafturi şi cum se regăsesc informaţiile, clasificarea lor în funcţie de conţinut şi de importanţă. Iar în mijlocul a mii şi mii de hârţoage, unele cu file îngălbenite şi mirosind a mucegai, tronează incoruptibilul Arthur Puskis, ca un suzeran atotputernic, dornic să conserve cu acurateţe trecutul, devenind, datorită pasiunii şi respectului său faţă de istorie, fascinant.
La sfârşitul lecturii, munca de arhivar nu-i mai pare nimănui monotonă...
____________
“Se aflau la etajul cinci, la optsprezece metri deasupra trotuarului. Henry îl apucă pe Enrique de glezne şi-şi întinse mâinile în afară, astfel încât acesta atârna cu capul în jos...”
