x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Semnale editoriale

Semnale editoriale

de Sebastian S. Eduard    |    29 Ian 2010   •   00:00
Semnale editoriale

• Revelaţia – Nemira • Albă-ca-zăpada – Leda • După-amiaza unui faun - Curtea Veche


Revelaţia
5525-112514-32_35tv44.jpgNemira. Povestea prezintă viaţa unui muzician, Kemper, care descoperă în orga sa un manuscris vechi. Acesta pare că a fost scris de însuşi J.S. Bach, în ultimii ani ai vieţii sale. Foarte curând, Kemper va înţelege că notele ascund un secret: portativele sunt capabile să evoce trecutul şi să prefigureze viitorul. În amurgul vieţii sale, Bach reuşise să pătrundă o lege cosmică, în virtutea căreia sufletul se poate vindeca sau nărui în cea mai neagră disperare.

 

 

Albă-ca-zăpada
5525-112515-32_35tv45.jpgLeda. "Albă-ca-Zăpada" a lui Donald Barthelme este un remake, în cheie hilară, neconvenţională şi ludico-erotică, al celebrului basm universal. Barthelme experimentează în materie de perspectivă şi stil narativ, luând binecunoscutele personaje ale copilăriei noastre şi remodelându-le sub chipul unor personaje cu o viaţă sexuală activă şi o psihologie complexă, urmând paradigma satirei postmoderniste. Scrisul său îmbibat de un umor fantastic aduce în prim-plan gustul pentru iraţional şi grotescul absurd al vieţii de zi cu zi.

 

După-amiaza unui faun
5525-112516-32_35tv46.jpgCurtea Veche. Un volum semnat Adolfo Bioy Casares, strălucit reprezentant al literaturii fantastice braziliene. Cel mai cunoscut roman al său este "Invenţia lui Morel" (1940), pentru care a primit, în 1941, Premiul oraşului Buenos Aires şi după care Alain Resnais a turnat filmul "Anul trecut la Marienbad" - Leul de Aur, Veneţia, 1961. Originalitatea lui Adolfo Bioy Casares - "cel mai pur dintre prozatorii fantastici din Argentina şi, poate, din America" (Luis Alberto Sánchez) - izvorăşte din arta inconfundabilă de a structura, într-un demers narativ unitar, de un echilibru desăvârşit, cele două coordonate esenţiale ale creaţiei sale: cea fantastică şi cea omenească, proiectând în oglinzi infinite fascinantul joc de lumini şi umbre ale incidenţei irealului în cotidian.

×
Subiecte în articol: carte