Seretele faimoasei "Miţa Biciclista"

În Vechiul București, dacă-ți făceai abonament la o casă de toleranță, la cinci bonuri de consum puteai primi încă unul gratis! Sistemul funcționa asemănător tichetelor de masă de azi, iar orașul găzduia peste 12.000 de activiste ale plăcerii cu acte în bună regulă – faimoasele "condicuțe"! "Din Crucea de Piatră în Mătăsari. Istoria amorului liber", de Dan-Silviu Boerescu, cel de-al doilea volum al colecţiei "Secretele Bucureştilor" ajunge miercuri, 9 august, la chioşcuri, cu poveşti neştiute, intrigante şi captivante din viaţa Capitalei de altădată.

Cea mai cunoscută damă de companie a secolului trecut a fost faimoasa Miţa Biciclista. Iată un pasaj din carte, cu privire la celebra damă de companie:

"Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa, pe numele ei din acte, Maria Mihăescu, era fiica a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. La vreo 14- 15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea «carierei de curtezană», fiind, mai întâi, trimisă să învețe bunele maniere și să deprindă limbile străine de la sursă. Ajunsă o tânără cultă şi educată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant cu nume sonor pe Regele Leopold al Belgiei.

Reîntoarsă în țară, a devenit cunoscută drept «Miţa Biciclista» în anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar, pentru că îl respingea, a poreclit-o «Miţa Biciclista».

O altă extravaganţă de-a Miţei era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea bună care mergea în stațiunea Carmen Sylva (adică la Eforie) făcea baie în public acoperindu-se cu un halat pudic. Îndrăzneala domnișoricii a stârnit şi un incident. Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela în cap.

Ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care, de obicei erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani. «Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi», povesteşte istoricul Neagu Djuvara. Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala frenetic pe străzile Capitalei dintre cele două războaie.

Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond (vopsit) tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu sau Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

«Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly», o descrie Alexandru Predescu într-o carte de evocări.

Maria «Mița» Mihăescu era o femeie avută pentru acea vreme: «Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză. Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trăsură era împodobită cu flori».

La bătrâneţe, Miţa Biciclista nu a mai rămas cu alte venituri decât chiria de pe urma casei dăruite de Regele Ferdinand. După naţionalizarea imobilului, în timpul regimului comunist, a rămas şi fără această sursă de încasări. A murit săracă, la 83 de ani, într-o cămăruță din casa dăruită de rege, pe strada Christian Tell, nr. 9/11. Pe lângă Ferdinand al României și Leopold al Belgiei, se spune că a mai fost iubită și chiar cerută de nevastă de un al treilea cap încoronat, Manuel al Portugaliei, pe care, într-un final, l-a refuzat, pentru că Mița îl iubea, de fapt, pe Nicolae Minovici, medic legist și profesor universitar".

Caută la chioşcuri, în fiecare zi de miercuri, ziarul Jurnalul Naţional şi cărţile din Colecţia Secretele Bucureştior!