Ultimul Cato

Matilde Asensi s-a născut în 1962 la Alicante, Spania. După ce a practicat jurnalismul la radio naţional RNE şi la agenţia de ştiri EFE, s-a dedicat scrisului.

Cine îi citeşte romanul "Ultimul Cato" nu are cum să nu exclame la sfârşitul lecturii: iată încă o ficţiune după reţeta patentată de Dan Brown în bestsellerul său "Codul lui da Vinci". De aceea, un alt titlu potrivit pentru naraţiunea Matildei Asensi ar fi fost "Codul lui Dante". Fiindcă în acest roman ingenios şi captivant totul se desfăşoară în jurul nemuritoarei "Divina Comedie" a celui mai de seamă poet italian. Faimoasa scriere de acum şapte veacuri este scrutată dintr-un alt unghi decât până acum. În ea se descoperă simboluri, chei, secrete care au scăpat exegeţilor timp de mai multe secole. Iar descifrarea lor contribuie la dezvăluirea unor taine teribile.

Doctor Ottavia Salina, membră a Ordinului Preafericitei Fecioare Maria, este plasată în vârtejul acestor investigaţii laborioase. Ea se află în fruntea unui laborator situat în Arhiva Secretă Vaticană, în Hipogeu, un sector special, unde au acces puţini oameni, selectaţi după criterii riguroase. Călugăriţa cu multă ştiinţă de carte studiază şi recondiţionează manuscrise adăpostite în acest loc ascuns de ochii marelui public. Pe rafturi care se întind pe 35 de kilometri aşteaptă să fie examinate şi clasificate lucrări de o inestimabilă valoare, de la începuturile creştinismului, dar şi din perioade mai vechi.

Un eveniment neobişnuit o smulge însă pe Ottavia Salina din plăcuta sa rutină cotidiană. Ei i se aduce la cunoştinţă moartea unui etiopian care poartă pe trup semne ciudate, scarificaţii inexplicabile. Însuşi Papa îi încredinţează misiunea de a le descifra împreună cu căpitanul Kaspar Glauser-Roist - membru al Gărzii Elveţiene şi agent abil al Sanctităţii Sale. Lor li se alătură eminentul arheolog egiptean Farag Boswell. Cei trei pornesc în căutarea membrilor Frăţiei Păzitorilor Crucii, care doresc să reconstituie Crucea pe care a fost răstignit Iisus. Aşchii din Lemnul Sfânt sunt risipite prin bisericile de pretutindeni şi ei încearcă să le recupereze prin orice mijloace...

Furtul relicvelor pune pe jar întreaga creştinătate. Ottavia, Kaspar şi Farag au un ghid preţios în tentativa lor temerară: capodopera lui Dante. Citită cu atenţie dintr-o anumită perspectivă, ea le oferă indicii nebănuite şi le îngăduie să parcurgă un ritual de iniţiere într-un cult aflat departe de orice publicitate. Probele la care sunt supuşi îi poartă prin ambianţe socotite simboluri pentru cele şapte păcate capitale: Roma - trufie, Ravenna - invidie, Ierusalim - mânie, Atena - lene, Constantinopol - avariţie, Alexandria - lăcomie şi Antiohia - desfrâu. La capătul peripeţiilor în care nu de puţine ori viaţa le este pusă în primejdie, li se va revela un adevăr care îi va marca pentru întreaga viaţă.

Matilde Asensi a scris un thriller istoric şi religios cu multe virtuţi, dar care se adresează mai curând unei elite însetate de informaţii inedite, ambalate într-un story senzaţional. "Ultimul Cato" este un roman pretenţios, înţesat de referiri livreşti. Poate aşa se explică de ce "Codul lui DaVinci", mult mai accesibil la lectură, a avut mai mult succes. Ca să nu mai amintim de prodigioasa promovare de care a beneficiat. Marketingul american e incomparabil.

A, da... "Ultimul Cato" a apărut în 2001. Cartea lui Dan Brown - doi ani mai târziu. Dacă există vreo filiaţie, ea e în sens invers decât am crezut iniţial. Dar, cel mai probabil, între cele două lucrări literare nu există nici o legătură.

"... bărbatul care apare în fotografii a fost implicat într-un delict grav împotriva Bisericii Catolice şi împotriva celorlalte biserici creştine. Ne pare foarte rău, însă nu vă putem da mai multe detalii. Ceea ce dorim este ca dumneavoastră, cu cea mai mare discreţie posibilă, să întreprindeţi un studiu al semnelor descoperite pe trupul lui atunci când a fost dezbrăcat pentru a i se face autopsia, mai precis anumite cicatrice ciudate..."