Cum sa faci un film din miliardele de lei furate

Un sarlatan planuieste sa dea o spargere de milioane. E furtul secolului pe marile ecrane cu Tom Hanks pe post de profesor care vrea sa devalizeze un cazinou in filmul "Cum sa scapi de coana mare".

Dar la fel de bine e Petru Nica, tanarul care a pus pe jar televiziunile, obligandu-le sa realizeze un film de actiune demn de Hollywood. Premiera cinematografica a acestei saptamani este un remarke dupa o pelicula realizata in 1957. Asemanare maxima: furtul secolului de la noi este si el un "remake" dupa o spargere autohtona petrecuta cu aproape o jumatate de secol in urma. Astazi e mai usor ca niciodata sa aratam ca intre film si realitate e o distanta mai mica decat cei 35 de milimetri de pelicula.

Luni seara, ne-am uitat la un film de actiune desfasurat simultan pe toate canalele tv. In rolul principal era Nica, milionarul care a stiut sa fure banii si a asteptat cuminte sa vina politia sa-l prinda ca sa zambeasca telegenic publicului. Privit de acasa, eroul e cam prostut si pare mai degraba actor intr-o comedie decat intr-un film de actiune. (Filmul cu Tom Hanks este tot o comedie). Domnul Nica te-a facut sa te intrebi: Cum naiba voia sa scape de bani? Facandu-i saltea?! Oare auzise ca moneda nationala se va trasforma in leu greu si ca miile de bancnote ar fi trebuit sa fie schimbate curand? Si-a facut un plan pentru zilele de dupa furt?

Sa ne gandim ca s-ar ecraniza povestea lui Nica. Un posibil scenariu ar fi istoria celor sapte zile in care hotul se plimba dintr-o casa in alta si asculta stirile la radio sau vede reportajele tv. E tensionat si nu stie daca ceea ce afla e real sau e rezultatul manipularii politiei ca sa-l faca sa se tradeze. (Desigur, e mai inteligent in film).

Un alt scenariu ar spune povestea politistilor care incearca sa recupereze banii si sa-i prinda pe faptasi. Ancheta, urme, complici, investigatii, actiuni in forta, conferinta de presa. (Cei care sunt in rolurile politistilor victoriosi isi inchid telefoanele mobile la conferinta de presa. Politistii din realitate n-au facut-o).

Dar filmul, care ar fi marele succes de casa, ar fi cel care spune intamplarea din punctul de vedere al unei redactii de stiri. Povestea ar curge repede peste momentele in care furtul e anuntat si peste zilele de ancheta. Ar aparea des personaje (reporteri/producatori) care s-ar intreba: "Ce avem nou astazi? Ce mai adaugam acestei stiri ca sa fim mai tari decat restul?". Actiunea filmului ar ajunge la momentul culminant o data cu prinderea hotului. "Am dat noi primii stirea?", ar intreba un reporter fanatic. "Haide, repede, sa facem un generic special", ar urla un producator al carui puls ar fi cu mult peste limita normala. "Il vreau pe seful Politiei! Acum!", s-ar auzi redactorul-sef. Si zeci de personaje s-ar invarti in diverse locatii ca sa redacteze, monteze, prezinte momentele actiunii, totul contra cronometru. Ar fi un film de mare succes pentru ca spectatorii ar simti adrenalina fara sa-si dea seama ca in spate se ascunde multa munca, talent si un monument de pasiune. Doar specialistii ar stii sa nominalizeze cateva dintre personaje la premiile de profil.

Asa ar ajunge Gabriel Cretean sa ia Oscarul pentru imagine. Gabi e cel care intr-o inghesuiala de nedescris, la Snagov, cand toata lumea voia imagini cu Nica, a reusit sa intre in masina politiei prin puterea obiectivului camerei sale de luat vederi. Te-a asezat pe tine, spectatorul, langa cei care-l pazeau pe Nica. L-ai privit pe hot fata in fata, cateva minute. Clipe de maiestrie profesionala. Asa ai facut si tu parte din film, ai fost in masina politiei. Au fost multi cei care au "interpretat" bine rolul cameramanului in filmul acesta, dar Gabi a avut cadrele cele mai spectaculoase si ti-a aratat ca era stapan pe situatie cand acolo era iadul jurnalistic.

Pe Gabriel Cretean nu-l stii. Nu e vedeta, desi a fost in toate razboaiele recente. Il gasesti la Pro TV, in spatele camerei de luat vederi. In cea mai de succes varianta a filmului cu Nica, el e cel care merita Oscarul. Chapeau!