O Berlinală feminină

Ultima Berlinală condusă de Dieter Kosslick, care face o reverenţă după ce a dirijat timp de 18 ani Festivalul de Film de la Berlin, se anunţă a fi feminină şi feministă.

Cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, primul cel mai important eveniment continental de profil al anului, şi-a deschis aseară porţile. Juliette Binoche, Andie MacDowell, Emilia Schuele și Zoe Kazan sunt doar câteva dintre starurile care au strălucit pe covorul roşu.

Surâsuri largi au luminat sosirea starurilor la Berlinale Palast, începând cu sosirea juriului prezidat de Juliette Binoche, într-o extrem de elegantă ţinută Armani Privé, şi a echipei peliculei The Kindness of Strangers în frunte cu regizoarea daneză Lone Scherfig.

Ţinutele starurilor, din şifon, catifea şi mătase, au fost predominant negre. Prima apariţie a fost americanca Andie MacDowell, arborând o rochie neagră semnată Alberta Ferretti. Ochii tuturor s-au aţintit totuşi asupra top modelului Toni Garrn într-o creaţie magnifică Resort 19, din crêpe satin, concepută de Alex Perry. Puţine actriţe au făcut excepţie, ca actriţa americană Zoe Kazan, protagonista filmului de deschidere, care a apărut într-o rochie cu imprimeu floral din colecţia Valentino primăvară-vară. Şi Trudie Styler, membră a juriului, neacompaniată de această dată de soţul ei, Sting, a optat pentru culoarea roşie.

Competiţia oficială, una din cele nouă secţiuni ale festivalului, cuprinde 23 de titluri, dintre care 17 vor concura pentru trofeul suprem al Berlinalei - Ursul de Aur. Şapte dintre cele 17 filme din Competiţie au fost regizate de femei, inclusiv pelicula "The Kindness of Strangers", de Lone Scherfig, care va deschide festivalul.
Celelalte filme din Competiţie sunt: The Ground Beneath My Feet, de Marie Kreutzer; So Long, My Son, de Wang Xiaoshuai; Elisa & Marcela, de Isabel Coixet; The Golden Glove, de Fatih Akin; God Exists, Her Name is Petrunya, de Teona Strugar Mitevska; By the Grace of God, de François Ozon; I Was at Home, But, de Angela Schanalec; A Tale of Three Sisters, de Emin Alper; Mr. Jones, de Agnieszka Holland; Ondog, de Wang Quan; Piranhas, de Claudio Giovannesi; Ghost Town Anthology, de Denis Cote; System Crasher, de Nora Fingscheidt; Out Stealing Horses, de Petter Moland; Synonyms de Nadav Lapid şi One Second de Zhang Yimou.

Daneza Lone Scherfig a deschis competiţia cu premiera mondială a filmului The Kindness of Strangers, cu un cast internaţional care îi include pe Zoe Kazan, Tahar Rahim, Andrea Riseborough şi Bill Nighy, o dramă a cărei acţiune se desfăşoară la New York. Personajele descoperă în ceilalţi dragostea, blândeţea şi surâsul care îi ajută să înfrunte miile de greutăţi ale vieţii de fiecare zi

Franţuzoaica Agnès Varda, în vârstă de 90 de ani, va prezenta un nou documentar autobiografic în afara competiţiei. Superstarurile indiene Ranveer Singh şi Alia Bhatt vor păşi pe covorul roşu pentru premiera producţiei Gully Boy de Zoya Akhtar, una dintre rarele realizatoare de producţii cu buget impresionant de la Bollywood.

Se conturează a fi o "Berlinală franceză", potrivit directorului evenimentului, Dieter Kosslick, cu trei filme franceze în competiţia oficială, iar Franţa este şi coproducător al altor câteva pelicule selectate în festival.
Dintre filmele în competiţie, atrage în mod special atenţia Grâce à Dieu, regizat de francezul François Ozon care este foarte aşteptat. Pelicula abordează presupusele abuzuri sexuale comise de un preot francez, pe care cardinalul Philippe Barbarin se crede că le-a ascuns.

Marighella, de Wagner Moura, documentarul Varda by Agnes semnat de Agnes Varda şi The Operative, de Yuval Adler, vor fi proiectate în afara Competiţiei, alături de Vice, Farewell to the Night şi Amazing Grace.
Trei titluri au fost adăugate în secţiunea Berlinale Special, care include premierele mondiale ale documentarelor Peter Lindberg - Women Stories, de Jean Michel Vecchiet, şi You Only Live Once - Die Toten Hosen On Tour, de Cordula Kablitz-Post. În aceeaşi secţiune a fost inclus şi filmul Photograph, de Ritesh Batra, care va avea premiera sa europeană la Berlin.
În secţiunea Forum a festivalului, organizată de Arsenal - Institute for Film and Video Art, secțiunea cea mai îndrăzneață a Berlinalei, în cadrul căreia sunt selectate proiecte experimentale, prezentând anual o selecţie de filme care pun accent pe avangardă, eseu sau reportaj politic ori pe descoperirea unor peisaje cinematografice încă necunoscute, au fost alese 39 de filme (31 fiind proiectate în premieră mondială), ''care experimentează, iau atitudine şi refuză compromisul''. Unele dintre acestea vorbesc despre evenimente din secolul trecut, în timp ce altele se concentrează asupra viitorului, multe sunt adaptări după opere literare sau conţin referinţe explicite la literatură.

Din această secţiune face parte şi filmul ''Monştri'', debutul în lungmetraj al regizorului Marius Olteanu. Filmul, o producţie a Parada Film şi Wearebasca, prezintă o zi din viaţa a doi tineri căsătoriţi, Dana (Judith State) şi Arthur (Cristian Popa), pe care familia, societatea, prietenii par că îi iubesc când sunt împreună, dar îi judecă şi resping atunci când sunt pe cont propriu, din cauza  nevoilor, convingerilor şi opţiunilor lor de viaţă.

Marius Olteanu semnează atât regia cât şi scenariul peliculei. Imaginea acesteia i se datorează lui Luchian Ciobanu, scenografia este concepută de Alexandra Alma Ungureanu Stroe, montajul de Ioachim Stroe şi designul de sunet de Ioan Filip şi Dan Ştefan Rucăreanu. Din distribuţie fac parte Judith State (Sieranevada), Cristian Popa, Alexandru Potocean şi Şerban Pavlu (Inimi Cicatrizate).

„Monștri” este lungmetrajul de debut al regizorului Marius Olteanu. Cele mai recente filme de scurt metraj ale sale: „Scor alb” (2015) - de la care a pornit ideea filmului „Monştri” şi „No Man’s Land”, au fost selectate la peste 30 de festivaluri, printre care: Busan International Film Festival, Tallinn Black Nights Film Festival, Festival International du Film Francophone de Namur, TIFF.

România este reprezentată de asemenea în cadrul „Berlinale Talents" de actorul Robi Urs şi producătorul Bogdan Crăciun. La Berlinale Talents candidează anual circa 4.000 de tineri din întreaga lume, din care sunt selecționați 250 de participanți.

Pe lângă producţia românească „Monștri", România este reprezentată la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin şi de Cătălin Cristuţiu, în calitate de monteur, şi de Bogdan Georgescu, în calitate de producător creativ al producţiei argentiniano-germane Blue Boy, în regia lui Manuel Abrąmović, care va fi prezentată în categoria Berlinle Shorts.

Totodată Centrul Naţional al Cinematografiei organizează standul românesc din cadrul European Film Market, unde vor fi prezentate, ca în fiecare an, o serie de producţii româneşti, precum şi catalogul "Romanian Films", care oferă informaţii despre filmele româneşti lansate în ultimii doi ani sau în decursul anului următor.

European Film Market  este prima piață importantă de film a anului, unde producătorii, distribuitorii, cumpărătorii și vânzătorii, finanțatorii și reprezentanții  televiziunilor, industriei de home entertainment şi noilor media se informează cu privire la cele mai recente producții, urmăresc evoluția industriei cinematografice la nivel mondial şi stabilesc noi contacte de afaceri.

Printre filmele selectate în cadrul Forum se mai numără pelicula Die Kinder der Toten (Austria), în regia lui Kelly Copper şi Pavol Liska, o adaptare după romanul ''Die Kinder der Toten'' de Elfriede Jelinek; A portuguesa (Portugalia), o ecranizare de epocă cu costume şi imagini impresionante după Robert Musil, semnată de regizoarea Rita Azevedo Gome; So Pretty (SUA), de Jessie Jeffrey Dunn Rovinelli, adaptare după scriitorul german Ronald M. Schernikau; The Plagiarists (SUA) de Peter Parlow, care foloseşte ca punct de plecare unul dintre volumele seriei scriitorului norvegian ''My Struggle'' pentru o discuţie pe tema disputei dintre literatura şi film.

Regizorul Claudio Giovannesi, cu La paranza dei bambini, reprezintă Italia. Filmul, inspirat din pelicula omonimă a lui Roberto Saviano, pare mai mult decât promiţător. El este, într-un fel, simbolul noii speranţe, ca, de altfel, întrega ediţie actuală a festivalului. Pelicula va fi prezentată în secţiunea Panorama, în care se mai află titluri promiţătoare ale cinema-ului italian: Dafne de Federico Bondi, care povesteşte relaţia dintre o tânără cu sindromul Dawn şi tatăl ei după moartea mamei, Il corpo della sposa – Flesh Out, de Michela Occhipinti, despre o tânără din Mauritania care trebuie să se îngraşe înaintea nunţii, aşa cum o cere tradiţia, Selfie de Agostino Ferrente, plasat în zona Traiano din Napoli, care prezintă într-un mod inedit, dar foarte modern, frângerea adolescenţei în timpul Camorrei, şi Normal de Adele Tulli, o călătorie şi o hartă neaşteptată a regulilor, a stereotipurilor, a convenţiilor din Italia de astăzi. O Italie inedită, nouă şi tânără, care se îndreaptă către un cinema al realului în care îşi caută inspiraţia.

Juriul Berlinalei 2019 este prezidat de actriţa franceză Juliette Binoche. Câştigătoare a unui premiu Oscar în 1997 pentru cea mai bună actriţă în rol secundar pentru interpretarea unei infirmiere în filmul "The English Pacient", Juliette Binoche participă cu regularitate la principalele festivaluri cinematografice din lume. Cu o carieră începută în anii 1980, vedeta franceză a jucat în peste 70 de filme, care au ajutat-o să devină una dintre cele mai recunoscute actriţe din industria cinematografică mondială.

Din juriul competiţiei oficiale, mai fac parte criticul de film american Justin Chang, actriţa germană Sandra Huller, regizorul chilian Sebastian Lelio, curatorul de film de la Museum of Modern Art Rajendra Roy şi actriţa şi producătoarea britanică Trudie Styler.

Actriţa britanică Charlotte Rampling,  protagonista unor filme clasice, cum ar fi  controversatul Il portiere di notte de Liliana Cavani sau Căderea zeilor de Luchino Visconti, va primi un premiu pentru întreaga carieră la Berlinala 2019. Omagierea va fi însoţită de o retrospectivă a filmelor în care a jucat şi graţie cărora a devenit una dintre actriţele cele mai apreciate din istoria cinema-ului.

„Sunt foarte mulţumit că anul acesta omagiul îi va fi dedicat sublimei Charlotte Rampling. Este o icoană a unui cinema incitant şi neconvenţional“, a declarat Dieter Kosslick.

Anul trecut, premiul Ursul de Aur i-a revenit lungmetrajului "Nu mă atinge-mă/ Touch me not", al regizoarei Adina Pintilie, care a primit şi trofeul pentru cel mai bun film de debut.

Festivalul Internaţional de Film de la Berlin a fost instituit în anul 1951, la începutul războiului rece, ca un eveniment local, fiind considerat la acea dată drept o ''vitrină a lumii libere''.

Anul acesta, Festivalul de la Berlin a acordat un loc semnificativ regizoarelor. 7 din cele 17 pelicule aflate în competiţie, adică 41% din creaţii, sunt semnate de femei. O diferenţă remarcabilă faţă de 14% la Cannes şi 5% la Veneţia în 2018. „Dezbaterile anului trecut ne-au atras atenţia şi ne-au condus la decizii diferite”, a explicat Dieter Kosslick, referindu-se la mişcările #MeToo împotriva hărţuirii şi #TimesUp vizând discriminarea sexuală în sectorul divertismentului.

Dar, a adăudat el, „n-am fi făcut-o dacă filmele ar fi fost proaste”. Să nu uităm că în ultimii doi ani, Ursul de Aur a mers către două regizoare: românca Adina Pintilie (Touch Me Not) şi unguroaica Ildiko Enyedi (On Body and Soul).

Melissa Silverstein, responsabila grupului de presiune "Women and Hollywood", a subliniat că acest loc acordat femeilor este cu atât mai important, cu cât nicio regizoare nu figurează printre nominalizaţii la Oscarul la categoriile cel mai bun film străin sau cel mai bun regizor din acest an.

În afară de membrele Juriului, a regizoarei daneze care deschide festivalul şi a actriţei Charlotte Rampling, să le amintim pe austriaca Marie Kreutzer, în concurs cu Der Boden unter den Füßen (pământul de sub picioarele mele), istoria dramatică a unui puternic om de afaceri, regizoarea germană Angela Schanelec care va prezenta Ich war zuhause, aber (Eram acasă, dar), povestea unei femei de 30 de ani care se întoarce acasă după o disparţie misterioasă, deja menţionata spaniolă Isabel Coixet cu Elisa and Marcela, un film despre prietenia şi dragostea care se nasc pe băncile şcolii, poloneza Agnieszka Holland, cu Mr. Jones, despre jurnalistul Gareth Jones datorită căruia întregul occident şi mai ales America au cunoscut ororile anilor 1933 şi 1945 din Europa şi Polonia. Se spune că întâlnirea lui Jones cu George Orwell ar fi inspirat celebra Fermă a animalelor semnate de acesta din urmă.

De asemenea în premieră, din selecţia oficială face parte o peliculă produsă de gigantul american Netflix. Distins la Veneţia în 2018 cu Roma, dar ignorat de Cannes, Netflix va aduce în competiţie la Berlin Elisa y Marcela al regizoarei spaniole Isabel Coixet. Festivalul berlinez descoperă posibilităţi de cooperare cu companiile de acest tip.

„Este important ca festivalurile de prim plan să continue să se lupte pentru cinema. Este vorba acum despre a găsi mijloace de coexistenţă, aşa cum s-a întâmplat între cinema şi televiziune. Dar trebuie să găsim modalităţi de a proteja producţiile, astfel încât ele să poată fi difuzate întâi în sălile de cinema”, afirmă Dieter Kosslick.

2019 este ultima ediţie condusă de germanul Dieter Kosslick, în vârstă de 70 de ani, care se retrage după 18 ani. Ştafeta va fi preluată de un duet mai tânăr, format din Carlo Chatrian, actualul director al Festivalului de Film de la Locarno, şi regizoarea olandeză Mariette Rissenbeek.

Înaintea plecării sale, Dieter Kosslick a lansat o invitaţie conducătorilor partidului de extrenă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) să asiste în 10 februarie la proiecţia documentarului regizat de Roberta Grossmann, Arhivele secrete ale ghetoului din Varşovia.