x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisoare deschisă - Cristian Mungiu îi scrie lui Paleologu

0
Autor: Maria Sârbu 16 Mar 2009 - 00:00

Cineastul Cristian Mungiu a dat publicităţii ieri o scri­soa­re deschisă adresată ministrului Culturii, Theodor Paleologu, pornind de la declaraţia acestuia: "Pentru un minis­tru al Culturii, să ai un nou val la dispoziţie este o pleaşcă extraordinară. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de val".



Mungiu afirmă în scrisoare că, văzută din teren, situaţia pare un pic mai complexă, iar acest "val" are nevoie tocmai de sprijinul ministrului Culturii "pentru a nu se irosi prea curând". "Ci­ne­matografia a ser­vit mai bine decât oricine reputaţia României în ultimii ani. Prin urmare, consider că infrastructurile publice menite să deservească, să acompanieze şi să susţină eficient şi onest acest domeniu artistic trebuie să se ridice la nivelul po­ten­ţialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider că artiştilor le revine datoria de a observa deficien­ţele sistemului şi a solicita celor în drept, atunci când e cazul, o necesară corecţie", arată în scrisoare deţinătorul trofeului Palme d’Or. El precizează că şi-a asumat rolul de membru în comisia de selecţie a proiectelor de film în cadrul Concursului organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi îi pune ministrului la dispoziţie câteva din observaţiile sale după "această experienţă", în speranţa că parcurgerea lor să-l ajute să-şi facă o idee despre cum se desfăşoară lucrurile în acest moment. Cristian Mungiu apreciază că cinemato­gra­fia română, prin structurile ei publice actuale şi prin reprezentanţii săi oficiali, nu se ridică la înălţimea succese­lor înregistrate de filmele româneşti în ultimii ani şi crede că sistemul public de susţinere a cinematografiei necesită nu o reorganizare de suprafaţă, ci o schimbare profundă, structurală şi de atitudine. Scrisoarea este însoţită de observaţii, concluzii şi anexe, prezentate în detaliu, despre ceea ce a văzut Cristian Mungiu "din interiorul" CNC.


Scrisoare deschisa

Cineastul Cristian Mungiu catre Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National


Stimate domnule ministru,

Ati declarat recent, cu ocazia galei Gopo ca  "Pentru un ministru al Culturii, să ai un nou val la dispoziţie este o pleaşcă extraordinară. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de val”.

Din pacate, domnule ministru, vazuta din teren, situatia pare un pic mai complexa iar acest "val” are nevoie de sprijinul dvs. pentru a nu se irosi prea curind.

Cinematografia a servit mai bine decit oricine reputatia Romaniei in ultimii ani. Prin urmare, consider ca infrastructurile publice menite sa deserveasca, sa acompanieze si sa sustina eficient si onest acest domeniu artistic trebuie sa se ridice la nivelul potentialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider ca artistilor le revine datoria de a observa deficientele sistemului si a solicita celor in drept, atunci cind e cazul, o necesara corectie.

Mi-am asumat de curind rolul de membru in comisia de selectie a proiectelor de film in cadrul concursului organizat de Centrul National al Cinematografiei (CNC). Va pun la dispozitie citeva din observatiile mele dupa aceasta experienta, cerindu-va permisiunea ca, totodata, sa fac publice unele din aceste observatii. Sper ca parcurgerea lor sa va ajute sa va faceti o idee despre cum se desfasoara lucurile in acest moment.

Apreciez, domnule ministru, ca, din punct de vedere organizatoric si principial, cinematografia romana, prin structurile ei publice actuale si prin reprezentantii sai oficiali nu se ridica la inaltimea succeselor inregistrate de filmele romanesti in ultimii ani si cred ca sistemul public de sustinere a cinematografiei necesita nu o reorganizare de suprafata ci o schimbare profunda, structurala si de atitudine.

Ramine sa apreciati dvs. daca aveti determinarea si energia sa generati aceasta innoire si daca succesele recente ale culturii romane prin cinematografia ei merita sau nu acest efort.


Observatii si concluzii


OBSERVATII
Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii

Nu exista criterii pentru alegerea lectorilor de scenarii. Alegerea membrilor comisiilor de selectie se face in acest moment de catre CNC, care primeste propuneri de la asociatiile din breasla, propuneri de care poate sau nu sa tina cont. Modalitatile de a evalua competenta potentialilor membri lipsesc. Pina in mandatul anterior, Ministerul Culturii trebuia sa avizeze aceste propuneri, la aceasta prevedere renuntindu-se incepind cu prezenta editie a concursului CNC.

In chestiunea juratilor exista doua probleme: una de competenta si alta de integritate morala.  E in sine foarte greu sa gasesti lectori competenti intr-o comunitate cinematografica in care abia daca gasesti citiva scenaristi. Dar chiar si asa, daca cei care isi asuma aceasta sarcina publica de a citi si aprecia ar face-o dupa priceperea lor insa cu perfecta onestitate, rezultatele ar trebui acceptate. Din pacate insa, cei ajunsi in aceasta comisie de lectura reprezinta in multe cazuri in mod fatis interesele celor care i-au trimis. Pot aparea situatii când lectorii sint supusi rugamintilor, presiunilor, interventiilor, amenintarilor si santajelor. Dupa aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav si inacceptabil al modului in care se desfasoara in present concursul.

Despre regulamentul de concurs
Prezentul regulament de concurs a fost introdus in anul 2006 in incercarea de a reduce subiectivismul absolut dupa care se analizau proiectele pina atunci. Regulamentul a plecat initial de la urmatoarele doua premise: 1. Ca finantarea unui proiect nu trebuie sa aiba in vedere doar valoarea scenariului ci si a calitatea regizorului si a producatorului; 2. Ca aplicantii – regizori si producatori - care au avut succes cu ultimul lor film prezinta un risc mai mic la finatare si ar trebui sa beneficieze de un bonus cind cer finantare de la CNC pentru urmatorul proiect.

Regulamentul a inceput insa sa fie sabotat inca din faza de propunere, toti cei care s-au simtit dezavantajati de prevederile lui incercind sa relativizeze propunerile regulamentului si sa-i coboare standardele la nivelul lipsei lor de performante.

In final, in regulament s-a decis sa conteze nu ultimul ci unul din ultimele doua filme dar deopotriva si cel mai bun film din cariera al aplicantului.

In loc sa se considere ca distributia in zece tari straine aduce punctaj maxim (cum era prevazut initial) s-a considerat ca e suficienta distributia in doua tari (inclusiv Romania), ca nu achizitia de catre zece televiziuni straine e un prag al succesului ci achizitia de catre zece televiziuni incluzindu-le pe cele romanesti (unii aplicanti ajungind lejer la cifra de patru televiziuni din start doar prin insirarea canalelor SRTV: TVR1, TVR2, TVR Cultural, TVRI).

Pe lista celor mai importante festivaluri, pe linga Cannes, Berlin si Venetia, si-au facut treptat loc ca egale cu acestea si festivalurile din Cairo sau Bilbao, in plus sectiunea in care ai fost prezent in festival nemaicontind si asa mai departe.

In urma "rescrierii” regulamentului in acest fel, concursul pune semnul egal intre un film care a luat Palme d’Or la Cannes si a fost distribuit in 50 de tari si un film care, de exemplu, a fost distribuit intr-o singura tara straina si a fost prezentat la festivalul din Cairo.

Exemplele ciuntirilor succesive ale regulamentului sint nenumarate, treptat scazindu-se standardele pina intr-acolo incit bonusurile oferite de regulament sa devina accesibile cit mai multor aplicanti, ideea insasi de regulament devenind in aceste conditii discutabila.

Despre interpretarea regulamentului de concurs

Pe linga faptul ca regulamentul de concurs a ajuns dupa amendari succesive asa cum am aratat mai sus, el mai este si in timpul concursului interpretat intr-un fel care escamoteaza si mai mult diferentele de valoare dintre aplicanti.

In anexele concursului CNC se precizeaza ca punctajele aplicantilor regizori si producatori se calculeaza, in cazul regizorilor, pentru "Cel mai bun film realizat in cariera” si pentru "Unul din ultimele doua filme realizate” iar in cazul producatorilor pentru "Un film din cariera (la alegere)” si pentru "Un film (la alegere) din ultimele doua realizate”.

Atit "cel mai bun film” cit si "unul din ultimele doua” aduc aplicantilor un punctaj la trei categorii: numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial.

CNC agreeaza insa interpretarea aplicantilor care aleg sa completeze declaratia referitoare la cel mai bun film din cariera nu selectind un singur film trei filme, cite unul pentru fiecare categorie (numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial).

Totodata, desi creditul alocat de catre CNC este, prin natura lui, cel cu care incepe finantarea oricarui film romanesc, toti aplicantii declara pe proprie raspundere ca in momentul inscrierii in concurs ei au deja tot restul de finantare. Aplicantii declara acest lucru pentru a obtine un punctaj pe care CNC il aloca proiectelor care au deja finantare asigurata in momentul inscrierii in concurs.

Desi este evident pentru toata lumea ca declaratiile respective nu au acoperire si desi ar fi simplu pentru CNC sa nu ia in calcul declaratii pe propria raspundere care nu sint insotite de nici un fel de acte dovedidoare, CNC se arata foarte permisiv in interpretarea regulamentului, ingaduind multor aplicanti sa acumuleze un punctaj pe care acestia nu il merita, in detrimentul altora care chiar au finatare asigurata in momentul inscrierii in concurs, dovedita prin extrase bancare sau contracte de finantare si/sau de coproductie.

Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri

Procedural, discutiile membrilor comisiei de selectie si discutiile acestora cu Directorul General al CNC nu se inregistreaza pe suport audio si nu se consemneaza intr-un document scris si semnat, ceea ce face ca, in final, nimeni sa nu poarte nici o raspundere pentru chestiunile comunicate verbal.

La prima intilnire a membrilor comisiilor de selectie, Alexandru Solomon, membru al comisiei de selectie pentru proiecte de documentar l-a intrebat pe directorul general al CNC daca prezenta sa in juriul de documentar si a sotiei sale, Dna Ada Solomon, in competitia de fictiune contravin in vreun fel regulamentului de concurs iar directorului general al CNC, Dl. Eugen Serbanescu, l-a asigurat in mod explicit si neunivoc ca, fiind vorba de sectiuni separate de concurs, nu este nimic neregulamentar. Dl. Eugen Serbanescu contesta acum ca ar fi facut aceasta afirmatie. De asemenea, nici competentele comisiei de selectie nu sint precizate in mod explicit si in scris in vreun document aparte.

In sedinta initiala a membrilor comisiei de selectie cu directorul general al CNC, dl. Eugen Serbanescu, acesta a apreciat ca, generic vorbind, intreaga responsabilitate privind concursul revine comisiei de selectie care are sarcina nu numai de a aprecia scenariile ci si restul dosarelor – care contin datele pe baza carora se apreciaza calitatea regizorului si a producatorului.

Totodata, s-a precizat ca exista o raspundere a comisiei si in privinta stabilirii cuantumului creditelor financiare care se acorda fiecarui proiect si implicit in analiza bugetelor proiectelor,
in conditiile in care comisia, cf. art. 15 din regulament, trebuie sa participe impreuna cu Consiliul de Administratie al CNC la "adoptarea unei hotariri finale cu privire la rezultatele concursului de selectie a proiectelor cinematografice si de acordare a creditelor directe.”

Cind am adus la cunostinta directorului general al CNC diferite greseli flagrante din bugetele aplicantilor, acesta a decis ca totusi analiza bugetelor aplicantilor nu este de competenta comisiei de selectie.

De asemenea, conform celor precizate in sedinta initiala, comisia de selectie fusese investita sa decida in privinta situatiilor interpretabile din regulament. Prin urmare, am alcatuit o lista cu cele mai importante situatii interpretabile pe care am prezentat-o membrilor comisiei de selectie si pe care o atasez ca anexa la prezentul document. Dupa ce membrii comisiei de selectie si-au expus parerile, directorul general al CNC a revenit, decizind ca unele dintre respectivele situatii interpretabile n-ar fi de competenta membrilor comisiei. In alte cazuri, s-a judecat contrar parerii majoritatii membrilor comisiei.

Conform regulamentului, Consiliul de Administratie al CNC este cel care are competenta sa valideze cuantumul creditelor alocate fiecarui aplicant desi membrii CA nu citesc scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca membrii CA iau aceasta decizie coroborind recomandarile comisiei de selectie si recomandarilor expertilor financiari, intr-o sedinta comuna. Insa la sedinta de validare a cuantumurilor creditelor alocate fiecarui proiect propuse de catre expertii financiari, CNC nu a ingaduit prezenta in sala de sedinte a membrilor comisiei de selectie atunci cind expertii financiari au facut propunerile.

CA si-a insusit intocmai propunerile de taiere din bugete facute de experti financiari alesi tot de catre CNC, fara ca sa ceara in fapt vreo parere membrilor comisiei de selectie despre justetea propunerilor expertilor in raport cu complexitatea scenariilor.

Rezultatul este ca proiecte clasate mai jos in ierarhia finala primesc un procent mai mare din creditul solicitat decit proiecte mai bine clasate de catre comisia de selectie.

Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele

In regulamentul CNC se precizeaza la art. 10 ca "Secretariatul tehnic al concursului are obligatia de a analiza conformitatea si realitatea documentelor din dosarele de concurs…”. Fizic, data fiind cantitatea mare de informatie, acest lucru este foarte greu de realizat si se face superficial.

Prin urmare, in calcularea punctajului aplicantilor, se iau in calcul o multime de date care, supuse verificarii, nu se confirma, o parte din greseli datorindu-se si neglijentei si impreciziei cu care sint redactate regulamentul de concurs si anexele lui. De exemplu, lista de festivaluri facuta publica pe site-ul CNC (atasata documentului de fata ca anexa) este in fapt o lista cu nume de localitati. Aceasta imprecizie face ca unii aplicanti care au luat premii la mici festivaluri din mari orase festivaliere sa primeasca puncte ca si cum ar fi cistigat premiile la marile festivaluri de renume din acele orase.

La art. 21 din regulament se precizeaza ca se vor remite membrilor comisiilor de selectie "Dosarele de proiect aferente scenariilor selectionate de comisie ş…ţ dupa intocmirea clasamentului si deschiderea plicurilor.” Membrii comisiei nu au primit in fapt aceste dosare, eu intrind in posesia lor doar in clipa in care am refuzat sa semnez punctajele prezentate membrilor comisiei de selectie de catre CNC tocmai din cauza ca mi se cerea sa certific niste calcule pe care nu le facusem.

Ni s-a explicat ca, de regula, membrii comisiei de selectie, dat fiind mecanismul complicat de calcul, au lasat calcularea punctajului candidatilor in sarcina CNC. Insa, dupa cum am precizat public cu ocazia conferintei de presa organizata pentru anuntarea rezultatelor concursului, in clipa in care eu am efectuat aceste calcule conform datelor din dosare, am ajuns la cu totul alte rezultate decit cele puse initial la dispozitie in cadrul CNC.

Precizez ca CNC si membrii comisiei de selectie si-au insusit in majoritatea cazurilor calculele facute de mine pe baza argumentelor pe care le-am prezentat. E insa de presupus ca aplicind aceleasi principii pe care si le-a insusit acum ca regulamentare, la o recalculare, CNC ar ajunge probabil la cu totul alte rezultate pentru editiile anterioare ale concursului de proiecte.

Intrucit la fiecare sesiune de concurs a CNC aloca fonduri de ordinul sutelor de mii de euro, rezulta, prin urmare, ca s-au repartizat sume de ordinul a milioane de euro fara o verificare riguroasa a datelor prezentate de candidati si dupa criterii aproximative si interpretabile.

Despre solutionarea situatiilor interpretabile
Am ales sa fac aceasta exemplificare pe proiectul Casaro Film "Portrete in padure” pentru ca, in cazul acestui proiect, CNC a decis sa nu tina cont de parerea exprimata in scris a membrilor comisiei de selectie – situatiile sint descrise mai jos - si datorita faptului ca taierile pe care eu le consider arbitrare efectuate de expertii financiari alesi de CNC, coroborate cu decizia CNC de a descalifica proiectul Hi Film / producator Ada Solomon au avut ca efect finanatarea proiectului Casaro Film.

Producatorul Casaro Film s-a inscris in concursul de proiecte de lung metraj cu un proiect avind ca regizor pe dl Dl. Dinu Tanase (cel mai recent pe ecranele romanesti cu "Damen Tango”, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tanase) produs de Dl Alexandru Iclozan (cel mai recent pe ecranele romanesti ca producator executiv pentru "Dincolo de America”, scenariul Eugen Serbanescu, regia Marius Barna, producator Paradox Film).

Precizez ca nu contravine legii ca producatorul unui film la care directoul general al CNC a participat in calitate de scenarist sa candideze in concurs pe durata mandatului acestuia.

Scenariul a primit urmatoarele note: Dan Nutu 5.4, Radu F. Alexandru 9, Cristian Mungiu 4, Alexa Visarion 9 si Doru Mitran 9. Dupa calcularea initiala a punctajului proiectului, prezentata de catre CNC membrilor comisiei de selectie in momentul desecretizarii proiectelor, scenariul figura pe pozitia a 6-a acumulind 57,01 puncte. Dupa calculele pe care le-am efectuat eu, interpretind datele din dosar asa cum am considerat ca este corect, proiectul acumula circa 46, 5 puncte.

Am prezentat in fata colegilor din comisia de selectie si a Dlui Eugen Serbanescu observatiile mele. In concursul CNC, regizorul filmului primeste un punctaj pentru "unul din ultimele doua filme realizate” - conform Anexei 11 b din regulament. Aplicantul Casaro Film a completat insa fisa regizorului cu un film anterior ultimelor doua realizate de acesta, film care determina obtinerea unui punctaj mai mare. Observatia mea a provocat o lunga polemica despre natura filmelor care trebuie luate in considerare, in final insa directorul CNC decizind dupa consultarea departamentului juridic ca regulamentul in acest punct este clar si ca fisa regizorului in acest caz nu este completata corect.

Totodata, in concursul CNC, producatorul primeste puncte la capitolul succes comercial pentru "numarul de televiziuni nationale sau internationale care au achizitionat filmul”, fiind vorba aici despre un film anterior al producatorului.

Regulamentul nu precizeaza despre ce fel de film e vorba (fictiune, documentar, animatie, scurt metraj, lung metraj, facut cu sprijinul CNC sau fara, film de televiziune etc). Dl. Eugen Serbanescu a decis ca, in conformitate cu logica insitutiei care acorda credite pentru filme cinematografice, trebuie avute in vedere doar filme cinematografice, adica filme destinate si care au fost exlpoatate pe marile ecrane, nu filme de televiziune.

Am facut observatia ca, in acest caz, filmul inscris de aplicantul Casaro Film, "Maramures, traditie si credinta” (co-productie cu Paradox Film, director Marius Barna), descris in documentele aplicantului drept un film de 6 episoade a cite 15 minute nu ar trebui luat in calcul, fiind vorba de un film de televiziune si nu de cinema. Desi trei dintre cei cinci membri ai juriului s-au pronuntat in scris in acest sens, in final in cazul proiectului Casaro Film s-au aditionat punctele aduse de proiectul "Maramures, traditie si
Credinta” la nota finala a proiectului ca si cum ar fi fost vorba de un film cinematografic.

Totodata, in concursul CNC, producatorul primeste puncte daca are asigurata o parte din finantarea proiectului la inscrierea in concurs. Unii aplicanti au adus contracte pentru a dovedi ca au asigurata finantare. Altii, precum Casaro film au produs o hirtie pe proprie raspundere ca asigura diferenta prin servicii proprii. In documentul prin care atesta ca are asigurata finantare la momentul inscrierii in concurs (pe care il atasez ca anexa) se observa in plus ca lista de servicii a aplicantului Casaro Film nu indica valoarea fiecarui serviciu pe care il asigura, pretinzind insa ca serviciile listate sint cifrate in total la suma de 1. 216. 149 lei, estimare care contrazice flagrant bunul simt.

Trei din cei cinci membri ai juriului au socotit ca o declaratie pe proprie raspundere nu este suficienta pentru a proba asigurarea finantarii proprii. CNC a decis insa sa ia in calcul punctajul generat de asemenea declaratii.

Am adus la cunostinta membrilor comisiei de selectie diferite date contradictorii din bugetul prezentat de Casaro Film: desi aplicantul declara ca filmarea va dura 80 de zile, actorii principali aveau prevazute cite 25, respectiv 20 de zile de filmare, masina de aparate era prevazuta pentru 40 de zile iar un cinemobil pentru 100 de zile. Dl. Eugen Serbanescu a subliniat inca o data ca observatiile despre buget nu sint de competenta comisiei de selectie ci a expertilor special desemnati de CNC.

Punctajul final al aplicantului a devenit in aceste conditii 49, 12, el fiind clasat al noualea in ierarhia proiectelor de lung metraj.

In sedinta initiala cu membrii comisiei de selectie ai sectiunii de lung metraj, Dl Eugen Serbanescu a apreciat ca, dat fiind bugetul redus al acestei sesiuni, se vor putea probabil finanta cel mult sase proiecte de lung metraj. In final, datorita taierii din bugete operate de comisia de experti numita de catre CNC si care opereaza dupa criterii neprecizate si a eliminarii din concurs de catre CNC a proiectului Hi Film, pozitia a 9-a din ierarhia proiectelor de lung metraj a devenit cistigatoare si proiectul Casaro Film a primit finantare.

Despre ce constituie conflict de interese
Proiectul "Toata lumea din familia noastra” - producator Hi Film, producator executiv Ada Solomon, a fost descalificat de catre CNC invocindu-se un posibil conflict de interese, desi dosarul respectiv fusese considerat eligibil la inscrierea in concurs si desi nimeni nu a pretins vreo clipa ca respectivul potential conflict de interese s-ar fi materializat. In schimb, la editia precedenta a concursului, CNC s-s folosit de serviciile domnului Ion Mititelu, producator la RO DE FILM s.r.l, in calitate de expert pentru analiza bugetelor sectiunii de documentar, desi acelasi domn Mititelu candida ca producator in cadrul concursului de proiecte de lung metraj.

Legea nu prevede ca acesta ar fi un conflict de interese si nici CNC nu a considerat ca o asemenea dubla calitate de expert CNC dar si de competitor in cadrul aceluiasi concurs a aceleiasi persoane ar trebui evitata.

In final, proiectul RO DE FILM al domnului Mititelu a fost declarat cistigator si, mai mult, desi clasat al optulea in ierarhia de concurs, a obtinut 98% din fondurile solicitate, procentual mai mult decit majoritatea proiectelor clasate inaintea sa.

Cine decide repartizarea fondurilor

Conform regulamentului, concursul are doua etapte: de analiza si notare a scenariilor si de analiza si notare a dosarelor (a calitatii regizorului si producatorului). Dupa parcurgerea acestor doua etape, membrii comisiei de selectie – numiti de catre CNC – produc o ierarhizare a proiectelor.

In fapt, dupa aceasta ierarhizare are loc o a treia etapa, cea mai importanta: cea de finantare, in care fiecarui proiect i se aloca un credit, o suma de bani. Aceasta decizie nu mai apartine comisiei de selectie ci este luata de catre Consiliul de Administratie al CNC.

Regulamentul prevede la art. 43, punctele a. si b., ca proiectul cel mai bine clasat in ierarhia finala a proiectelor de concurs trebuie sa primeasca creditul solicitat, in cazul urmatoarelor proiecte de pe lista, CA al CNC avand dreptul sa stabileasca un "procent de scadere” si sa le finanteze respectind "ierarhia stabilita de comisia de selectie”.

Legea prevede deopotriva ca: "In analiza economico-financiara in vederea alocarii creditelor directe, Consiliul poate solicita expertiza financiara a unor experti independenti sau specialisti din cadrul Centrului National al Cinematografiei”. Pe baza acestui paragraf, CNC a angajat la ultimele editii ale concursului "experti” care au analizat bugetele candidatilor, taind din ele dupa principii pe care nici CNC, nici expertii nu le-a facut vreodata publice.

Rezultatul este ca ierarhia de concurs decisa de comisie devine irelevanta, aplicantilor repartizindu-li-se fonduri nu in functie de creditul solicitat si de pozitia in ierarhia finala a proiectelor ci in raport cu estimarea bugetara facuta de expertul ales de catre CNC.

In timpul concursului, am solicitat in scris Centrului National al Cinematografiei sa fie facute publice criteriile comune de apreciere a bugetelor luate in calcul de experti insa acest lucru nu s-a intimplat pentru ca aceste criterii nu exista.

Despre mecansimul contestatiilor
Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre CA.

Cind se admite o contestatie, ramin finantate si proiectele finantate initial insa primesc finantare si cele care cistiga contestatiile.

In sesiunea decembrie 2007 au cistigat la contestatii un numar de 9 proiecte, alocindu-se acestor proiecte un total suplimentar de 4.178.800 lei (peste un milion de euro).

Practic, aproape o intreaga sesiune de finantare s-a rezolvat prin contestatii si nu prin concurs. Cind un proiect cistiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se afle pe lista cistigatorilor si ca a fost declasat dintr-o greseala de apreciere, finantindu-se in schimb un alt proiect mai slab clasat.

Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rata de eroare de calcul a calcularii datelor punctuale din dosarele candidatilor? Ce fel de relevanta mai are in acest caz intreaga procedura de clasificare? Cine isi asuma, in final raspunderea pentru o asemenea judecata?

CONCLUZII
Apreciez ca o re-calculare a punctajelor aplicantilor la concursurile CNC anterioare – in conditiile aplicarii stricte a regulamentului si a folosirii doar a datelor care se confirma din declaratiile candidatilor - ar putea diferi in unele cazuri semnificativ fata de rezultatele care i-au clasat pe acestia drept cistigatori.

Apreciez ca este util sa solicitati o declaratie pe proprie raspundere membrilor comisiilor de selectie (nu numai celor de la ultimul concurs) in care acestia sa precizeze daca s-au facut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte.

Apreciez ca ar fi necesar ca membrii comisiei de selectie sa aiba obligatia de a face o apreciere scrisa despre proiectele cistigatoare si ca ar fi de preferat ca ei sa nu mai faca parte din viitoare comisii de selectie in cazul in care carierele publice ale filmelor notate de ei difera semnificativ de estimarile pe care le-au facut repectivii lectori.

Apreciez ca, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat in sensul revenirii la spiritul sau initial de a sprijini valoarea probata prin succese incontestabile in festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vinzari si incasari probate prin returnari de fonduri catre CNC.

Apreciez ca toate declaratiile din dosarele aplicantilor trebuie verificate si facute publice inainte de concurs.

Apreciez ca e preferabil ca membrii comisiei de selectie si expertii comisiei financiare sa nu fie alesi de catre CNC.

Apreciez ca verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidatilor trebuie facuta inainte de concurs, in asa fel incit etapa a doua a concursului sa nu fie interpretabila.

Apreciez ca trebuie sa existe criterii clare si publice conform carora expertii financiari analizeaza bugetele si ca aceasta apreciere trebuie facuta inainte de desecretizarea proiectelor.

Apreciez ca decizia finala privind cistigatorii concursului trebuie sa aiba loc dupa ce au fost judecate eventualele contestatii depuse de aplicanti.

Apreciez ca discutiile in cadrul comisiilor de selectie si cele cu reprezentantii CNC trebuie inregistrate ca documente publice.

Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca CNC sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca aceasta ar trebui facuta de catre un organism independent pe baza datelor puse la dispozitie de catre CNC.

Apreciez ca e de dorit ca urmatorul concurs de proiecte sa se desfasoare dupa ce situatiile pe care le mentionez in acest document si care nu implica o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.

Apreciez ca misiunea CNC ar trebui sa fie mult mai ampla decit gestionarea concursurilor de proiecte si ca in general in acest moment: CNC nu are reactie fata de faptul ca Romania are cel mai mic numar de sali de cinema din Europa raportat la populatie; nu exista o strategie in privinta distributiei de film in Romania; nu exista o strategie in privinta scaderii dramatice a numarului de spectatori in salile din Romania; pirateria este coplesitoare in privinta produselor video si nu exista nici un plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru productie de la CNC nu returneaza niciodata aceste credite.

Consider ca doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum in functie nu este suficienta si ca trebuie insotita de o innoire structurala, de atitudine si de viziune.
Cristian Mungiu
Citeşte mai multe despre:   arte,   publice,   cazul,   film,   comisiei,   general,   proiecte,   mungiu,   comisia,   concurs,   concursului,   proiectul,   eugen,   cadrul,   proiect,   lista,   membrii,   filme,   finantare,   regulamentul,   lung,   concursul,   producator,   calcul,   final,   raspundere,   analiza,   regulamentului,   regulament,   membrilor,   cinematografiei,   selectie,   apreciez,   proiectelor,   casaro,   aplicantilor,   metraj,   ierarhia,   aplicanti,   casaro film

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Unu’ pe Față Unu’ pe Dos - Un spectacol de circ contemporan care face gravitația să dispară

Unu’ pe Față Unu’ pe Dos - Un spectacol de circ contemporan care face gravitația să dispară
"Unu' pe față Unu' pe dos" este un spectacol cu susul în jos și o rară producție de circ contemporan în România, în care cei doi interpreți par să sfideze legile gravitației în încercarea de a se convinge u...

Premiera documentarului ABIS, de Matei Bejenaru, la WASP Working Art Space and Production

Premiera documentarului ABIS, de Matei Bejenaru, la WASP Working Art Space and Production
Asociația 4Culture și WASP Studios anunță premiera documentarului ABIS, de Matei Bejenaru, vineri, 15 noiembrie, de la 19:30, la WASP Working Art Space and Production. Proiecția va fi urmată de un moment poetic din...

Arta prinde BINE

Arta prinde BINE
Galerie Foto Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, inclusiv o secțiune dedicată Hospice Marți, 19 noiembrie 2019, ora 19:00 Athénée Palace Hilton, București   Ambasadorul Marii Britanii la...

Noua comedie a lui Elia Suleiman şi un focus Gaza, la a doua ediţie a Festivalului Filmului Palestinian

Noua comedie a lui Elia Suleiman şi un focus Gaza, la a doua ediţie a Festivalului Filmului Palestinian
Galerie Foto Noua comedie a celebrului regizor Elia Suleiman, premiată la Cannes şi propusă pentru Oscar, un focus de trei documentare puternice despre Gaza şi o animaţie emoţionantă vor putea fi văzute la cea de-a doua ediţ...

Un tablou de Monet, vândut cu aproape 27 milioane de dolari la o licitație în New York

Un tablou de Monet, vândut cu aproape 27 milioane de dolari la o licitație în New York
Un tablou înfăţişând Tamisa la Londra realizat de pictorul impresionist Claude Monet a fost vândut pentru suma de 27,6 milioane de dolari la licitaţie la New York, a anunţat miercuri casa Sotheby's. Tabloul...

Cărţile care îţi vor transforma viaţa

Cărţile care îţi vor transforma viaţa
 Cărţile de dezvoltare personală sunt la mare căutare în toată lumea. Acestea ne oferă informaţii preţioase despre psihologie, dezvoltare şi relaţionare de la specialişti cunoscuţi pe plan mondial....

The Witcher a fost reinnoit cu un al doilea sezon

The Witcher a fost reinnoit cu un al doilea sezon
Galerie Foto Netflix a anunțat astăzi al doilea sezon The Witcher, noua drama fantasy bazată pe seria de romane best-seller. Showrunner-ul Lauren Schmidt Hissrich a menționat: „Mă bucură faptul că, înainte ca fanii să...

EUROPA IN MUSICA. Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma Concert de muzică barocă “… AL ESTILO ITALIANO”

EUROPA IN MUSICA. Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma Concert de muzică barocă “… AL ESTILO ITALIANO”
Galerie Foto Joi, 14 noiembrie 2019, ora 19:00, în Galeria de Artă a Accademia di Romania in Roma (Viale delle Belle Arti 110), va avea loc o nou concert în cadrul proiectului EUROPA IN MUSICA – Stagiunea muzicală a...

Imagine Chopin, recital susținut de pianista Sînziana Mircea și invitatele ei

Imagine Chopin, recital susținut de pianista Sînziana Mircea și invitatele ei
Galerie Foto Una dintre cele mai îndrăgite pianiste române din tânăra generație, pianista Sînziana Mircea, susține pe 14 noiembrie, la Sala Radio, recitalul Imagine Chopin: un concept inedit care împletește lucrări ale...

JAZZ MEETS CLASSIC la Sala Radio: Concert in memoriam Richard Oschanitzky și Nicolae Coman

JAZZ MEETS CLASSIC la Sala Radio: Concert in memoriam Richard Oschanitzky și Nicolae Coman
Vineri, 15 noiembrie (19.00), Orchestra Națională Radio și 4 soliști invitați: ANTONIS ANISSEGOS  – pian, NICOLAS SIMION  – saxofon, bas clarinet și flaut, SORIN ROMANESCU – chitară...

Dumnezeu există și numele lui e Petrunija, din 15 noiembrie în cinematografele din România

Dumnezeu există și numele lui e Petrunija, din 15 noiembrie în cinematografele din România
Galerie Foto ”Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” - o comedie inspirată dintr-un caz real ce spune povestea unei femei ce își asumă controlul asupra propriei vieți după ce i se transmite în mod repetat că nu...

153 DE SECUNDE  - Manifestul milenialilor, pe scena Centrului Național al Dansului din București

153 DE SECUNDE  - Manifestul milenialilor, pe scena Centrului Național al Dansului din București
Galerie Foto “153 de secunde” – teatru contemporan ce documentează momentul Colectiv –,  prezentat în turneu național în parteneriat cu teatre, festivaluri și organizații umanitare din țară, va fi jucat, pe 20...

Cel mai mare târg de carte organizat vreodată în România se deschide peste o săptămână

Cel mai mare târg de carte organizat vreodată în România se deschide peste o săptămână
Au mai rămas doar 7 zile până la debutul celui mai aşteptat eveniment anual din industria cărţii, de un sfert de secol: Târgul Gaudeamus Radio România. Iniţiat şi organizat de postul public de radiodofuziune,...

Dirijorul Cristian Măcelaru a fost numit director muzical al Orchestrei Naționale a Franței

Dirijorul Cristian Măcelaru a fost numit director muzical al Orchestrei Naționale a Franței
Dirijorul român Cristian Măcelaru a fost numit pentru a-i succeda, în 2021, francezului Emmanuel Krivine în fruntea Orchestrei Naţionale a Franţei (ONF). Acesta a devenit cunoscut la nivel internaţional în 2012, ...

Jurnalul îţi aduce o carte despre interpretarea viselor, descântece sau numerologie

Jurnalul îţi aduce o carte despre interpretarea viselor, descântece sau numerologie
Jurnalul îţi oferă miercuri, 13 noimebrie, o carte pe care nu trebuie să o ratezi sub nici un chip! Vrei să ştii ce înseamnă datul în bobi, clarviziunea, profețiile sau cum se fac descântecele, interpretarea...
Serviciul de email marketing furnizat de