Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o Franță asediată, Marie și Georg, prinși într-un joc al căutării iubirii și identității pierdute, încearcă să fugă din țară și de trecutul lor.
În timpul invaziei naziste, Georg fuge din Parisul asediat, asumându-și identitatea unui autor mort, ale cărui acte le posedă. Blocat în Marsilia, o întâlnește pe Marie, o tânără femeie care își caută soțul dispărut, pe nume Weidel, exact bărbatul a cărui identitate o folosește acum Georg.
Selecţionat în Competiția Oficială a Berlinalei în 2018, filmul regizorului german Christian Petzold, avându-i în rolurile principale pe Franz Rogowski și Paula Beer, este o ficţiune tulburătoare care explorează temele exilului şi aduce pe ecran refugiaţi care sunt obligaţi să-şi părăsească ţările de origine pentru a putea supravieţui. Celor doi actori aminiţi li se alătură Godehard Giese, Maryam Zarée, Barbara Auer, Matthias Brandt, Sebastian Hülk...
„La fel ca opera sa de până acum, cel de-al patrulea film al regizorului este elegant, plin de ingeniozitate și de provocări intelectuale”, nota Screen Daily, după premiera de la Berlinale.
Tranzit se bazează pe romanul omonim al Annei Seghers, scris în exil şi este al optulea lungmetraj semnat de Christian Petzold. Este a doua adaptare a romanului după pelicula cu acelaşi nume, regizată de René Allio, în 1991. Un roman, despre care Heinrich Böll scria: “Dacă această carte a devenit cea mai frumoasă dintre cele scrise de Anna Seghers, asta se datorează situaţiei istorice şi politice, unice la modul atroce, pe care a ales-o ca model de referinţă. Mă îndoiesc că în literatura noastră, după 1933, ar exista multe romane scrise ca acesta, fără greşeală, cu siguranţa unui somnambul”.
Christian Patzold se apleacă asupra poveştii situate în trecut, păstrându-i toate detaliile, dar o pune în scenă în realitatea lumii de astăzi, renunţând la aparenţa unei reconstituiri istorice.
Apărut în 1944, scris în Mexic de o autoare germană, evreică şi comunistă, Transit este situat în Marsilia în momentul înaintării trupelor naziste în Franţa şi al căderii celei de a Treia Republici. În jurul portului, refugiaţii care crezuseră că au găsit azil în Franţa, încearcă să obţină vize de îmbarcare către Statele Unite sau Mexic, care i-ar putea salva.
Scriind scenariul, Petzold a păstrat toate elementele, chiar şi naţionalitatea invadatorilor, destinaţiile dorite de fugari, pacheboturile care îi transportă pe aceştia. Trecătorii au însă telefoane mobile în mână, iar la Marsilia MuCEM se înveciează cu fortul Saint-Jean.
Rupând perspectiva spaţiu-timp, cineastul aduce la suprafaţă câteva lucruri evidente. Refugiaţii din 1940, germani, spanioli, ar fi avut acum cu toţii dreptul la un paşaport al Uniunii Europene şi nu ar fi trebuit să ceară vize.
Distorsiunile între detaliile parcursului lui Georg, aşa cum le-a creat Anna Seghers pornind de la propria experienţă, şi realitatea contemporană sunt atât de puternice încât pot deruta un număr semnificativ de spectatori.
Pentru a înlătura aceste efecte secundare, Petzold a mizat pe un interpret formidabil, Franz Rogowski. Georg alunecă atât de uşor în impostură pentru că statutul de refugiat i-a afectat identitatea originară. Vizitele la Consulatul Mexicului, “dansul” cu Marie (Paula Beer), văduva care se crede încă soţie, lasă să transpară ezitările şi căutările febrile ale unui om preocupat nmai de salvarea sa şi de încercarea de a-şi construi o situaţie cu totul nouă pe ruinele vechii lui vieţi.
Pelicula Tranzit pare a fi un nou exemplu de adaptare experimentală a unei opere literare, care îşi ia libertatea de a cerceta textul în speranţa că va descoperi un sens încă nebănuit.
Senzaţia de a retrăi momentele triste ale Ocupaţiei în zilele noastre este tulburătoare. Ea se estompează de-a lungul poveştii, împărţite între abstracţie şi romanesc, şi la contactul cu personajele fantomatice, mai curând bântuite de trecut decât ancorate în prezent. Este o ficţiune de un tip diferit, ce amestecă epoci şi destine prin existenţa, în principal, a două personaje: un german care ia identitatea unui scriitor mort pentru a profita de viza lui şi o tânără de care se îndrăgosteşte, dar care iubeşte un bărbat pe care îl caută peste tot şi fără care nu va traversa Atlanticul.
Forma distopică îi permite lui Petzold să păstreze distanţa faţă de situaţiile tragice de astăzi, care inundă ecranele televiziunilor de ştiri, amintind în mod subtil aspectul universal şi atemporal totodată al acestei situaţii dramatice. El reuşeşte, cu o precizie impresionantă, să păstreze tot timpul un echilibru între epoci.
Figură emblematică a Şcolii din Berlin de la începutul anilor 2000, care a adus un suflu nou cinema-ului german, Petzold confirmă măiestria lui cinematografică, dovedită în pelicule ca Wolfsburg (2003), Gespenster (Fantome) în 2005, Yella (2007), Jerichow (2009), Barbara (2012) sau Phoenix (2014), şi ştiinţa de a aduce în faţa camerei un duet de mare forţă emoţională: Franz Rogowski, cunoscut din Happy end de Michael Haneke şi Paula Beer actriţa-revelaţie din Frantz. Două motive de a viziona acest film complex şi derutant, dar captivant de un capăt la altul.
Tranzit este distribuit în România de Independența Film.
