Lavinia Răducanu: "Eu sunt un Balcan întreg!”

De cand se stie, face pionierat artistic. A incercat sa adapteze genurile muzicale demult uitate, la stilul ei, dupa cum i-a dictat inima. A devenit celebra in Europa, dupa ce a renuntat la opera si a trecut la muzica tiganeasca autentica. A cucerit Balcanii, iar acum lucreaza la doua proiecte care se bazeaza pe muzica interbelica din zona latina. Si, da, isi permite sa fie un artist prolific! Nu degeaba se numeste Lavinia Raducanu!

● Jurnalul National: In aceste vremuri "crizate', ne place sa ascultam bubuieli mai putin muzica.

Lavinia Raducanu: Muzica merita ascultata! Intotdeauna am facut pionierat. Am incercat sa aduc mereu ceva nou, sa-i fac pe oameni sa asculte muzica, nu zgomot. E adevarat ca tinerii prefera sa asculte zgomotul sau o muzica usoara care nu te pune sa gandesti prea mult, sa ai prea multe trairi sau emotii. Eu, prin muzica mea, incerc sa aduc emotia, din nou, in prim plan.

● Ai sapat adanc in filonul muzicii vechi. Nu-i o munca usoara...

Deloc! Mi-a fost foarte greu. Am incercat sa aleg genurile muzicale demult uitate. Nu sunt contrafacute, nu sunt kitsch. Cu Taraful Rromak, am readus muzica tiganeasca autentica, din care s-au nascut pasiunea si literatura. Am cautat sa transmit acel sentiment unic pe care il poti avea doar atunci cand asculti acest gen de muzica. Am incercat, pe cat posibil, sa nu cant in limba romana, sa interpretez cantecele asa cum au fost lasate. Mesajul emotional te poate face sa intelegi textul...

● Muzica poate imblanzi omul, il poate vindeca. Cel care o creeaza trebuie sa aiba talent, chemare. Sunt destui preoti fara enoriasi si muzicanti fara adepti!

Eu am multi enoriasi (rade). E foarte greu sa vorbesti despre talent. Pentru mine, toti artistii care fac o meserie de performanta sunt talentati. Insa, in muzica, trebuie sa mai ai si altceva pe langa talent. Trebuie sa fie 99% munca si 1% talent.

● Cand ai inceput sa te descoperi ca artist?

De la patru ani (rade). De atunci sunt vreo 27 de ani de cand muncesc la constructia mea. Parintii au tinut foarte mult sa-mi ofere o educatie aleasa. Am inceput sa studiez pianul la patru ani sI, pana la 18 ani, l-am tot studiat. Am trecut la canto clasic, pregatindu-ma pentru opera. La 23 de ani eram in varful piramidei. La 19 ani debutam deja pe scena Teatrului din Arad. Am reusit sa readuc opereta in Arad, cu "Orfeu in infern', dupa 100 de ani de absenta. Mi-am dorit sa creez, in Arad, Teatrul de Opera de Camera, dar conjuctura n-a fost favorabila.

● In calea artei se mai interpun si banii!

Si birocratia, si politica… (rade). Nu s-a dorit o Opera de Camera in Arad! Am fost contactata de alte teatre din tara si am devenit artist liber profesionist. In 2003, Beatrice Rancea m-a luat in musicalul "Satra'. Ani de zile s-a jucat cu casa inchisa! Se faceau rezervari din luna decembrie, pentru a vedea spectacolul in martie.

● Ai ramas fara voce?

Timp de trei ani nu s-a stiut ce am.... Pana la operatia numarul opt, cand doctorii s-au hotarat sa-mi extirpe amigdalele si sa le trimita la biopsie. Atunci au descoperit ca am un chist pe o coarda vocala. Am ales sa fac chimioterapie si citostacice. Doctorii mi-au spus din start ca nu voi mai putea canta vreodata opera.

● Ai ales muzica tiganeasca si te-ai ales cu Gabi Muzicas?

Da, atunci a intervenit in viata mea Gabi, care a devenit sotul meu. Am studiat cultura rromilor din toate tarile din Europa. Doar in Romania sunt 17 caste, cu 17 dialecte diferite. Eu m-am opintit in Balcani, pentru ca aici este o muzica deosebit de profunda, care nu a fost adusa la cunostinta publicului. Toata lumea a auzit de flamenco, de latino, dar nu prea se stie despre muzica tiganeasca din Macedonia, Bulgaria, Cehia, Iugoslavia, Polonia etc... Sunt licentiata in istorie-romani si stiu foarte multe despre cultura rromilor. Am discutat cu multe caste si am putut sa inserez in costumele mele toate porturile din Balcani. Eu sunt un Balcan intreg! Daca nu l-as fi avut pe Gabi, sotul meu, in ziua de astazi as fi fost nimic. As fi renuntat la cantat, la viata artistica, as fi fost o vanzatoare cu studii superioare, intr-un butic.

● Ai strans toate perlele din musicaluri si ai realizat un sirag pretios?

(Rade). Am combinat jazzul clasic si cu swingul. Din pacate, astazi, swingul este trecut automat la muzica de jazz. Sunt doua stiluri total diferite. Asa a luat nastere proiectul "Swing me, baby'. Albumul va aparea in curand. Mai avem si un proiect de bossa-nova si samba, rumba lenta si tango. Nu puteam sa nu intru si in zona latina a muzicii interbelice... Si acest proiect va fi incununat cu un album, care se va numi "Bosa'.

● Esti un artist prolific. Bine ca iti permiti!

Incerc sa imi permit (rade). Vreau sa cred in continuare ca publicul isi doreste sa asculte muzica. Am refuzat sa aduc in fata ritmicitatea. Muzica cea noua este foarte ritmata si atat. M-am bazat numai pe ritmul bataii inimii. Sunt unele piese carora nu le-am putut stabili tempoul si mi-am ascultat ceasul biologic.

● Ai fost tentata sa alegi o alta meserie?

Am dat la Conservator in Oradea, dar am dat si la Medicina in Timisoara. Am intrat la ambele facultati, cu bursa. In al doilea an, m-am transferat, din Oradea, la Conservatorul din Timisoara, pentru a putea urma cele doua facultati in paralel. Medicina este foarte grea, e ca un sac fara fund si am renuntat. Sansa mea a fost muzica, in cele din urma. Iar Romania este o pepiniera de talente. Eu nu sunt peste ceea ce am visat, ci peste ceea ce m-am asteptat. Am o stacheta foarte inalta, iar visul meu este sa inregistrez muzica pentru coloane sonore, iar muzica pe care o facem cu Taraf Rromak sa devina cunoscuta si in America. Muzica mea trebuie sa dainuiasca si dupa ce eu nu voi mai fi.